# Cumpărături și bani în esperanto: prețuri, plată, bănci

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/cumparaturi-bani/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Cuvinte pentru cumpărături: aĉeti, vendi, pagi, kosti. Prețul primește -n (kostas dek eŭrojn). Plus bănci, monede (eŭro, eno) și un dialog la piață.

A cumpăra în esperanto este ***aĉeti***, a vinde ***vendi***, a plăti ***pagi***, iar a costa ***kosti***. Un magazin este un ***vendejo*** sau o ***butiko***, prețul este ***prezo***, iar banii sunt ***mono***. Un preț după *kosti* primește terminația *-n*: *Ĝi kostas dek du eŭrojn* – „Costă doisprezece euro.” Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.

## Magazine și piețe

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| magazin | *vendejo* | ven-DE-jo | ReVo: un loc pentru vânzare și cumpărare; astăzi sugerează o clădire sau un site |
| magazin (de pe stradă), prăvălie | *butiko* | bu-TI-ko | ReVo: de obicei la parter, cu vânzare cu amănuntul |
| supermarket | *superbazaro*, *supervendejo* | su-per-ba-ZA-ro, su-per-ven-DE-jo | un magazin mare cu un sortiment larg |
| magazin universal | *ĉiovendejo* | ĉi-o-ven-DE-jo | „magazin-de-toate”. *Magazeno* este un depozit sau un magazin mare, nu o revistă |
| piață, bazar | *bazaro* | ba-ZA-ro | o hală sau un loc în aer liber cu multe tarabe |
| farmacie | *apoteko* | a-po-TE-ko | unde se prepară și se vând medicamente |
| brutărie | *bakejo* | ba-KE-jo | unde se fac sau se vând produse de panificație |
| magazin online | *retbutiko* | ret-bu-TI-ko | *reto* „rețea” + *butiko* |
| a merge la cumpărături | *butikumi* | bu-ti-KU-mi | ReVo: a vizita magazine pentru diverse achiziții |

Numele magazinelor urmează un singur tipar: ce se vinde + *-vendejo*, ca în *libr·o·vend·ej·o*. Sufixul *-ej-* înseamnă „loc”, iar *-ist-* o persoană care face ceva, deci *vendisto* este un vânzător, iar *butikisto* un negustor. Vezi [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/), [sufixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/) și [meserii și muncă](https://esperantopedia.org/ro/expresii/meserii-munca/). Hainele, mărimile și expresiile de la cabina de probă sunt pe pagina [haine](https://esperantopedia.org/ro/expresii/haine/), iar expresiile rapide de cumpărături pentru călătorii sunt pe pagina [călătorii](https://esperantopedia.org/ro/expresii/calatorii/).

Atenție: în română „magazin” înseamnă și „prăvălie”, și „revistă ilustrată” (ca în „un magazin cultural”), dar în esperanto cuvintele sunt separate: *vendejo* / *butiko* pentru magazin, *magazino* pentru revistă, *magazeno* pentru depozit.

## A cumpăra, a vinde și a plăti

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| a cumpăra | *aĉeti* | a-ĈE-ti | *aĉeti de iu* „a cumpăra de la cineva” |
| a vinde | *vendi* | VEN-di | *vendi al iu* „a vinde cuiva” |
| a plăti | *pagi* | PA-gi | *pagi por la libro* „a plăti pentru carte” |
| a costa | *kosti* | KOS-ti | prețul primește *-n*, vezi mai jos |
| a valora | *valori* | va-LO-ri | *valori dek eŭrojn* „a valora zece euro” |
| preț | *prezo* | PRE-zo | |
| reducere | *rabato* | ra-BA-to | *fari rabaton* „a face o reducere” (ReVo) |
| chitanță | *kvitanco* | kvi-TAN-co | ReVo: dovadă scrisă a plății |
| casă (de marcat) | *kaso* | KA-so | *ĉe la kaso* „la casă” |
| casier | *kasisto* | ka-SIS-to | *kaso* + *-isto* |
| client | *kliento* | kli-EN-to | cumpărător obișnuit al unui magazin sau al unei firme |
| sacoșă | *aĉetsako* | a-ĉet-SA-ko | |
| cărucior de cumpărături | *aĉetĉareto* | a-ĉet-ĉa-RE-to | *ĉareto* „căruț” |
| portofel | *monujo* | mo-NU-jo | *mono* + *-uj-* „recipient” |
| rest | *restmono* | rest-MO-no | „bani-rest” |
| bacșiș | *trinkmono* | trink-MO-no | „bani-de-băut” |
| scump | *multekosta* | mul-te-KOS-ta | „mult-costând” |
| ieftin | *malmultekosta*, *malkara* | mal-mul-te-KOS-ta, mal-KA-ra | *mal-* dă contrariul |

*Kara* înseamnă și „drag, iubit”, iar ReVo etichetează sensul „scump” ca arhaic. ReVo marchează și *pagi la manĝon* „a plăti masa” ca de evitat și sugerează *pripagi la manĝon*; forma simplă este *pagi por la manĝo*.

