# Pe ce se bazează esperanto? De unde vin cuvintele sale

Source: https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/originea-cuvintelor/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Circa 70% din rădăcinile comune din esperanto vin din latină, franceză și alte limbi romanice, 24% din cele germanice. Date din 4.006 rădăcini, cu exemple.

Esperanto nu se bazează pe o singură limbă. Rădăcinile sale provin mai ales din **latină și limbile romanice** (franceză, italiană, spaniolă), circa un sfert din **limbile germanice** (germană, engleză, idiș) și câteva procente din slavă, greacă și alte limbi. În analiza noastră a celor mai frecvente 1.000 de rădăcini din esperanto (843 cu date etimologice utilizabile; 7 octombrie 2026), **69% erau romanice, 24% germanice, 4% slave, 1% grecești și 2% din alte limbi**. Nici gramatica nu este copiată după vreo limbă anume. Este un sistem mic și regulat de părți neschimbătoare, ca structură mai aproape de limbile aglutinante decât de limbile romanice, care au furnizat majoritatea rădăcinilor.

## Analiza noastră a etimologiilor din Wiktionary

Am pus în corespondență rădăcinile dicționarului Reta Vortaro (ReVo) cu Wiktionary în engleză, care consemnează pentru multe cuvinte din esperanto limbile din care au fost împrumutate. Din 12.680 de rădăcini (după eliminarea afixelor și a numelor proprii), 4.006 au o sursă străină numită. Dintre cele mai frecvente 1.000 de rădăcini, clasificate în 822.296 de propoziții Tatoeba, 843 au. Din cele 2.654 de rădăcini pe care ReVo le marchează ca aparținând *Fundamento* (1905), 1.931 au.

| Familia sursă | Primele 1.000 de rădăcini | Rădăcinile din *Fundamento* | Toate rădăcinile cu date | Text curent |
|---|---|---|---|---|
| Romanice (latină, franceză, italiană…) | 69% | 66% | 60% | 74% |
| Germanice (germană, engleză, idiș…) | 24% | 25% | 24% | 21% |
| Slave (rusă, poloneză, cehă…) | 4% | 5% | 5% | 3% |
| Greacă | 1% | 2% | 5% | 1% |
| Altele (arabă, japoneză, finlandeză…) | 2% | 2% | 6% | 1% |
| Rădăcini analizate | 843 | 1.931 | 4.006 | 2,9 milioane de apariții |

Rădăcinile cu surse în mai multe familii, precum *familio* „familie” (germană, franceză, italiană, engleză), sunt împărțite în mod egal. „Textul curent” ponderează fiecare rădăcină după frecvența ei în propozițiile Tatoeba. Un al doilea clasament, din *Fundamenta Krestomatio* a lui Zamenhof (1903), dă aproape același rezultat: 71% romanice, 22–23% germanice.

### Pur romanice, pur germanice sau mixte

La 26% dintre primele 1.000 de rădăcini, sursele cuprind mai mult de o familie.

| Familia | Numai această familie | Numită printre surse |
|---|---|---|
| Romanice | 488 de rădăcini (58%) | 693 (82%) |
| Germanice | 118 (14%) | 310 (37%) |
| Slave | 7 (0,8%) | 72 (8,5%) |
| Greacă | 6 (0,7%) | 14 (1,7%) |
| Altele | 7 (0,8%) | 20 (2,4%) |
| Mai multe familii | 217 (26%) | – |

Coloana „numită” însumează mai mult de 100%.

### Limbile numite cel mai des

| Limba | Primele 1.000 de rădăcini | Toate rădăcinile cu date |
|---|---|---|
| Latină | 45% | 40% |
| Franceză | 42% | 33% |
| Italiană | 28% | 19% |
| Engleză | 25% | 23% |
| Germană | 21% | 20% |
| Rusă | 6% | 9% |
| Poloneză | 6% | 8% |
| Spaniolă | 4% | 3% |

Latina și franceza conduc. Spaniola este numită pentru doar 30 din cele 843 de rădăcini comune; rădăcinile care par spaniole sunt atribuite latinei, pe care spaniola o împarte cu ele.

