# Școala în esperanto – materii, rechizite, lerni sau studi

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/scoala-educatie/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Școala este lernejo, elevul lernanto, profesorul instruisto: 60 de cuvinte despre școală, cu pronunție, plus când folosești lerni, studi și instrui.

Școala în esperanto este ***lernejo***, format din *lern·ej·o*, „a învăța” plus „loc”: un loc făcut pentru învățat. Un elev este un ***lernanto***, un profesor un ***instruisto***, iar cele trei verbe-cheie sunt ***lerni*** „a învăța”, ***instrui*** „a preda” și ***studi*** „a studia”. Merită cunoscute trei capcane: *studento* înseamnă student la universitate, *profesoro* înseamnă profesor universitar, iar *lerni* nu este verbul pentru „a afla”. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.

## Feluri de școli

Numele și vârstele treptelor școlare diferă de la o țară la alta, așa că dicționarul de referință ReVo le definește după locul lor în șir și dă intervale de vârstă care depind de țară.

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| școală | *lernejo* | ler-NE-jo | orice loc de învățat |
| grădiniță | *infanĝardeno* | in-fan-ĝar-DE-no | copii până la circa 5 ani, înainte de școala primară |
| școală primară | *bazlernejo* | baz-ler-NE-jo | și *elementa lernejo*; de la circa 6 ani până la 10 sau 15 |
| școală secundară | *mezlernejo* | mez-ler-NE-jo | de la 11 ani sau mai mult până la 18 |
| liceu, gimnaziu (în sens larg: școală secundară) | *gimnazio*, *liceo* | gim-na-ZI-o, li-CE-o | școală secundară, organizată diferit în fiecare țară |
| școală superioară | *supera lernejo* | su-PE-ra ler-NE-jo | ReVo o folosește pentru universități și academii |
| universitate | *universitato* | u-ni-ver-si-TA-to | împărțită în facultăți, *fakultatoj* |
| clasă (elevi de același an) | *klaso* | KLA-so | *en la kvina klaso* „în clasa a cincea” |
| sală de clasă | *klasĉambro* | klas-ĈAM-bro | |
| sală de sport | *gimnastikejo* | gim-nas-ti-KE-jo | |

Cuvântul englezesc „college” nu are un singur corespondent. ReVo definește *kolegio* ca institut sau facultate și îl dă alături de *gimnazio* și *liceo* ca posibilă școală secundară, deci pentru precizie spune *universitato*, *fakultato* sau *mezlernejo*.

Atenție, vorbitori de română: *gimnazio* în esperanto este o școală secundară în ansamblu, nu doar treapta de la clasa a cincea la a opta, cum e „gimnaziul” românesc. Pentru „liceu” poți folosi *liceo*, dar și *mezlernejo*, mai neutru.

## Oameni la școală

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| elev, cel care învață | *lernanto* | ler-NAN-to | oricine învață; feminin *lernantino* |
| student la universitate | *studento* | stu-DEN-to | ReVo: cel care învață la o școală superioară |
| coleg de clasă | *samklasano* | sam-kla-SA-no | |
| profesor, învățător | *instruisto* | in-stru-IS-to | predă ca meserie; feminin *instruistino* |
| profesor universitar | *profesoro* | pro-fe-SO-ro | cadru didactic universitar de rang înalt |
| director de școală | *lernejestro* | ler-ne-JES-tro | *lern·ej·estr·o*, „școală + conducător” |
| rector | *rektoro* | rek-TO-ro | conducătorul unei universități; ReVo îl folosește și pentru un *gimnazio* |

Doi falși prieteni cer atenție. Pentru un copil la școală, nota de uz din ReVo recomandă *lernanto*, nu *studento*, exact cum în română un copil este „elev”, iar „student” e cel de la universitate. Iar ReVo marchează sensul pe care *profesoro* îl are în țările de limbă romanică, un cadru didactic din școala primară sau secundară, ca înșelător pe plan internațional și de evitat în esperanto. Aici vorbitorii de română trebuie să fie atenți, pentru că la noi „profesor” se spune și la școală: un profesor de școală este un *instruisto*; mai multe cuvinte despre meserii sunt pe pagina [meserii și muncă](https://esperantopedia.org/ro/expresii/meserii-munca/).

## Materii școlare

O materie școlară este un *fako* „ramură” a cunoașterii, iar un exemplu din ReVo la *fako* numește materiile școlare ***lernofakoj***. Limbile se numesc cu un adjectiv: *la angla* „engleza”, *la franca* „franceza”.