## Cum funcționează prețurile într-o propoziție

Un preț este o măsură, ca o lungime sau o greutate, iar o măsură după un verb primește *-n*. Gramatica de referință PMEG explică propoziția din Fundamento *Kvar metroj da tiu ĉi ŝtofo kostas naŭ frankojn* „patru metri din această stofă costă nouă franci”: *naŭ frankojn* este un complement de măsură care arată costul, nu un complement direct. ReVo este de acord și marchează *kosti* ca intranzitiv. Cuvintele-număr nu se schimbă niciodată; substantivul de după ele primește *-j* de la *du* în sus și *-n* pentru preț. Vezi [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/), [numerele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/numerale/) și [convertorul de numere](https://esperantopedia.org/ro/instrumente/numere-in-esperanto/).

În română prețul nu are nicio marcă („costă zece euro”), așa că vorbitorii de română trebuie să-și amintească *-n*-ul: *kostas dek eŭrojn*.

| Esperanto | Română | Notă |
|---|---|---|
| *Kiom kostas unu kilogramo da pomoj?* | Cât costă un kilogram de mere? | *da* leagă o cantitate de lucrul măsurat |
| *Ili kostas du eŭrojn kaj kvindek cendojn.* | Costă 2,50 euro. | ambele substantive primesc *-n* |
| *La libro valoras dek eŭrojn.* | Cartea valorează zece euro. | PMEG: și *valori* ia o măsură |
| *Mi pagis dek eŭrojn por la libro.* | Am plătit zece euro pentru carte. | banii sunt complementul direct, marfa urmează după *por* |
| *Mi aĉetis ĝin por dek eŭroj.* | L-am cumpărat pentru zece euro. | după *por* prețul nu are *-n* |
| *Mi pagis per kreditkarto.* | Am plătit cu cardul de credit. | *per* „prin mijlocirea” |
| *Mi pagos kontante.* | Voi plăti în numerar. | *kontante* „în numerar” |
| *Tiu ŝtofo kostas po dek eŭrojn por metro.* | Stofa aceea costă zece euro metrul. | *po* stă înaintea sumei |

PMEG avertizează împotriva lui *kostas dek eŭrojn po metro*: *po* aparține înaintea sumei care se repetă. PMEG sugerează și *por* pentru cumpărare și vânzare clare și *kontraŭ* pentru alte schimburi, dar spune că granița este adesea neclară; ReVo le folosește pe amândouă pentru vânzări.

## Bănci și bani

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| bancă | *banko* | BAN-ko | o sucursală este un *bankejo* |
| cont bancar | *bankkonto* | bank-KON-to | cont de economii: *ŝparkonto* |
| bancomat | *bankaŭtomato*, *monaŭtomato* | ban-kaŭ-to-MA-to, mo-naŭ-to-MA-to | ReVo le dă pe amândouă, plus *elpagaŭtomato* |
| card de credit | *kreditkarto* | kre-dit-KAR-to | card bancar: *bankokarto*. Un card de debit este *debetkarto* într-un text citat de ReVo |
| monedă (metalică) | *monero* | mo-NE-ro | |
| bancnotă | *monbileto* | mon-bi-LE-to | ReVo marchează *banknoto* ca de evitat |
| a depune | *deponi* | de-PO-ni | |
| a retrage | *elpreni* | el-PRE-ni | *elpreni monon el la bankaŭtomato* |
| a economisi | *ŝpari* | ŜPA-ri | economii: *ŝparaĵoj* |
| a împrumuta | *prunti* | PRUN-ti | vezi mai jos |
| dobândă | *interezo* | in-te-RE-zo | |
| a datora | *ŝuldi* | ŜUL-di | datorie: *ŝuldo* |
| salariu | *salajro* | sa-LAJ-ro | |

*Prunti* funcționează în ambele sensuri, iar ReVo le dă pe amândouă: *Mi pruntis al li monon* este „I-am dat bani cu împrumut”, *Mi pruntis monon de amiko* „Am împrumutat bani de la un prieten”. Pentru claritate folosește *pruntedoni* „a da cu împrumut” și *pruntepreni* „a lua cu împrumut”; ReVo le dă pe amândouă și numește ortografia în două cuvinte (*prunte doni*) mai regulată. Împrumutul în sine este un *prunto*. Româna procedează la fel cu „a împrumuta”, care are aceleași două sensuri.

