# Familia în esperanto – mamă, tată și toate rudele

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/familie/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Mama este patrino, tatăl patro, părinții gepatroj – cuvintele esperanto pentru rude, de la bunici la afini, cu pronunție și întrebări utile.

„Familie” se spune în esperanto ***familio***, „mamă” ***patrino***, „tată” ***patro***, iar „părinți” ***gepatroj***. Majoritatea rudelor urmează același tipar: rădăcina numește un bărbat (*frato* „frate”), sufixul *-in-* o face feminină (*fratino* „soră”), iar prefixul *ge-* numește laolaltă ambele sexe (*gefratoj* „frați și surori”). Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule.

## Cum se formează cuvintele pentru rude

| Parte de cuvânt | Sens | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| rădăcină + *-o* | rudă de sex masculin | *frato* | frate |
| *-in-* | feminin | *fratino* | soră |
| *ge-* | ambele sexe laolaltă | *gefratoj* | frați și surori |
| *bo-* | rudenie prin alianță | *bofrato* | cumnat |
| *vic-*, *duon-* | vitreg, pe jumătate | *vicfrato*, *duonfrato* | frate vitreg, frate numai după un părinte |
| *pra-* | o generație mai departe | *praavo* | străbunic |
| *-ĉj-*, *-nj-* | diminutiv afectuos, masculin / feminin | *fraĉjo*, *franjo* | frățior, surioară |

Sunt [prefixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/) și [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/) obișnuite; regulile generale sunt la [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).

## Rudele pe generații

### Bunici, părinți, unchi și mătuși

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| bunic | *avo* | A-vo |
| bunică | *avino* | a-VI-no |
| bunici | *geavoj* | ge-A-voj |
| tată | *patro* | PA-tro |
| mamă | *patrino* | pa-TRI-no |
| părinți | *gepatroj* | ge-PA-troj |
| unchi | *onklo* | ON-klo |
| mătușă | *onklino* | on-KLI-no |
| unchi și mătuși | *geonkloj* | ge-ON-kloj |

ReVo definește *onklo* ca fratele sau cumnatul (*bofrato*) unui părinte.

### Generația ta

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| frate | *frato* | FRA-to |
| soră | *fratino* | fra-TI-no |
| frați și surori | *gefratoj* | ge-FRA-toj |
| văr | *kuzo* | KU-zo |
| verișoară | *kuzino* | ku-ZI-no |
| veri și verișoare | *gekuzoj* | ge-KU-zoj |
| soț | *edzo* | ED-zo |
| soție | *edzino* | ed-ZI-no |
| soți (cuplu căsătorit) | *geedzoj* | ge-ED-zoj |

Esperanto nu are cuvinte separate pentru frații „mai mari” sau „mai mici”. PMEG spune că, la nevoie, se adaugă adjectivul: *pli aĝa fratino* „soră mai mare”, *malpli aĝa frato* „frate mai mic”.

### Copii, nepoți și nepoate

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| fiu | *filo* | FI-lo |
| fiică | *filino* | fi-LI-no |
| fii și fiice | *gefiloj* | ge-FI-loj |
| copil | *infano* | in-FA-no |
| geamăn | *ĝemelo* | ĝe-ME-lo |
| nepot (fiul fratelui sau al surorii) | *nevo* | NE-vo |
| nepoată (fiica fratelui sau a surorii) | *nevino* | ne-VI-no |
| nepoți și nepoate (de frate sau soră) | *genevoj* | ge-NE-voj |
| nepot (fiul fiului sau al fiicei) | *nepo* | NE-po |
| nepoată (fiica fiului sau a fiicei) | *nepino* | ne-PI-no |
| nepoți (copiii copiilor) | *genepoj* | ge-NE-poj |

*Infano* este neutru și are în ReVo două sensuri: un tânăr de până la circa 12 ani și copilul cuiva, la orice vârstă. *Nevo* este copilul fratelui sau al surorii tale și diferă printr-o singură literă de *nepo* „nepot (fiul fiului)”.

### Alte cuvinte pentru oamenii din familie

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| rudă | *parenco* | pa-REN-co |
| membru al familiei | *familiano* | fa-mi-li-A-no |
| orfan | *orfo* | OR-fo |
| logodnic / logodnică | *fianĉo / fianĉino* | fi-AN-ĉo / fi-an-ĈI-no |
| văduv / văduvă | *vidvo / vidvino* | VID-vo / vid-VI-no |

„A se căsători” se spune *edziĝi* pentru bărbat (ReVo: a deveni soț), *edziniĝi* pentru femeie (a deveni soție) și *geedziĝi* pentru amândoi (a deveni un cuplu căsătorit).

## Rudele prin alianță: prefixul bo-

*Bo-* marchează o rudă prin alianță. Apare mai ales la trei rădăcini și la formele lor în *-in-*: *bopatro, bofilo* și *bofrato*.