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| matematică | *matematiko* | ma-te-ma-TI-ko | |
| istorie | *historio* | his-to-RI-o | |
| geografie | *geografio* | ge-o-gra-FI-o | |
| fizică | *fiziko* | fi-ZI-ko | |
| chimie | *ĥemio*, *kemio* | ĥe-MI-o, ke-MI-o | ReVo le dă pe amândouă; PMEG spune că cuvintele cu Ĥ au adesea o variantă cu K |
| biologie | *biologio* | bi-o-lo-GI-o | |
| limbă | *lingvo* | LIN-gvo | *fremda lingvo* „limbă străină” |
| literatură | *literaturo* | li-te-ra-TU-ro | |
| muzică | *muziko* | mu-ZI-ko | |
| artă, desen | *arto* | AR-to | *desegni* „a desena” |
| sport | *sporto* | SPOR-to | și *gimnastiko* „gimnastică” |

## Rechizite și sufixul -il-

PMEG descrie sufixul *-il-* ca „instrument, aparat, mijloc”: ce stă înaintea lui arată acțiunea. Așadar *skribi* „a scrie” dă ***skribilo***, orice unealtă de scris. Rădăcinile simple precum *libro*, *kajero* și *krajono* nu primesc *-il-*.

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| carte | *libro* | LI-bro | |
| manual | *lernolibro* | ler-no-LI-bro | „carte pentru cei ce învață” |
| caiet | *kajero* | ka-JE-ro | |
| creion | *krajono* | kra-JO-no | |
| pix, instrument de scris | *skribilo* | skri-BI-lo | de la *skribi* |
| radieră | *gumo*, *skrapgumo* | GU-mo, skrap-GU-mo | ReVo: unul dintre sensurile lui *gumo* este *skrapgumo* |
| ascuțitoare | *pintigilo* | pin-ti-GI-lo | de la *pintigi* „a ascuți” |
| riglă | *liniilo* | li-ni-I-lo | unealtă pentru trasat linii |
| calculator (de buzunar) | *kalkulilo* | kal-ku-LI-lo | de la *kalkuli* |
| tablă | *skribtabulo*, *tabulo* | skrib-ta-BU-lo, ta-BU-lo | ReVo: se scrie cu cretă pe *tabulo* neagră |
| cretă | *kreto* | KRE-to | |
| bancă școlară | *pupitro* | pu-PI-tro | exemplul din ReVo: pupitrul unui elev |
| ghiozdan | *tornistro* | tor-NIS-tro | rucsac rigid; *dorsosako* este un rucsac obișnuit |

## Lecții, teme și examene

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| orar | *horaro* | ho-RA-ro | *lerneja horaro* „orarul școlii” |
| lecție | *leciono* | le-ci-O-no | parte dintr-un curs |
| curs | *kurso* | KUR-so | o serie de lecții |
| temă pentru acasă | *hejmtasko* | hejm-TAS-ko | |
| examen | *ekzameno* | ek-za-ME-no | |
| notă | *noto* | NO-to | ReVo: semnul evaluării date de profesor |
| diplomă | *diplomo* | di-PLO-mo | |
| pauză | *paŭzo* | PAŬ-zo | |

## Verbe pentru învățat, predat și examene

| Esperanto | Pronunție | Sens | Exemplu |
|---|---|---|---|
| *lerni* | LER-ni | a învăța | *Mi lernas naĝi.* – „Învăț să înot.” |
| *instrui* | in-STRU-i | a preda | *Mia patrino instruas la francan.* – „Mama mea predă franceza.” |
| *studi* | STU-di | a studia | *Mia fratino studas fizikon.* – „Sora mea studiază fizica.” |
| *ekzameni* | ek-za-ME-ni | a examina, a testa pe cineva | *La instruisto ekzamenas la lernantojn.* – „Profesorul îi examinează pe elevi.” |
| *ekzameniĝi*, *fari ekzamenon* | ek-za-me-NI-ĝi, FA-ri ek-za-ME-non | a da un examen | *Morgaŭ mi ekzameniĝos.* – „Mâine dau examen.” |
| *trapasi ekzamenon* | tra-PA-si ek-za-ME-non | a trece un examen | *Ŝi trapasis la ekzamenon.* – „Ea a trecut examenul.” |
| *diplomiĝi* | di-plo-MI-ĝi | a absolvi | *Mia fratino diplomiĝos en Junio.* – „Sora mea va absolvi în iunie.” |

## A învăța, a studia sau a preda: lerni, studi, instrui

ReVo definește *lerni* ca a primi cunoștințe și deprinderi din știință, artă, meșteșug sau sport, dar și ca a dobândi cunoștințe prin experiență. Definește *studi* ca a lucra cu sârguință, prin cursuri, lectură și exerciții, pentru a obține cunoștințe profunde într-un domeniu. *Instrui* înseamnă a transmite cunoștințe: *instrui ion al iu* sau *instrui iun pri io*.