### Limitele analizei

- Wiktionary este colaborativ; doar circa 150 de articole în esperanto citează un dicționar etimologic (al lui Vilborg sau al lui Cherpillod).
- Numărăm limbile numite drept surse directe, nu strămoșii mai vechi (*hundo* se numără ca germană, nu ca proto-germanică).
- Doar 32% din toate rădăcinile și 84% din primele 1.000 au date utilizabile. Internaționalisme precum *sistemo* și *regiono* nu au adesea etimologie, așa că latina și greaca sunt probabil subnumărate.
- Engleza este uneori numită singură pentru cuvinte de origine latină pe care le împarte cu franceza (*protekti*, *rivero*). Dacă le numărăm drept romanice, ponderea romanică în primele 1.000 se mișcă doar cu circa un punct.

## Comparație cu alte estimări

| Estimare | Romanice | Germanice | Restul |
|---|---|---|---|
| Mattos (1987), vocabular de bază | 84% | 14% | 2% slave sau grecești |
| Janton (1994), citat de Puškar (2015), vocabular | circa 80% | 10% | 5% greacă, 5% slavă (analiza sa din 1993: 75/20/5) |
| Vocabularul inițial al lui Zamenhof (1887) | circa două treimi | circa o treime | – |
| Această analiză, primele 1.000 de rădăcini | 69% | 24% | 7% |
| Această analiză, rădăcinile din *Fundamento* | 66% | 25% | 9% |

Obișnuitul „80% romanice” corespunde ponderii rădăcinilor care *numesc* o sursă romanică (80–82% aici), nu ponderii celor pur romanice (55–58%). Cifrele diferă pentru că studiile numără lucruri diferite (rădăcini de dicționar, vocabular de bază, text curent), pentru că cuvintele care au ajuns în esperanto prin engleză sau germană sunt atribuite aici acelor limbi și pentru că datele sunt incomplete. O sinteză sigură este: între două treimi și nouă zecimi romanice, în funcție de ce se numără, cea mai mare parte din rest germanice și câteva procente slave și grecești.

## Exemple de cuvinte după sursă

| Sursa | Exemple (sursa indicată de Wiktionary) |
|---|---|
| Latină | *homo* „ființă umană” (*homō*), *vidi* „a vedea” (*videō*), *sed* „dar” (*sed*) |
| Franceză | *granda* „mare” (*grand*), *ĉambro* „cameră” (*chambre*), *infano* „copil” (*enfant*) |
| Italiană | *bela* „frumos” (*bello*), *verda* „verde” (*verde*), *ricevi* „a primi” (*ricevere*) |
| Germană și idiș | *hundo* „câine” (*Hund*), *tago* „zi” (*Tag*), *knabo* „băiat” (*Knabe*), *ŝati* „a-i plăcea” (*schätzen*), *hejmo* „cămin” (*heym*) |
| Engleză | *birdo* „pasăre”, *suno* „soare”, *ŝipo* „navă”, *ŝi* „ea” |
| Poloneză și rusă | *celo* „țintă” (*cel*), *krado* „grilaj” (*krata*), *nepre* „neapărat” (*nepremenno*), *kolbaso* „cârnat” (*kolbasá*) |
| Greacă | *kaj* „și” (*καί*), *pri* „despre” (*περί*), *kosmo* „cosmos” (*κόσμος*) |
| Altele | *saŭno* (finlandeză), *papriko* (maghiară), *kimono* (japoneză), *islamo* (arabă) |

### Care cuvinte vin din engleză?

Wiktionary numește engleza drept unică sursă pentru 264 de rădăcini (6,6% dintre cele cu date), 36 dintre ele fiind printre cele mai frecvente 1.000. Exemple sunt *birdo*, *suno*, *ŝipo*, *boato* „barcă”, *teamo* „echipă” și împrumuturi moderne precum *klubo*, *ĵazo* „jazz” și *sandviĉo*.

