# Falși prieteni în esperanto: cuvinte care păcălesc românii

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/prieteni-falsi/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Ce înseamnă al, ĉe și nu, de ce romano nu e „român” și strato nu e „strat”: 21 de cuvinte esperanto care seamănă cu româna, verificate în ReVo.

**Un fals prieten în esperanto este un cuvânt care seamănă cu un cuvânt românesc, dar are alt sens.** Cel mai cunoscut exemplu este ***romano***, care înseamnă „roman” (opera literară), nu „român”: românul este *rumano*. Tabelele de mai jos grupează 21 de cuvinte și au fost verificate în dicționarul [Reta Vortaro](https://reta-vortaro.de/) (ReVo). *Seamănă cu* este cuvântul românesc care îți vine în minte, *De fapt înseamnă* este sensul din esperanto, iar *Spune în schimb* dă cuvântul esperanto pentru ce voiai să spui în română.

Pentru un vorbitor de română, multe cuvinte „internaționale” sunt prieteni adevărați (vezi mai jos). Cele mai periculoase capcane sunt cuvintele mici și foarte frecvente, ca *al*, *ĉe*, *ne* sau *mi*, care apar în aproape fiecare propoziție.

## Cuvinte mici

| Esperanto | Seamănă cu | De fapt înseamnă | Spune în schimb |
|---|---|---|---|
| *al* | „al” (articol posesiv) | „către, la”: *Mi donas ĝin al Petro.* „Îi dau asta lui Petru.” | *de* „al, a, ai, ale”: *la libro de Petro* „cartea lui Petru” |
| *ĉe* | „ce” (se citește la fel) | „la, lângă, în casa cuiva”: *ĉe la pordo* „la ușă” | *kio* „ce”: *Kio estas tio?* „Ce este asta?” |
| *ne* | „ne” (pronume: „ne vede”) | „nu”: *Mi ne scias.* „Nu știu.” | *nin* „ne” (pe noi): *Li vidas nin.* „Ne vede.” |
| *nu* | „nu” | „hai, ei bine”: *Nu, ni vidu.* „Hai să vedem.” | *ne* „nu” |
| *mi* | „mi” (îmi, mi-a dat) | „eu”, mereu subiect: *Mi legas.* „Eu citesc.” | *al mi* „mie”; *min* „mă”: *Vi vidas min.* „Mă vezi.” |
| *vi* | „vi” (vi s-a spus) | „tu” sau „voi”, mereu subiect: *Vi parolas.* „Tu vorbești.” | *al vi* „vouă”; *vin* „te, vă” |
| *ni* | „ni” (ni s-a spus) | „noi”, subiect: *Ni iras.* „Noi mergem.” | *al ni* „nouă”; *nin* „ne” |
| *li* | „li” (li s-a spus) | „el”, subiect: *Li venas.* „El vine.” | *al ili* „lor”; *ilin* „îi, le” |
| *se* | „se” (reflexiv: „se spală”) | „dacă”: *Se pluvos, mi restos hejme.* „Dacă va ploua, rămân acasă.” | *sin* „se”: *Li lavas sin.* „El se spală.” |
| *por* | „por” (al pielii) | „pentru”: *Ĝi estas por vi.* „Este pentru tine.” | *poro* „por” |

*Mi*, *vi*, *ni* și *li* sunt pronume de subiect; ca complement direct primesc *-n* (*min*, *vin*, *nin*, *ilin*). Româna are forme scurte de dativ cu aceleași litere („mi-a dat”, „vi s-a spus”), tocmai de aceea e ușor să le încurci. Mai multe la [pronume](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/) și [prepoziții](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prepozitii/). Atenție și la sunet: *ĉe* se citește „ce”, dar înseamnă „la”, nu „ce”.

## Lucruri, locuri și persoane

| Esperanto | Seamănă cu | De fapt înseamnă | Spune în schimb |
|---|---|---|---|
| *romano* | „român” | „roman” (operă literară); ReVo are alt *romano* pentru „locuitor al Romei” | *rumano* „român”, *rumana* „românesc” |
| *strato* | „strat” | „stradă” | *tavolo* „strat, pătură” (ReVo: și „pătură socială”) |
| *tablo* | „tablou” | „masă” (mobilă) | *bildo*, *pentraĵo* „tablou”; *tabulo* „scândură, placă, tablă” |
| *banko* | „bancă” (și de școală) | „bancă” financiară | *benko* „bancă” (mobilă pentru șezut) |
| *koro* | „cor” | „inimă” | *ĥoro* „cor” (de cântăreți) |
| *horo* | „horă” | „oră” | *danco* „dans” (horă = dans popular în cerc) |
| *magazeno* | „magazin” | „depozit”; și „mare magazin” | *vendejo*, *butiko* „magazin” |
| *fino* | „fin” | „sfârșit” | *delikata* „fin, delicat” |
| *parenco* | „părinte, părinți” | „rude” | *gepatroj* „părinți” |
| *nur* | „nur” (farmec) | „doar” | *ĉarmo* „nur, farmec” |

