# Sentimente și emoții în esperanto – fericit, trist, obosit

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/sentimente/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Fericit e feliĉa sau ĝoja, trist e malĝoja, obosit e laca. Cum spui Mi estas laca, Mi timas și Mi ĝojas, plus mal-, -iĝ-, -ig- și -em-.

În esperanto spui cum te simți cu *esti* „a fi” plus un adjectiv – ***Mi estas feliĉa*** „Sunt fericit”, ***Mi estas laca*** „Sunt obosit” – sau cu un verb de sentiment: ***Mi ĝojas*** „Mă bucur”, ***Mi timas*** „Mi-e teamă”, ***Mi enuas*** „Mă plictisesc”. Câteva părți de cuvânt (*mal-, -iĝ-, -ig-, -em-*) transformă o singură rădăcină într-o întreagă familie de sentimente. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule; accentul cade mereu pe penultima silabă.

## Sentimente exprimate prin adjective

Adjectivele se termină în *-a* și primesc *-j* la plural: *Ni estas feliĉaj* „Suntem fericiți”.

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| fericit | *feliĉa* | fe-LI-ĉa | înseamnă și „norocos” |
| bucuros | *ĝoja* | ĜO-ja | mai profund decât *gaja* |
| vesel | *gaja* | GA-ja | se vede la exterior |
| mulțumit | *kontenta* | kon-TEN-ta | nu mai vrea nimic |
| trist | *malĝoja* | mal-ĜO-ja | durere adâncă, de exemplu după o pierdere |
| abătut, posomorât | *malgaja* | mal-GA-ja | o dispoziție mai ușoară, trecătoare |
| trist | *trista* | TRIS-ta | des folosit, scurt |
| nefericit | *malfeliĉa* | mal-fe-LI-ĉa | înseamnă și „ghinionist” |
| furios, supărat | *kolera* | ko-LE-ra |  |
| fricos, ușor de speriat | *timema* | ti-ME-ma |  |
| obosit | *laca* | LA-ca | înseamnă și „sătul de” |
| somnoros | *dormema* | dor-ME-ma |  |
| nervos | *nervoza* | ner-VO-za |  |
| calm, liniștit | *trankvila* | tran-KVI-la |  |
| neliniștit, îngrijorat | *maltrankvila* | mal-tran-KVI-la |  |
| singur, singuratic | *soleca* | so-LE-ca |  |
| mândru | *fiera* | fi-E-ra | *fiera pri vi* „mândru de tine” |
| gelos | *ĵaluza* | ĵa-LU-za | se teme că pierde ce este al lui |
| supărat, mâhnit | *ĉagrenita* | ĉa-gre-NI-ta |  |
| surprins | *surprizita* | sur-pri-ZI-ta |  |

**Nuanțe.** Dicționarul ReVo spune că *gaja* se simte și se arată la exterior, în timp ce *ĝoja* este un sentiment mai profund, interior. La fel, *malgaja* este o dispoziție mai ușoară și mai exterioară, iar *malĝoja* o durere profundă. *Trista* este și el frecvent: PMEG îl numește o alternativă des folosită la *malgaja* și *malĝoja*, deși ReVo citează un ghid de uz care preferă formele cu *mal-*. *Feliĉa* înseamnă atât „fericit”, cât și „norocos”; pentru noroc simplu spune *bonŝanca*. *Ĵaluza* înseamnă teama de a pierde ceva ce îți aparține; a-ți dori ce are altcineva este *envii* „a invidia”.

**Sentimente în -ita.** *Ĉagrenita, surprizita* și *ravita* „încântat” vin de la verbele *ĉagreni* „a supăra, a mâhni”, *surprizi* „a surprinde” și *ravi* „a încânta”. Terminația *-ita* dă starea rezultată, așa că *Mi estas surprizita* înseamnă „Sunt surprins” (de ceva). Vezi [participiile](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/participii/).