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| socru | *bopatro* | bo-PA-tro |
| soacră | *bopatrino* | bo-pa-TRI-no |
| socri | *bogepatroj* | bo-ge-PA-troj |
| ginere | *bofilo* | bo-FI-lo |
| noră | *bofilino* | bo-fi-LI-no |
| cumnat | *bofrato* | bo-FRA-to |
| cumnată | *bofratino* | bo-fra-TI-no |

PMEG spune că *bofrato* cuprinde fratele soțului sau al soției, soțul surorii sau al fratelui tău și soțul surorii soției. Pentru alte rude prin alianță (unchi, văr, nepot) vorbitorii folosesc de obicei cuvintele simple, fără *bo-*.

## Rude vitrege și pe jumătate: vic- și duon-

PMEG recomandă *vic-* pentru rudele apărute prin recăsătorirea unui părinte și *duon-* doar pentru adevăratele rude pe jumătate, care au un singur părinte comun.

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| tată vitreg | *vicpatro* | vic-PA-tro |
| mamă vitregă | *vicpatrino* | vic-pa-TRI-no |
| fiu vitreg | *vicfilo* | vic-FI-lo |
| frate vitreg | *vicfrato* | vic-FRA-to |
| frate numai după un părinte | *duonfrato* | du-on-FRA-to |
| soră numai după un părinte | *duonfratino* | du-on-fra-TI-no |

## Străbunici și strămoși: pra-

*Pra-* mută ruda cu o generație mai departe, în trecut sau în viitor. Se repetă o dată pentru fiecare generație în plus.

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| străbunic | *praavo* | pra-A-vo |
| străbunică | *praavino* | pra-a-VI-no |
| stră-străbunic | *prapraavo* | pra-pra-A-vo |
| unchi mare (fratele bunicului sau al bunicii) | *praonklo* | pra-ON-klo |
| strănepot | *pranepo* | pra-NE-po |
| strămoși | *prapatroj* | pra-PA-troj |

## Nume afectuoase: -ĉj- și -nj-

Sufixul *-ĉj-* formează nume afectuoase masculine, iar *-nj-* feminine. Păstrezi primele litere ale rădăcinii și tai restul: *paĉjo* vine de la *patro*, *panjo* de la *patrino*, *onjo* de la *onklino*.

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| tăticu | *paĉjo* | PAĈ-jo |
| mămică | *panjo* | PAN-jo |
| bunicuțu | *avoĉjo* | a-VOĈ-jo |
| bunicuță | *avinjo* | a-VIN-jo |
| nenea | *oĉjo* | OĈ-jo |
| mătușica | *onjo* | ON-jo |
| frățior | *fraĉjo* | FRAĈ-jo |
| surioară | *franjo* | FRAN-jo |

Aceleași terminații formează diminutive din prenume: *Johano* → *Joĉjo*, *Mario* → *Manjo*.

## Descendenții: sufixul -id-

Sufixul *-id-* înseamnă descendent: *hundo* „câine” → *hundido* „cățel”. La oameni, PMEG spune că arată un copil sau un urmaș de orice vârstă și apare mai ales în titluri și nume istorice: *reĝido* „copil de rege”. Pentru familiile obișnuite spui *filo, filino* sau *infano*. Substantivul *idaro* înseamnă toți descendenții unei persoane.

## Rădăcini masculine, forme feminine și cuvinte neutre

PMEG enumeră *avo, edzo, fianĉo, filo, frato, kuzo, nepo, nevo, onklo, patro* și *vidvo* ca rădăcini masculine, deci cuvântul feminin cere *-in-*. Cuvintele de familie *infano, parenco, familiano* și *orfo* sunt neutre. În mod tradițional, esperanto nu are o modalitate de a numi un părinte, un frate sau un soț fără a preciza sexul persoanei. PMEG descrie trei soluții, niciuna făcând parte din limba oficială:

- **Cuvinte cu *ge-* la singular**: *gepatro, gefrato, geedzo*. PMEG (2024) spune că această folosire a crescut în ultimii 20–30 de ani; ReVo marchează *gepatro* la singular ca rar și notează că nu toți vorbitorii îl acceptă.
- **Rădăcini noi**, precum *parento* pentru „părinte” și *spozo* pentru „soț/soție”; ReVo marchează ambele ca rare.
- **Un sens neutru pentru *patro* sau *edzo***, ceea ce, avertizează PMEG, poate provoca neînțelegeri serioase.

## Pentru vorbitorii de română

- **Un singur cuvânt pentru două rude.** Românescul „nepot” înseamnă și fiul fratelui sau al surorii, și fiul fiului: esperanto le desparte în *nevo* și *nepo*. La fel, „nepoată” se împarte în *nevino* și *nepino*.
- **Plural care cuprinde ambele sexe.** În română „frații”, „socrii” sau „cumnații” pot include bărbați și femei; în esperanto asta se spune cu *ge-*: *gefratoj*, *bogepatroj* (iar „părinții” este *gepatroj*).
- **Prefix pentru generațiile îndepărtate.** Româna folosește prefixul „stră-” („străbunic”, „strănepot”, „strămoși”), iar esperanto *pra-*: *praavo*, *pranepo*, *prapatroj*.
- **Prieteni adevărați.** „Frate” seamănă cu *frato* și „familie” cu *familio*; aici asemănarea nu păcălește.
- **Obiectul direct.** În română complementul direct nu are terminație, doar uneori „pe” (*o iubesc pe mama*); în esperanto se adaugă [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/): *Mi amas mian patrinon.*