În română „a învăța” este ambiguu: „învăț franceza” (*lerni*) și „îl învăț pe Ion franceza” (*instrui*). Esperanto folosește verbe diferite, deci nu le amesteca.

| Română | Esperanto | Comentariu |
|---|---|---|
| Învăț esperanto. | *Mi lernas Esperanton.* | *lerni* dobândește o limbă sau o abilitate |
| Studiez fizica la universitate. | *Mi studas fizikon en la universitato.* | *studi* un domeniu, ca program de studii |
| Predau esperanto. | *Mi instruas Esperanton.* | *instrui* transmite cunoștințe |
| Am aflat că școala se închide. | *Mi eksciis, ke la lernejo fermiĝos.* | *ekscii* „a afla” |

Cele două verbe ale celui care învață se suprapun. Pentru o limbă, atât *Mi lernas Esperanton*, cât și *Mi studas Esperanton* sunt corecte; al doilea subliniază un program deliberat de studiu. Greșeli tipice:

| Greșeală frecventă | Mai bine | Motiv |
|---|---|---|
| *Mi instruas Esperanton* (cu sensul „învăț”) | *Mi lernas Esperanton* | *instrui* este „a preda” |
| *Mia filino estas studento en la bazlernejo* | *Mia filino estas lernanto en la bazlernejo* | *studento* este de nivel universitar |
| *Mi lernis, ke li foriris* („am învățat că a plecat”) | *Mi eksciis, ke li foriris* | ReVo spune să eviți *lerni* în loc de „a afla” |
| *Mi ekzamenas hodiaŭ* (cu sensul „am examen”) | *Mi ekzameniĝas hodiaŭ* sau *Mi faras ekzamenon hodiaŭ* | *ekzameni* înseamnă a examina pe cineva |

## Despre școală, în conversație

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *En kiu klaso vi estas?* | În ce clasă ești? |
| *Kion vi studas?* | Ce studiezi? |
| *Kion vi lernas en la lernejo?* | Ce înveți la școală? |
| *Kiu estas via plej ŝatata lernofako?* | Care este materia ta preferată? |
| *Mi havas ekzamenon morgaŭ.* | Am examen mâine. |
| *Mi devas lerni por la ekzameno.* | Trebuie să învăț pentru examen. |
| *Mi ricevis bonan noton pri historio.* | Am primit o notă bună la istorie. |
| *Ĉu vi jam faris la hejmtaskon?* | Ai făcut deja tema? |
| *La leciono komenciĝas je la oka.* | Lecția începe la opt. |
| *Dum la paŭzo ni ludas en la korto.* | În pauză ne jucăm în curte. |
| *Mi iras al la lernejo per buso.* | Merg la școală cu autobuzul. |

## Cuvinte școlare din părți de cuvânt

| Sufix | Sens (PMEG) | Exemple școlare |
|---|---|---|
| *-ej-* | un loc făcut pentru ceva | *lernejo* „școală”, *gimnastikejo* „sală de sport” |
| *-ant-* | persoana care face acțiunea | *lernanto* „elev”, *ekzamenanto* „examinator” |
| *-ist-* | persoană adesea ocupată cu aceasta, poate ca meserie | *instruisto* „profesor”, *ekzamenisto* „examinator oficial” |
| *-il-* | instrument, mijloc | *skribilo* „pix”, *lernilo* „material didactic” |

*Instruanto* este oricine predă acum, *instruisto* predă ca meserie; compară [sufixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/), [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/) și [participiile](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/participii/). Sufixul *-iĝ-* „a deveni” dă *diplom·iĝ·i*, literal „a ajunge să ai o diplomă”. Ca să înveți esperanto însuși, începe cu [ghidul de învățare](https://esperantopedia.org/ro/invata/); pagina [examene](https://esperantopedia.org/ro/invata/examene-de-esperanto/) acoperă examenele de certificare KER.

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „școală” în esperanto?

*Lernejo*. Folosește *en la lernejo* pentru „la școală” (locul) și *al la lernejo* pentru „la școală” (direcția): *Mi estas en la lernejo*, *Mi iras al la lernejo*.

### Care este diferența dintre lerni și studi?

*Lerni* înseamnă a primi cunoștințe sau o abilitate: *lerni naĝi*. *Studi* înseamnă a parcurge un domeniu în profunzime, ca într-un curs universitar: *studi fizikon*. Pentru o limbă se folosesc amândouă, deci *Mi lernas Esperanton* și *Mi studas Esperanton* sunt corecte; *instrui* este „a preda”.

### Care este diferența dintre lernanto și studento?

*Lernanto* este oricine învață și cuvântul potrivit pentru un copil la școală. *Studento* este cel care învață la o universitate sau academie.

