# Salut în esperanto: Saluton, la revedere și alte saluturi

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/salutari/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> „Salut” în esperanto e Saluton!, „la revedere” e Ĝis revido! sau Ĝis! Saluturi după ora zilei, răspunsuri la „ce mai faci?” și obiceiuri.

„Salut” se spune în esperanto ***Saluton!*** (sa-LU-ton), iar „la revedere” – ***Ĝis revido!*** (ĝis re-VI-do) sau pur și simplu ***Ĝis!*** (ĝis). Amândouă merg la orice oră și cu oricine, de la un prieten la un necunoscut. Ghidurile de pronunție de pe această pagină împart cuvintele în silabe și arată **silaba accentuată cu majuscule**.

## Cum saluți

| Esperanto | Pronunție | Română | Când |
|---|---|---|---|
| *Saluton!* | sa-LU-ton | Salut! | Oricând, în orice situație |
| *Sal!* | sal | Salut! / Hei! | Foarte informal, formă scurtă de la *Saluton* |
| *Bonan matenon!* | BO-nan ma-TE-non | Bună dimineața! | Dimineața |
| *Bonan tagon!* | BO-nan TA-gon | Bună ziua! | În timpul zilei |
| *Bonan vesperon!* | BO-nan ves-PE-ron | Bună seara! | Seara |
| *Bonvenon!* | bon-VE-non | Bun venit! | La primirea oaspeților |
| *Saluton al ĉiuj!* | sa-LU-ton al ĈI-uj | Salutare tuturor! | Când saluți un grup |
| *Karaj geamikoj!* | KA-raj ge-a-MI-koj | Dragi prieteni! | La începutul unui discurs sau al unei scrisori |

Saluturi ca *Bonan matenon!* se termină cu [acuzativul *-n*](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/), fiindcă sunt forme scurte ale unor propoziții întregi: *Bonan matenon!* înseamnă *(Mi deziras al vi) bonan matenon!* – „(Îți doresc) o dimineață bună”. Gramatica de referință PMEG explică faptul că acest *-n* a devenit forma obișnuită a unor astfel de expresii tradiționale. *Bonan matenon* și urări asemănătoare apar încă în *Fundamento* din 1905.

## Cum îți iei rămas-bun

| Esperanto | Pronunție | Română | Când |
|---|---|---|---|
| *Ĝis!* | ĝis | Pa! / Pe curând! | Zilnic, foarte frecvent |
| *Ĝis revido!* / *Ĝis la revido!* | ĝis (la) re-VI-do | La revedere! (literal „până la revedere”) | Neutru |
| *Ĝis baldaŭ!* | ĝis BAL-daŭ | Pe curând! | Te vei întâlni curând cu persoana |
| *Ĝis poste!* | ĝis POS-te | Ne vedem mai târziu! | Mai târziu în aceeași zi |
| *Ĝis morgaŭ!* | ĝis MOR-gaŭ | Ne vedem mâine! | A doua zi |
| *Ĝis la venonta fojo!* | ĝis la ve-NON-ta FO-jo | Până data viitoare! | La următoarea întâlnire |
| *Bonan nokton!* | BO-nan NOK-ton | Noapte bună! | La culcare sau la plecarea târzie |
| *Fartu bone!* | FAR-tu BO-ne | Ai grijă de tine! (literal „să-ți meargă bine”) | Rămas-bun călduros |
| *Bonan vojaĝon!* | BO-nan vo-JA-ĝon | Drum bun! | Cineva pleacă în călătorie |
| *Adiaŭ!* | a-DI-aŭ | Rămas-bun! / Adio! | Despărțire lungă sau pentru totdeauna |

*Ĝis* este o prepoziție cu sensul „până la”, deci *Ĝis!* înseamnă literal „Până la…!” – restul propoziției se subînțelege. PMEG notează că *Adiaŭ!* se folosește foarte puțin în vorbirea de zi cu zi; oamenii preferă *Ĝis revido!* sau *Ĝis!*, care sugerează că vă veți revedea. Spune *Adiaŭ!* doar când chiar nu te aștepți să revezi persoana multă vreme.

## „Ce mai faci?” și cum răspunzi

| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| *Kiel vi fartas?* | KI-el vi FAR-tas | Ce mai faci? / Cum te simți? |
| *Kiel vi?* | KI-el vi | Ce mai faci? (informal) |
| *Kio nova?* | KI-o NO-va | Ce mai e nou? |
| *Bone, dankon. Kaj vi?* | BO-ne, DAN-kon. kaj vi | Bine, mulțumesc. Și tu? |
| *Tre bone!* | tre BO-ne | Foarte bine! |
| *Bonege!* | bo-NE-ge | Grozav! |
| *Ne malbone.* | ne mal-BO-ne | Nu rău. |
| *Tiel-tiel.* | TI-el TI-el | Așa și așa. (colocvial) |
| *Malbone.* | mal-BO-ne | Rău. / Nu prea bine. |
| *Nenio speciala.* | ne-NI-o spe-ci-A-la | Nimic deosebit. |

*Farti* înseamnă „a se afla într-o anumită stare de sănătate sau de bunăstare”: *Mi fartas bone* – „Mă simt bine”. Răspunsul folosește un adverb în *-e* (*bone*, nu *bona*), pentru că descrie cum îți merge.