## Monede

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| euro | *eŭro* | EŬ-ro | ReVo: *Ĝi kostas dek eŭrojn kaj kvindek cendojn* |
| dolar | *dolaro* | do-LA-ro | SUA, Canada, Australia, Singapore și altele |
| liră sterlină | *pundo* | PUN-do | *funto* este unitatea de greutate, circa jumătate de kilogram |
| yen | *eno* | E-no | nu *jeno*, care înseamnă „următorul” |
| rublă | *rublo* | RU-blo | Rusia și Belarus |
| zlot | *zloto* | ZLO-to | Polonia; plural *zlotoj* |
| franc | *franko* | FRAN-ko | Elveția, mai multe state africane și, în trecut, Belgia, Franța și Luxemburg |
| yuan | *juano* | ju-A-no | China |

Moneda unei țări este *valuto*; o unitate de bani este o *monunuo*. Numele sunt substantive obișnuite scrise cu literă mică: *unu dolaro*, *dek dolaroj*, *dek dolarojn* ca preț. Subunitățile includ *cendo* „cent”, *penco* „penny” și *kopeko* „copeică” (a suta parte dintr-o rublă). Yenul se numește *eno*, la fel ca *eno* „interior”, deci doar contextul le deosebește.

**Spesmilo.** Esperanto a avut cândva propria monedă. *Spesmilo* (₷) a fost propusă în 1907 de René de Saussure și folosită înainte de Primul Război Mondial, mai ales prin Ĉekbanko Esperantista, o bancă de cecuri esperantistă. Un *spesmilo* însemna 1.000 de *spesoj*, valorând 0,733 g de aur pur sau aproximativ jumătate de dolar american. Wikipedia engleză îl numește învechit. PMEG citează *Mia ringo valoras tri kaj duonon da spesmiloj* – „Inelul meu valorează trei spesmilo și jumătate.”

## O conversație la piață

| Cine | Esperanto | Română |
|---|---|---|
| vânzător | *Bonan tagon! Kion vi deziras?* | Bună ziua! Ce doriți? |
| cumpărător | *Bonan tagon. Kiom kostas unu kilogramo da pomoj?* | Bună ziua. Cât costă un kilogram de mere? |
| vânzător | *Du eŭrojn kaj kvindek cendojn.* | Doi euro cincizeci. |
| cumpărător | *Bone, mi aĉetos du kilogramojn. Ĉu vi havas ankaŭ pirojn?* | Bine, iau două kilograme. Aveți și pere? |
| vânzător | *Jes, ili estas pli malmultekostaj: ili kostas unu eŭron kaj kvindek cendojn.* | Da, sunt mai ieftine: un euro cincizeci. |
| cumpărător | *Mi prenos unu kilogramon.* | Iau un kilogram. |
| vânzător | *Ĉio kune kostas ses eŭrojn kaj kvindek cendojn.* | În total costă 6,50 euro. |
| cumpărător | *Jen dudek eŭroj.* | Poftiți douăzeci de euro. |
| vânzător | *Dankon. Jen via restmono: dek tri eŭroj kaj kvindek cendoj.* | Mulțumesc. Poftiți restul: 13,50 euro. |
| cumpărător | *Dankon. Ĉu mi povas ricevi kvitancon?* | Mulțumesc. Pot primi o chitanță? |
| vânzător | *Certe. Ĝis revido!* | Desigur. La revedere! |

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „Cât costă?” în esperanto?

*Kiom kostas ĝi?* (KI-om KOS-tas ĝi). Ca să numești lucrul, pune-l după verb: *Kiom kostas la pomoj?* – „Cât costă merele?” Răspunsul are *-n*: *Ili kostas du eŭrojn.*

### Primește prețul -n după kosti?

Da: *Ĝi kostas dek eŭrojn*. PMEG numește acest *-n* complement de măsură, nu complement direct, iar ReVo marchează *kosti* ca intranzitiv. După *esti* sau *por* prețul nu are *-n*: *La prezo estas dek eŭroj*, *por dek eŭroj*.

### Care este diferența dintre butiko și vendejo?

Ambele înseamnă „magazin”. ReVo definește *butiko* ca magazin de la nivelul străzii, cu vânzare cu amănuntul, iar *vendejo* ca orice loc de vânzare și cumpărare. O piață cu tarabe este un *bazaro*; ReVo spune că *merkato* nu este niciodată un loc, ci doar piața în sens economic.

### Cum se spune yen în esperanto?

*Eno*, ca în *Ĝi kostas cent enojn* – „Costă o sută de yeni” (cuvântul este în ReVo și în Vikipedio; propriul exemplu din ReVo este *ĉiu telero kostas 100 enojn*). *Jeno* este un alt cuvânt, care înseamnă „următorul”.

### Există o monedă esperanto?

Istoric, da: *spesmilo*, propus în 1907 și folosit înainte de Primul Război Mondial. Wikipedia engleză îl descrie ca învechit.