## Sentimente exprimate prin verbe

| Verb | Pronunție | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| *ami* | A-mi | *Mi amas mian familion.* | Îmi iubesc familia. |
| *ŝati* | ŜA-ti | *Mi ŝatas tiun kanton.* | Îmi place cântecul acela. |
| *plaĉi* | PLA-ĉi | *Tiu kanto plaĉas al mi.* | Cântecul acela îmi place. |
| *malami* | mal-A-mi | *Mi malamas atendi.* | Urăsc să aștept. |
| *ĝoji* | ĜO-ji | *Mi ĝojas pri via sukceso.* | Mă bucur de succesul tău. |
| *timi* | TI-mi | *Mi timas la hundon.* | Mi-e frică de câine. |
| *koleri* | ko-LE-ri | *Li koleras pro la bruo.* | Este furios din cauza zgomotului. |
| *enui* | e-NU-i | *Mi enuas.* | Mă plictisesc. |
| *honti* | HON-ti | *Mi hontas pri mia eraro.* | Mi-e rușine de greșeala mea. |
| *esperi* | es-PE-ri | *Mi esperas, ke vi venos.* | Sper că vei veni. |
| *bedaŭri* | be-DAŬ-ri | *Mi bedaŭras, ke mi malfruis.* | Îmi pare rău că am întârziat. |
| *sopiri* | so-PI-ri | *Mi sopiras al la maro.* | Tânjesc după mare. |

**A plăcea, a iubi, a urî.** În uzul modern *ŝati* este cuvântul mai blând, iar *ami* cel mai puternic; ReVo notează că în uzul mai vechi era invers. PMEG explică faptul că *ŝati* și *plaĉi* înseamnă aproape același lucru, dar schimbă rolurile: *Mi ŝatas la libron* este echivalent cu *La libro plaĉas al mi*. Ca și „a plăcea” în română, *plaĉi* ia complementul indirect: *al mi* „mie”. Pentru „Nu-mi place” spune *Mi ne ŝatas ĝin* și păstrează *malami* pentru ură adevărată. *Malŝati* este tradus „a displăcea” în unele dicționare, dar ReVo îl definește ca a trata ceva drept fără valoare sau neimportant, deci *Mi ne ŝatas* este formula mai sigură. Despre iubirea dintre oameni vezi [Te iubesc](https://esperantopedia.org/ro/expresii/te-iubesc/).

**Ce urmează după verb.** Cauza o dai cu *pri* sau *pro*: ReVo are atât *ĝoji pri la bonaĵo*, cât și *mi ĝojas pro via helpo*. O propoziție întreagă primește *ke*: *Mi ĝojas, ke vi venis*; *Mi timas, ke pluvos* „Mi-e teamă că va ploua”. Aceleași elemente urmează după *esti* plus adjectiv: *Mi estas ĝoja, ke vi venis.* Foamea și setea sunt la [mâncare și băutură](https://esperantopedia.org/ro/expresii/mancare-bautura/), iar frigul și căldura la [vreme și anotimpuri](https://esperantopedia.org/ro/expresii/vreme-anotimpuri/).

## Patru feluri de a spune cum te simți

| Structură | Exemplu | Română |
|---|---|---|
| *esti* + adjectiv | *Mi estas laca.* | Sunt obosit. |
| verb de sentiment | *Mi timas.* | Mi-e teamă. |
| *senti sin* + adjectiv | *Mi sentas min sola.* | Mă simt singur. |
| *Estas al mi* + adverb | *Estas al mi malvarme.* | Mi-e frig. |

În *senti sin* „a se simți” cuvântul *min* este complementul direct, iar adjectivul de după el te descrie, deci nu primește *-n*: *Ni sentas nin solaj* „Ne simțim singuri”. PMEG numește aceasta o descriere legată prin verb. Pentru cât de bine te simți folosește un adverb: *Mi sentas min bone* „Mă simt bine”. Ultimul tipar vine din PMEG, care citează *Estas al mi malvarme* din traducerea lui Zamenhof a basmelor lui Andersen; *al mi* arată cine simte.

## Părți de cuvânt care formează sentimente

| Parte | Efect | Exemple |
|---|---|---|
| *mal-* | contrariul | *feliĉa → malfeliĉa* „nefericit”, *kontenta → malkontenta* „nemulțumit”, *ĝoji → malĝoji* „a se întrista”, *espero → malespero* „disperare”, *ami → malami* „a urî” |
| *-iĝ-* | a deveni | *kolera → koleriĝi* „a se înfuria”, *laca → laciĝi* „a obosi”, *trankvila → trankviliĝi* „a se calma”, *enui → enuiĝi* „a se plictisi”, *ĉagreni → ĉagreniĝi* „a se supăra” |
| *-ig-* | a face pe cineva să simtă | *ĝoji → ĝojigi* „a bucura”, *timi → timigi* „a speria”, *koleri → kolerigi* „a înfuria”, *trankvila → trankviligi* „a calma pe cineva”, *enui → enuigi* „a plictisi” |
| *-ig-* + *-a* | care provoacă un sentiment | *enuiga* „plictisitor”, *laciga* „obositor”, *timiga* „înfricoșător”, *ĝojiga* „îmbucurător” |
| *-em-* | înclinat spre | *timema* „fricos”, *kolerema* „irascibil”, *hontema* „sfios”, *plorema* „plângăcios”, *enviema* „invidios” |
| *-eg-* | foarte puternic | *feliĉega* „extrem de fericit”, *kolerega* „turbat de furie”, *lacega* „epuizat” |
| *-et-* | slab | *kolereta* „puțin iritat”, *rideti* „a zâmbi” (de la *ridi* „a râde”) |
| *ek-* | brusc | *ektimi* „a se speria brusc”, *ekridi* „a izbucni în râs”, *ekami* „a începe să iubești” |