### Care cuvinte sunt slave?

Doar 65 de rădăcini (1,6%) au surse pur slave, printre ele *vosto* „coadă” (rusă *xvost*), *gladi* „a călca (cu fierul)” (rusă *gladitʹ*), *barĉo* „borș” (poloneză *barszcz*) și *roboto* (cehă *robot*). Limbile slave sunt numite pentru 12% din rădăcini, mai ales cuvinte internaționale precum *fakto*, care există și în rusă și poloneză. Influența slavă este mai mare în sens și în gramatică: prefixul *ek-* și sufixul *-ad-* răsună aspectul verbal slav.

### Care cuvinte conțin ĥ și ĵ?

Aproximativ 205 din cele 12.680 de rădăcini conțin **ĥ**, iar 67 conțin **ĵ**. Dintre cele 44 de rădăcini cu ĥ care au date, 23 numesc greaca, ca în *ĥaoso* „haos”, *teĥniko* „tehnică” și *ĥoro* „cor”; câteva vin din rusă (*kolĥozo*), ebraică (*ĥasido*) sau arabă (*ĥalifo*). Dintre cele 32 de rădăcini cu ĵ care au date, 21 numesc o limbă romanică, mai ales franceza (*ĵurnalo* „ziar”, *ĵeti* „a arunca”, *ĵaŭdo* „joi”), iar câteva engleza (*ĵazo*) sau japoneza (*ĵudo*).

## Este amestecul haotic?

Nu: sursele sunt amestecate, sistemul nu. Regula 15 a lui Zamenhof din cele [16 reguli](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/#regula-15-cuvintele-str%C4%83ine) spune că cuvintele internaționale se preiau întregi, cu ortografie și terminații din esperanto. Compromisuri precum *tondri* „a tuna” (engleză *thunder*, franceză *tonner*) sunt rare.

Fiecare rădăcină urmează apoi aceleași reguli:

- **Un singur sunet pe literă**, deci un cuvânt împrumutat se scrie așa cum se pronunță.
- **Terminații fixe** (*-o*, *-a*, *-e*, *-i*) și niciun verb neregulat.
- **Părți neschimbătoare**: *san* „sănătos” rămâne mereu *san*, dând *mal·san·ul·ej·o* „spital”. Vezi [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).

Lingviștii descriu esperanto ca fiind romanic lexical, aglutinant morfologic și, într-o anumită măsură, izolant (Blanke, 1985). Un studiu din 2010 l-a găsit „oarecum european prin caracter, dar considerabil mai puțin decât limbile europene înseși” (Parkvall). Limbile naturaliste, precum Interlingua, copiază vocabularul natural cu puțină derivare proprie; vezi [esperanto comparat](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/limbi-construite/).

## Câte cuvinte va recunoaște un vorbitor de română, engleză sau spaniolă?

Pentru **vorbitorii de spaniolă, portugheză, franceză și italiană**, 82% din rădăcinile comune numesc o sursă romanică, iar multe au o rudă apropiată: *libro*, *granda* (*grande*), *verda* (*verde*), *amiko* (*amigo*), *vivi* (*vivir*). Altele par străine, precum *hundo* „câine” și *tago* „zi”, care sunt germane.

Pentru **vorbitorii de română**, o parte din rădăcinile de origine latină au rude vizibile în limba lor: *verda* „verde”, *familio* „familie”, *universitato* „universitate”, *sistemo* „sistem”, *regiono* „regiune”, *kosmo* „cosmos”. Și *libro* „carte” se regăsește în românescul „librărie”, deși cuvântul de bază pentru „carte” în română este altul.

Pentru **vorbitorii de engleză**, ajută ambele straturi: cuvintele germanice (*birdo*, *suno*, *vorto* „cuvânt”, *lando* „țară”, *vintro* „iarnă”) și cele latinești pe care engleza le împarte (*familio*, *universitato*). Engleza este numită printre sursele a 25% din rădăcinile comune, germana printre ale a 21%.

Nu am găsit nicio măsurătoare publicată despre cât din vocabularul esperanto recunoaște un vorbitor al unei anumite limbi, așa că nu dăm niciun procent; tabelele arată originea, nu recognoscibilitatea. Încearcă [dicționarul](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/) sau citește cum a ales [Zamenhof](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/zamenhof/) cele 917 rădăcini din [*Unua Libro*](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/unua-libro/) în 1887.