## Întrebări despre familie

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Ĉu vi havas gefratojn?* | Ai frați sau surori? |
| *Kiom da gefratoj vi havas?* | Câți frați și câte surori ai? |
| *Ĉu vi havas infanojn?* | Ai copii? |
| *Kiom da infanoj vi havas?* | Câți copii ai? |
| *Kiom da jaroj havas via filino?* | Câți ani are fiica ta? |
| *Ĉu viaj gepatroj loĝas proksime?* | Părinții tăi locuiesc aproape? |

Răspunsuri tipice:

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Mi havas fraton kaj du fratinojn.* | Am un frate și două surori. |
| *Mi ne havas gefratojn.* | Nu am frați sau surori. |
| *Mi havas du infanojn: filon kaj filinon.* | Am doi copii: un fiu și o fiică. |

PMEG notează că *gefratoj* merge și când nu știi dacă persoana are frați, surori sau amândouă. Atenție la terminații: *havas gefratojn* cere pluralul *-j* și [acuzativul *-n*](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/). Mai multe cuvinte interogative găsești pe pagina despre [întrebări și negație](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/intrebari-negatie/).

## O scurtă descriere a unei familii

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Mi nomiĝas Anna, kaj mi havas grandan familion.* | Mă numesc Anna și am o familie mare. |
| *Mia patrino, Maria, ŝatas legi librojn.* | Mama mea, Maria, citește cu plăcere cărți. |
| *Mi havas unu fraton kaj du fratinojn.* | Am un frate și două surori. |
| *Mia frato Paŭlo havas ok jarojn.* | Fratele meu, Paŭlo, are opt ani. |
| *Miaj geavoj loĝas apud la maro.* | Bunicii mei locuiesc lângă mare. |
| *Ni vizitas ilin ĉiun someron.* | Îi vizităm în fiecare vară. |
| *Mi tre amas mian familion.* | Îmi iubesc foarte mult familia. |

În unele familii esperanto este limba casei; citește despre [vorbitorii nativi de esperanto](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/vorbitori-nativi/).

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „mamă” în esperanto?

*Patrino*, adică *patro* „tată” plus *-in-* „feminin”. Copiii spun adesea *panjo* („mămică”), iar „tăticu” este *paĉjo*.

### Cum se spun „familie” și „rude” în esperanto?

Familia este *familio*, un membru al familiei este *familiano*, iar o rudă este *parenco*.

### Cum se spune „părinți” în esperanto?

*Gepatroj*: rădăcina *patro* cu *ge-* „ambele sexe”. Un singur părinte este *patro* (tată) sau *patrino* (mamă).

### Cum se spun „soacră” și „cumnat” în esperanto?

*Bopatrino* și *bofrato*. „Socri” este *bogepatroj*.

### Există un cuvânt neutru pentru „părinte” sau „frate/soră”?

Nu în limba tradițională. Unii vorbitori folosesc *gepatro* și *gefrato* la singular, alții propun rădăcini noi, precum *parento*; PMEG le consideră neoficiale.

## Surse

- [PMEG: Parencoj kaj familianoj](https://bertilow.com/pmeg/aldonoj/parencoj_familianoj.html)
- [PMEG: Seksa signifo de O-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/o-vortoj/seksa_signifo.html)
- [PMEG: IN](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/in.html), [GE](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/ge.html), [BO](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/bo.html), [PRA](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/pra.html)
- [PMEG: ID](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/id.html), [ĈJ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/chj.html), [NJ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/nj.html)
- [PMEG: Radikoj uzataj prefiksece (DUON, VIC)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/afiksecaj_elementoj/radikoj_kunmetajhoj.html)
- [ReVo: patro, patrino, gepatroj](https://reta-vortaro.de/revo/art/patr.html), [frato](https://reta-vortaro.de/revo/art/frat.html), [filo](https://reta-vortaro.de/revo/art/fil.html), [avo](https://reta-vortaro.de/revo/art/av.html)
- [ReVo: onklo](https://reta-vortaro.de/revo/art/onkl.html), [kuzo](https://reta-vortaro.de/revo/art/kuz.html), [nevo](https://reta-vortaro.de/revo/art/nev.html), [nepo](https://reta-vortaro.de/revo/art/nep.html)
- [ReVo: edzo, edziĝi, geedzoj](https://reta-vortaro.de/revo/art/edz.html), [fianĉo](https://reta-vortaro.de/revo/art/fiancx.html), [vidvo](https://reta-vortaro.de/revo/art/vidv.html)
- [ReVo: infano](https://reta-vortaro.de/revo/art/infan.html), [familio](https://reta-vortaro.de/revo/art/famili.html), [parenco](https://reta-vortaro.de/revo/art/parenc.html), [ĝemelo](https://reta-vortaro.de/revo/art/gxemel.html), [orfo](https://reta-vortaro.de/revo/art/orf.html), [-id-](https://reta-vortaro.de/revo/art/id.html)