## Formal sau informal?

Esperanto folosește ***vi*** pentru toată lumea – o persoană sau mai multe, un copil sau un ministru (vezi [pronumele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/)). Un „tu” la singular, *ci*, există în teorie, dar PMEG notează că de obicei nu se folosește. Aici nu există opoziția română dintre „tu” și „dumneavoastră”: formalitatea vine din alte cuvinte:

- **Titluri:** *sinjoro* „domnul, domnule”, *sinjorino* „doamna, doamnă”, *gesinjoroj* „doamnelor și domnilor”.
- **Scrisori:** *Estimata sinjoro Novak* – „Stimate domnule Novak” (formal); *Kara Maria* – „Dragă Maria” (prietenos).
- **Încheiere:** *Amike* – „prietenește” sau *Kore* – „cordial” în scrisori prietenoase; *Ĝis!* într-un mesaj scurt.

## Obiceiuri de salut în esperanto

- **„Ĝis!” peste tot.** PMEG notează că *ĝis* și *ĝis revido* sunt formulele obișnuite de rămas-bun; vei vedea *Ĝis!* în conversație, în chat și în e-mail deopotrivă.
- **Samideano.** Unii esperantiști se adresează unii altora cu *samideano* – literal „persoană de aceeași idee”, adică un coleg esperantist.
- **Nu „crocodila”.** La evenimentele în esperanto, trecerea la limba maternă cu compatrioții se numește *krokodili* „a crocodila” și de obicei nu este bine văzută.
- **Forme scurte, informale.** Online vei întâlni *Sal!* pentru *Saluton!* și *Ĉaŭ!* (de la italianul *ciao*, pe care îl știi și din română).

Pentru mai multe expresii de zi cu zi, vezi [expresiile de bază în esperanto](https://esperantopedia.org/ro/expresii/de-baza/). Pentru momentele zilei, vezi [zilele, lunile și timpul](https://esperantopedia.org/ro/expresii/zile-luni/).

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „salut” în esperanto?

*Saluton!* (sa-LU-ton). Merge oricând și în orice situație. Dimineața poți spune și *Bonan matenon!*, iar în timpul zilei *Bonan tagon!*

### Cum se spune „la revedere” în esperanto?

*Ĝis revido!* sau pur și simplu *Ĝis!* – literal „până la revedere” și „până la”. *Ĝis morgaŭ!* înseamnă „Ne vedem mâine!”, iar *Ĝis baldaŭ!* „Pe curând!”

### De ce se termină saluturile în esperanto cu -n?

Sunt propoziții prescurtate: *Bonan tagon!* ține locul lui „Îți doresc o zi bună”, unde *tagon* este complementul direct al lui „a dori”. Terminația de acuzativ *-n* a rămas după ce verbul a fost omis.

### Care este diferența dintre Ĝis și Adiaŭ?

*Ĝis* presupune o nouă întâlnire; *Adiaŭ* e pentru o despărțire lungă sau definitivă. În viața de zi cu zi aproape toată lumea spune *Ĝis!*

### Cum răspunzi la „Kiel vi fartas?”

*Bone, dankon. Kaj vi?* – „Bine, mulțumesc. Și tu?” Alte răspunsuri sunt *Tre bone!* „Foarte bine!”, *Ne malbone* „Nu rău” și *Tiel-tiel* „Așa și așa”.

## Surse

- [PMEG: Mallongigitaj frazoj – Bonan matenon!, Saluton!](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/frazospecoj/mallongigitaj_frazoj.html)
- [PMEG: Oficialaj ekkrioj – Adiaŭ și Ĝis revido](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/ekkrioj_sonimitoj/oficialaj_ekkrioj.html)
- [PMEG: Personaj pronomoj – vi și ci](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/personaj.html)
- [ReVo: adiaŭ](https://reta-vortaro.de/revo/art/adiaux.html)
- [Wiktionary: saluton](https://en.wiktionary.org/wiki/saluton), [sal](https://en.wiktionary.org/wiki/sal), [ĝis](https://en.wiktionary.org/wiki/%C4%9Dis), [kiel vi fartas](https://en.wiktionary.org/wiki/kiel_vi_fartas), [amike](https://en.wiktionary.org/wiki/amike), [kore](https://en.wiktionary.org/wiki/kore), [ĉaŭ](https://en.wiktionary.org/wiki/%C4%89a%C5%AD)
- [Vikipedio: Samideano](https://eo.wikipedia.org/wiki/Samideano)
- [Vikipedio: Krokodili](https://eo.wikipedia.org/wiki/Krokodili)