## Întrebări frecvente

### Se bazează esperanto pe spaniolă?

Nu. Spaniola este numită ca sursă pentru circa 4% din cele mai comune 1.000 de rădăcini, față de 45% pentru latină, 42% pentru franceză și 28% pentru italiană. Esperanto poate suna a spaniolă sau italiană pentru că are cinci vocale pure, iar rădăcinile sale latine au adesea rude spaniole.

### Este esperanto un amestec de limbi?

În vocabular, da: rădăcinile vin din multe limbi, mai ales europene. Amestecul este organizat, deoarece fiecare rădăcină este împrumutată întreagă, scrisă fonetic și combinată după reguli regulate.

### Care limbă este cea mai apropiată de esperanto?

Niciuna anume. După vocabular, latina și franceza sunt numite cel mai des, apoi italiana, engleza și germana. După structură, Claude Piron a susținut că formarea cuvintelor seamănă mai mult cu chineza decât cu limbile europene tipice, cu un strat slav în sens și în gramatică. Nu am găsit niciun studiu publicat care să claseze o limbă drept cea mai apropiată.

### Este esperanto eurocentric?

Vocabularul său în mare parte da: sursele romanice, germanice, slave și grecești alcătuiesc circa 98% din rădăcinile comune cu date și 95% din toate rădăcinile cu date. Gramatica este mai puțin. Vezi [critica la adresa esperanto](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/critici/) pentru argumente și răspunsuri.

## Surse

- Wiktionary (ediția în engleză, CC BY-SA), articolele în esperanto, extrase cu [Wiktextract la kaikki.org](https://kaikki.org/dictionary/Esperanto/index.html), descărcate pe 7 octombrie 2026; analiza noastră proprie a 135.141 de articole
- [Reta Vortaro (ReVo)](https://reta-vortaro.de/), versiunea din 7 octombrie 2026: lista rădăcinilor și marcajele *Fundamento*
- Propoziții în esperanto din [Tatoeba](https://tatoeba.org/) (CC BY 2.0 FR) și Zamenhof, [*Fundamenta Krestomatio*](https://www.gutenberg.org/ebooks/8224) (Project Gutenberg): frecvențele cuvintelor
- Wikipedia, [Esperanto etymology](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_etymology): Geraldo Mattos, „La deveno de Esperanto”, *Fonto*, 1987 (84% latinice, 14% germanice, 2% slave sau grecești în vocabularul de bază); vocabularul inițial circa două treimi romanic și o treime germanic
- Wikipedia, [Esperanto](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto) și [Esperanto grammar](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_grammar): Krunoslav Puškar, „Common criticism of Esperanto: facts and fallacies”, *Język. Komunikacja. Informacja* 10 (2015), circa 80% romanice; Detlev Blanke, *Internationale Plansprachen* (1985)
- Mikael Parkvall, ["How European is Esperanto? A typological study"](https://doi.org/10.1075/lplp.34.1.04par), *Language Problems and Language Planning* 34(1), 2010
- Claude Piron, ["Esperanto: European or Asiatic language?"](http://claudepiron.free.fr/articlesenanglais/europeanorasiatic.htm), 1981
- Lecturi suplimentare: Andras Rajki, [*Etymological Dictionary of the Esperanto Language*](https://reto.cn/php/esperanto/esperantaj-vortoj/etimologia-vortaro-de-esperanto/) (E.D.E.L., Budapesta 2006), care poate fi citit online (copie pe site-ul Verda Reto): circa 3.900 de articole, fiecare cuvânt din esperanto fiind urmat de cuvintele corespunzătoare din rusă, lituaniană, poloneză, idiș, germană, franceză, italiană, engleză și latină; sensurile nu sunt date
- Lecturi suplimentare: Ebbe Vilborg, *Etimologia vortaro de Esperanto*, 5 volume (Malmö: Eldona Societo Esperanto, 1989–2001), un dicționar etimologic tipărit al esperanto, scris în esperanto