Mai multe despre [prefixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/) și [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/). Câteva lucruri de urmărit:

- **Contrariu sau doar „nu”.** *Mal-* este ideea opusă, în timp ce *ne* doar o neagă. Perechea din PMEG este *ami → malami*: *Mi ne amas lin* „Nu-l iubesc”, dar *Mi malamas lin* „Îl urăsc”.
- **Nu există ĝojiĝi.** ReVo nu listează *ĝojiĝi*, fiindcă *ĝoji* înseamnă deja „a simți bucurie”.
- **Frica.** *Timiĝi* există, dar PMEG recomandă *ektimi* pentru „a se speria brusc”.
- **O stare trecătoare.** PMEG spune că *-em-* poate numi și o dorință de moment: *dormema* înseamnă „care simte nevoia de somn”, nu „care doarme mult”.

## Pentru vorbitorii de română

- **Rădăcini latine comune.** *Timi* „a se teme” și *esperi* „a spera” vin din aceleași rădăcini latine ca verbele românești „a se teme” și „a spera”, iar *nervoza* seamănă cu „nervos”.
- **Pronunția lui ĵaluza.** *Ĵ* se pronunță ca „j” din „jurnal”, deci *ĵaluza* sună ca „jaluza”, apropiat de „gelos”.
- **Fals prieten: coleră.** *Kolero* (de unde *kolera*) este „mânia”, deci *Mi estas kolera* înseamnă „Sunt furios”. Boala „coleră” se spune în esperanto *ĥolero* (ReVo), cu *ĥ* ca în „hrean”.

## Întrebări și răspunsuri despre sentimente

| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| *Kiel vi fartas?* | KI-el vi FAR-tas | Ce mai faci? |
| *Kiel vi sentas vin?* | KI-el vi SEN-tas vin | Cum te simți? |
| *Kio estas al vi?* | KI-o ES-tas al vi | Ce ai? |
| *Kio okazis?* | KI-o o-KA-zis | Ce s-a întâmplat? |
| *Kio ĝenas vin?* | KI-o ĜE-nas vin | Ce te deranjează? |
| *Kial vi estas malĝoja?* | KI-al vi ES-tas mal-ĜO-ja | De ce ești trist? |
| *Nenio, mi nur estas laca.* | ne-NI-o, mi nur ES-tas LA-ca | Nimic, sunt doar obosit. |

ReVo definește *farti* ca a te afla într-o stare bună sau proastă în privința funcțiilor corpului, iar *Kiel vi fartas?* rămâne formula obișnuită pentru „Ce mai faci?”; răspunsurile sunt la [saluturi](https://esperantopedia.org/ro/expresii/salutari/). *Kiel vi sentas vin?* întreabă despre dispoziția ta de acum.

## Consolare și reacții

| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| *Ne ploru.* | ne PLO-ru | Nu plânge. |
| *Ne timu.* | ne TI-mu | Nu te teme. |
| *Ne zorgu.* | ne ZOR-gu | Nu-ți face griji. |
| *Trankviliĝu.* | tran-kvi-LI-ĝu | Calmează-te. |
| *Ĉio estos en ordo.* | ĈI-o ES-tos en OR-do | Totul va fi bine. |
| *Mi kunsentas kun vi.* | mi kun-SEN-tas kun vi | Sunt alături de tine. |
| *Mi kondolencas.* | mi kon-do-LEN-cas | Condoleanțe. |
| *Kia domaĝo!* | KI-a do-MA-ĝo | Ce păcat! |
| *Mi ĝojas pri vi.* | mi ĜO-jas pri vi | Mă bucur pentru tine. |
| *Mi fieras pri vi.* | mi fi-E-ras pri vi | Sunt mândru de tine. |

Comenzile se termină în *-u*, imperativul, iar *ne* le face negative. Exclamații scurte precum *Ve!* „vai” și *Hura!* „ura” sunt [interjecții](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/interjectii/).