## Surse

- [ReVo: vendi, vendejo, ĉiovendejo, butikumi](https://reta-vortaro.de/revo/art/vend.html), [butiko, butikisto, retbutiko](https://reta-vortaro.de/revo/art/butik.html), [bazaro, superbazaro](https://reta-vortaro.de/revo/art/bazar.html), [merkato](https://reta-vortaro.de/revo/art/merkat.html), [magazeno](https://reta-vortaro.de/revo/art/magaze.html)
- [ReVo: apoteko](https://reta-vortaro.de/revo/art/apotek.html), [bakejo](https://reta-vortaro.de/revo/art/bak.html), [librovendejo](https://reta-vortaro.de/revo/art/libr.html), [aĉeti](https://reta-vortaro.de/revo/art/acxet.html), [aĉetsako](https://reta-vortaro.de/revo/art/sak.html), [ĉaro, aĉetĉareto](https://reta-vortaro.de/revo/art/cxar1.html)
- [ReVo: pagi](https://reta-vortaro.de/revo/art/pag.html), [kosti](https://reta-vortaro.de/revo/art/kost.html), [valori](https://reta-vortaro.de/revo/art/valor.html), [prezo](https://reta-vortaro.de/revo/art/prez.html), [rabato](https://reta-vortaro.de/revo/art/rabat.html), [kvitanco](https://reta-vortaro.de/revo/art/kvitan.html), [kaso, kasisto](https://reta-vortaro.de/revo/art/kas.html), [kliento](https://reta-vortaro.de/revo/art/klient.html), [kara](https://reta-vortaro.de/revo/art/kar.html)
- [ReVo: mono, monero, monujo, restmono, trinkmono](https://reta-vortaro.de/revo/art/mon.html), [monunuo](https://reta-vortaro.de/revo/art/unu.html), [kontante](https://reta-vortaro.de/revo/art/kontan.html), [kreditkarto, bankokarto](https://reta-vortaro.de/revo/art/kart.html), [debetkarto](https://reta-vortaro.de/revo/art/debet.html), [bankkonto, ŝparkonto](https://reta-vortaro.de/revo/art/kont.html), [bankaŭtomato, monaŭtomato](https://reta-vortaro.de/revo/art/auxtom.html), [banknoto](https://reta-vortaro.de/revo/art/not.html)
- [ReVo: banko, bankejo](https://reta-vortaro.de/revo/art/bank.html), [deponi](https://reta-vortaro.de/revo/art/depon.html), [ŝpari](https://reta-vortaro.de/revo/art/sxpar.html), [prunti](https://reta-vortaro.de/revo/art/prunt.html), [interezo](https://reta-vortaro.de/revo/art/intere1.html), [ŝuldi](https://reta-vortaro.de/revo/art/sxuld.html), [salajro](https://reta-vortaro.de/revo/art/salajr.html), [valuto](https://reta-vortaro.de/revo/art/valut.html)
- [ReVo: eŭro](https://reta-vortaro.de/revo/art/euxr.html), [dolaro](https://reta-vortaro.de/revo/art/dolar.html), [pundo](https://reta-vortaro.de/revo/art/pund.html), [eno (yen)](https://reta-vortaro.de/revo/art/en1.html), [eno (interior)](https://reta-vortaro.de/revo/art/en.html), [rublo](https://reta-vortaro.de/revo/art/rubl.html), [zloto](https://reta-vortaro.de/revo/art/zlot.html), [franko](https://reta-vortaro.de/revo/art/frank.html), [juano](https://reta-vortaro.de/revo/art/juan.html), [cendo](https://reta-vortaro.de/revo/art/cend.html), [penco](https://reta-vortaro.de/revo/art/penc.html), [kopeko](https://reta-vortaro.de/revo/art/kopek.html), [speso, spesmilo](https://reta-vortaro.de/revo/art/spes.html)
- [PMEG: N-finaĵo por mezuro (kostas naŭ frankojn, valoras … spesmiloj)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/mezuro.html)
- PMEG: [por](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/rolvortetoj/aliaj_rolvortetoj/por.html), [per](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/rolvortetoj/aliaj_rolvortetoj/per.html), [po](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/rolvortetoj/aliaj_rolvortetoj/po.html), [kontraŭ](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/rolvortetoj/lokaj_rolvortetoj/kontrau.html)
- [Wikipedia: Spesmilo](https://en.wikipedia.org/wiki/Spesmilo), [Vikipedio: Spesmilo](https://eo.wikipedia.org/wiki/Spesmilo), [Wikipédia: Spesmilo](https://fr.wikipedia.org/wiki/Spesmilo)
- [Vikipedio: Japana eno](https://eo.wikipedia.org/wiki/Japana_eno)