ReVo definește *tablo* drept mobilă formată dintr-un blat sprijinit pe unul sau mai multe picioare, deci „masă”, nu „tablou”. *Magazeno* are în ReVo două sensuri: „depozit” și „magazin mare cu mărfuri diverse”; *magazino* este însă „revistă populară”. Mai multe în [casă și locuință](https://esperantopedia.org/ro/expresii/casa-locuinta/) și [familie](https://esperantopedia.org/ro/expresii/familie/).

## Cuvinte care se suprapun doar parțial

| Esperanto | Seamănă cu | De fapt înseamnă | Spune în schimb |
|---|---|---|---|
| *ĵurnalo* | „jurnal” | „ziar; buletin de știri” | *taglibro* „jurnal (personal)” |

## Prieteni adevărați: asemănări care nu păcălesc

Unele cuvinte care par românești chiar înseamnă același lucru: *eventuala* „eventual”, *simpatia* „simpatic”, *ĝentila* „gentil” (ReVo: politicos, amabil), *larĝa* „larg”, *kampo* „câmp”, *gazeto* „gazetă”, *fabriko* „fabrică”, *bileto* „bilet”, *gusto* „gust”, *rapida* „rapid”. Citește-le însă cu pronunția esperanto: *ĝ* ca „ge/gi”, *ĉ* ca „ce/ci”, *c* ca „ț”.

## Falșii prieteni în propoziții

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Mi legas romanon, kaj mi estas rumano.* | Citesc un roman și sunt român. |
| *Mi loĝas sur la strato Mozart.* | Locuiesc pe strada Mozart. |
| *La tablo estas apud la benko.* | Masa este lângă bancă. |
| *Mia koro batas pli rapide.* | Inima mea bate mai repede. |
| *Estas la tria horo.* | Este ora trei. |
| *Se vi volas, venu ĉe mi.* | Dacă vrei, vino la mine. |
| *Mi ne scias. – Nu, ni vidu.* | Nu știu. – Hai să vedem. |

## Cum eviți falșii prieteni

- Caută orice cuvânt care îți pare românesc în [dicționar](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/) și citește sensul, nu doar traducerea.
- Învață mai întâi cuvintele zilnice cu [cele mai frecvente 100 de cuvinte](https://esperantopedia.org/ro/invata/cele-mai-frecvente-100-de-cuvinte/).
- Folosește sufixele: *-ej-* „loc”, *-aĵ-* „lucru concret”. Vezi [sufixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/) și [greșelile frecvente](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/greseli-frecvente/).

## Întrebări frecvente

### Ce este un fals prieten în esperanto?

Un cuvânt esperanto care seamănă cu unul din limba ta, dar are alt sens. Pentru români: *romano* „roman”, *strato* „stradă”, *koro* „inimă”.

### Cum se spune „român” în esperanto?

*Rumano*, cu *u*. România este *Rumanujo* (sau *Rumanio*), limba este *la rumana*. *Romano* înseamnă „roman” (operă literară).

### Înseamnă *nu* „nu” în esperanto?

Nu. „Nu” se spune *ne*; *nu* este o interjecție: „hai, ei bine”.

### Cum se spune „cor” în esperanto?

*Ĥoro*. *Koro* înseamnă „inimă”.

## Surse

- [ReVo (Reta Vortaro)](https://reta-vortaro.de/): romano, rumano, strato, tavolo, tablo, banko, benko, koro, ĥoro, horo, magazeno, magazino, fino, parenco, gepatroj, nur, ĵurnalo, ĝentila, larĝa, kampo, eventuala, simpatia
- [ReVo: strato](https://reta-vortaro.de/revo/art/strat.html), [tablo](https://reta-vortaro.de/revo/art/tabl.html), [tabulo](https://reta-vortaro.de/revo/art/tabul.html), [romano](https://reta-vortaro.de/revo/art/roman.html)
- [PMEG: Personaj pronomoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/personaj.html)