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „sunt fericit” în esperanto?

*Mi estas feliĉa* sau *Mi estas ĝoja*. *Mi ĝojas* singur înseamnă „mă bucur”, de obicei pentru ceva anume.

### Cum se spune „sunt obosit” în esperanto?

*Mi estas laca*. „Sunt epuizat” este *Mi estas lacega*, iar „obosesc” este *Mi laciĝas*.

### Cum se spune „sunt trist” în esperanto?

*Mi estas malĝoja*, *Mi estas malgaja* sau *Mi estas trista*. Toate trei se folosesc, iar *malĝoja* este cel mai profund.

### Cum se spune „mi-e frică” în esperanto?

*Mi timas*, cu un complement (*Mi timas la hundon*) sau o propoziție (*Mi timas, ke pluvos*). „Nu te teme” este *Ne timu*.

### Care este diferența dintre feliĉa și ĝoja?

*Feliĉa* este „fericit” obișnuit și înseamnă și „norocos”. *Ĝoja* înseamnă „bucuros”, iar *ĝoji* este „a te bucura” de ceva.

## Surse

- ReVo: [feliĉa](https://reta-vortaro.de/revo/art/felicx.html), [ĝoji, ĝoja, malĝoja](https://reta-vortaro.de/revo/art/gxoj.html), [gaja, malgaja](https://reta-vortaro.de/revo/art/gaj.html), [kontenta](https://reta-vortaro.de/revo/art/konten.html), [trista](https://reta-vortaro.de/revo/art/trist.html), [kolera](https://reta-vortaro.de/revo/art/koler.html), [timi](https://reta-vortaro.de/revo/art/tim.html), [laca](https://reta-vortaro.de/revo/art/lac.html), [enui](https://reta-vortaro.de/revo/art/enu.html)
- ReVo: [esperi](https://reta-vortaro.de/revo/art/esper.html), [bedaŭri](https://reta-vortaro.de/revo/art/bedaux.html), [sopiri](https://reta-vortaro.de/revo/art/sopir.html), [honti](https://reta-vortaro.de/revo/art/hont.html), [envii](https://reta-vortaro.de/revo/art/envi.html), [ŝati](https://reta-vortaro.de/revo/art/sxat.html), [ami, malami](https://reta-vortaro.de/revo/art/am.html), [plaĉi](https://reta-vortaro.de/revo/art/placx.html), [ĉagreni](https://reta-vortaro.de/revo/art/cxagre.html), [ravi](https://reta-vortaro.de/revo/art/rav.html)
- ReVo: [trankvila](https://reta-vortaro.de/revo/art/trankv.html), [soleca](https://reta-vortaro.de/revo/art/sol.html), [fiera](https://reta-vortaro.de/revo/art/fier.html), [ĵaluza](https://reta-vortaro.de/revo/art/jxaluz.html), [nervoza](https://reta-vortaro.de/revo/art/nervoz.html), [kondolenci](https://reta-vortaro.de/revo/art/kondol.html), [kunsenti](https://reta-vortaro.de/revo/art/sent.html), [farti](https://reta-vortaro.de/revo/art/fart.html), [okazi](https://reta-vortaro.de/revo/art/okaz.html)
- [PMEG: EM](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/em.html), [IĜ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/igh.html), [ET](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/et.html), [MAL](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/mal.html), [EK](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/ek.html)
- [PMEG: IĜ-verboj (timiĝi, ektimi)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/igh.html), [priskribaj verboj (esti, fariĝi)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/priskribaj.html), [similsignifaj verboj (ŝati, plaĉi)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/similsignifaj.html)
- [Tatoeba](https://tatoeba.org/en/sentences/show/1150510) (CC BY 2.0 FR), expresii confirmate ca atestate: #1150510 *Kio estas al vi?*, #435657 *Kio okazis?*, #3952972 *Kio ĝenas vin?*, #656588 *Kiel vi sentas vin?*, #1840821 *Mi sentas min sola*, #12091947 *Kial vi estas malĝoja?*, #4810793 *Mi kondolencas*, #550822 *Kia domaĝo*, #1015630 *Ne ploru*, #429408 *Ne timu*, #466730 *Trankviliĝu*, #470078 *Mi enuas*