### Cum spui „am examen mâine”?

*Mi havas ekzamenon morgaŭ.* Pentru a da examenul, spune *ekzameniĝi* sau *fari ekzamenon*; pentru a-l trece, *trapasi ekzamenon*.

### Cum se spun „liceu” și „facultate”?

Pentru liceu folosește *mezlernejo*, *gimnazio* sau *liceo*. Pentru facultate alege după sens *universitato*, *fakultato* sau *supera lernejo*.

## Surse

- ReVo: [lernejo, bazlernejo, mezlernejo, lernanto, lerni, lernilo](https://reta-vortaro.de/revo/art/lern.html), [instrui](https://reta-vortaro.de/revo/art/instru.html), [studi](https://reta-vortaro.de/revo/art/stud.html), [studento](https://reta-vortaro.de/revo/art/studen.html), [ekzameni, ekzameno, ekzameniĝi, ekzamenisto](https://reta-vortaro.de/revo/art/ekzame.html), [diplomo](https://reta-vortaro.de/revo/art/diplom.html), [klaso](https://reta-vortaro.de/revo/art/klas.html), [leciono](https://reta-vortaro.de/revo/art/lecion.html), [profesoro](https://reta-vortaro.de/revo/art/profes1.html), [universitato](https://reta-vortaro.de/revo/art/univer2.html)
- ReVo: [gimnazio](https://reta-vortaro.de/revo/art/gimnaz.html), [liceo](https://reta-vortaro.de/revo/art/lice.html), [kolegio](https://reta-vortaro.de/revo/art/kolegi.html), [rektoro](https://reta-vortaro.de/revo/art/rektor.html), [infanĝardeno](https://reta-vortaro.de/revo/art/gxarde.html), [fako](https://reta-vortaro.de/revo/art/fak.html), [ĥemio, kemio](https://reta-vortaro.de/revo/art/hxemi.html), [matematiko](https://reta-vortaro.de/revo/art/matema.html), [geografio](https://reta-vortaro.de/revo/art/geogra1.html), [historio](https://reta-vortaro.de/revo/art/histor.html), [gimnastiko, gimnastikejo](https://reta-vortaro.de/revo/art/gimnas1.html), [klasĉambro](https://reta-vortaro.de/revo/art/cxambr.html), [fiziko](https://reta-vortaro.de/revo/art/fizik.html), [biologio](https://reta-vortaro.de/revo/art/biolog1.html), [lingvo](https://reta-vortaro.de/revo/art/lingv.html), [literaturo](https://reta-vortaro.de/revo/art/litera.html), [muziko](https://reta-vortaro.de/revo/art/muzik.html), [sporto](https://reta-vortaro.de/revo/art/sport.html), [arto](https://reta-vortaro.de/revo/art/art.html), [desegni](https://reta-vortaro.de/revo/art/desegn.html)
- ReVo: [kajero](https://reta-vortaro.de/revo/art/kajer.html), [krajono](https://reta-vortaro.de/revo/art/krajon.html), [skribilo](https://reta-vortaro.de/revo/art/skrib.html), [gumo](https://reta-vortaro.de/revo/art/gum.html), [tabulo](https://reta-vortaro.de/revo/art/tabul.html), [kreto](https://reta-vortaro.de/revo/art/kret.html), [pupitro](https://reta-vortaro.de/revo/art/pupitr.html), [liniilo](https://reta-vortaro.de/revo/art/lini.html), [kalkulilo](https://reta-vortaro.de/revo/art/kalkul.html), [pintigi](https://reta-vortaro.de/revo/art/pint.html), [tornistro](https://reta-vortaro.de/revo/art/tornis.html), [dorsosako](https://reta-vortaro.de/revo/art/sak.html), [horaro](https://reta-vortaro.de/revo/art/hor.html), [hejmtasko](https://reta-vortaro.de/revo/art/task.html), [noto](https://reta-vortaro.de/revo/art/not.html), [ekscii](https://reta-vortaro.de/revo/art/sci.html)
- PMEG: [EJ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ej.html), [IL](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/il.html), [IST](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ist.html), [ESTR](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/estr.html), [AN](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/an.html), [IĜ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/igh.html), [Participoj kiel O-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/participoj/o-vortoj.html), [Bazaj reguloj de elparolo](https://bertilow.com/pmeg/skribo_elparolo/elparolo/bazaj_reguloj.html)
- Wiktionary, CC BY-SA 4.0: [diplomiĝi](https://en.wiktionary.org/wiki/diplomi%C4%9Di)
- Tatoeba, CC BY 2.0 FR, utilizarea a fost verificată în propozițiile [#558938](https://tatoeba.org/en/sentences/show/558938), [#597790](https://tatoeba.org/en/sentences/show/597790), [#552655](https://tatoeba.org/en/sentences/show/552655), [#561521](https://tatoeba.org/en/sentences/show/561521)