# Spațiu și știință în esperanto: planete, stele, științe

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/spatiu-stiinta/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Soarele este suno, o planetă planedo, o stea stelo: planete, zboruri spațiale, științe școlare și cuvinte de laborator în esperanto, cu pronunție.

În esperanto Soarele este ***suno***, Luna ***luno***, o stea ***stelo***, iar o planetă ***planedo***. Numele planetelor sunt internaționale și se termină în *-o* (*Marso*, *Jupitero*, *Plutono*), materiile școlare se termină în *-io* sau *-iko* (*astronomio*, *biologio*, *fiziko*), iar oamenii care lucrează în ele sunt cuvinte în *-isto* sau rădăcini mai scurte (*fizikisto*, *astronomo*). Cuvintele obișnuite despre cer sunt pe pagina [natură](https://esperantopedia.org/ro/expresii/natura/). Ghidurile de pronunție arată silaba accentuată cu majuscule; este mereu penultima (vezi [alfabetul](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/)).

## Planetele Sistemului Solar

Numărate de la Soare, planetele sunt *Merkuro, Venuso, Tero, Marso, Jupitero, Saturno, Urano* și *Neptuno*.

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| Mercur | *Merkuro* | mer-KU-ro | cea mai apropiată de Soare |
| Venus | *Venuso* | ve-NU-so | a doua; zeița este *Venero* |
| Pământ | *Tero* | TE-ro | a treia |
| Marte | *Marso* | MAR-so | a patra; adjectivul *marsa*; un marțian din science-fiction este un *marsano* |
| Jupiter | *Jupitero* | ju-pi-TE-ro | a cincea și cea mai mare |
| Saturn | *Saturno* | sa-TUR-no | a șasea, a doua ca mărime, cunoscută pentru inelele ei |
| Uranus | *Urano* | u-RA-no | a șaptea |
| Neptun | *Neptuno* | nep-TU-no | a opta |
| Pluton | *Plutono* | plu-TO-no | o planetă pitică (*nanplanedo*); considerată a noua planetă până în 2006 |

Ordinea vine din ReVo, care definește *Marso* ca *la kvara planedo* „a patra planetă” a sistemului solar. Majoritatea numelor de planete sunt și nume de zei: ReVo dă *Marso* ca zeul roman al războiului și *Urano* ca zeul grec al cerului. Zilele săptămânii *lundo, mardo, merkredo* sunt cuvinte separate, nu formate din numele planetelor, și se scriu cu literă mică; vezi [zile și luni](https://esperantopedia.org/ro/expresii/zile-luni/).

## Litere mari: suno sau Suno?

Numele planetelor sunt nume proprii obișnuite: literă mare, fără *la* (*Marso*, *sur Marso*). *Suno, luno* și *tero* sunt cuvinte obișnuite. PMEG notează că oamenii scriu adesea *la Suno* cu literă mare când se referă la Soarele nostru ca nume, iar astfel de nume păstrează *la*, ca *la Granda Ursino*. Literele mari nu sunt obligatorii, deci apar ambele grafii.

| Scris | Ce înseamnă |
|---|---|
| *La suno brilas.* | Soarele strălucește (exemplul din PMEG) |
| *la Suno*, *la Luno*, *la Tero* | Soarele nostru, Luna noastră, planeta Pământ ca nume; ReVo scrie *Suno-Tero-distanco* |
| *sunoj* | sori, adică stele cu planete proprii |
| *la lunoj de Jupitero* | lunile lui Jupiter (orice satelit natural este o *luno*) |
| *tero* | sol sau pământ; în text obișnuit și planeta |

## Sistemul Solar și dincolo de el

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| sistem solar | *sunsistemo* | sun-sis-TE-mo | Soarele cu corpurile din jurul lui |
| planetă | *planedo* | pla-NE-do | se rotește în jurul unei stele și își curăță orbita |
| planetă pitică | *nanplanedo* | nan-pla-NE-do | *nana* „pitic” + *planedo* |
| asteroid | *asteroido* | as-te-ro-I-do | de la metri la kilometri în diametru |
| cometă | *kometo* | ko-ME-to | își formează o coadă lângă Soare |
| meteor | *meteoro* | me-te-O-ro | lumina unui corp care intră în atmosferă |
| stea căzătoare | *falstelo* | fal-STE-lo | „stea-care-cade”, un meteor strălucitor |
| galaxie | *galaksio* | ga-lak-SI-o | una dintre marile aglomerări de stele ale universului |
| Calea Lactee | *Lakta Vojo*, *Laktovojo* | LAK-ta VO-jo, lak-to-VO-jo | ReVo sfătuiește să nu se folosească *galaksio* pentru galaxia noastră |
| univers | *universo* | u-ni-VER-so | tot ce există |
| eclipsă | *eklipso* | ek-LIP-so | *luneklipso* de lună, *suneklipso* de soare |
| lună nouă, lună plină | *novluno*, *plenluno* | nov-LU-no, plen-LU-no | |

## Astronomie și zbor spațial

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| stea | *stelo* | STE-lo | cu lumină proprie; ReVo numără și Soarele nostru |
| constelație | *konstelacio* | kon-ste-la-CI-o | una dintre cele 88 de regiuni oficiale ale cerului |
| grup de stele | *stelaro* | ste-LA-ro | figura pe care o desenează este o *stelfiguro* |
| Ursa Mare | *la Granda Ursino* | GRAN-da ur-SI-no | figura mare în formă de cupă (Carul Mare) |
| Orion | *Oriono* | o-ri-O-no | fără *la* (PMEG) |
| telescop | *teleskopo* | te-le-SKO-po | pentru observarea obiectelor îndepărtate |
| observator | *observejo*, *stelobservejo* | ob-ser-VE-jo, ste-lob-ser-VE-jo | ReVo are și *observatorio* |
| orbită | *orbito* | or-BI-to | curba urmată de un corp în jurul altuia |
| satelit | *satelito* | sa-te-LI-to | o lună sau un aparat care orbitează o planetă |
| rachetă | *raketo* | ra-KE-to | și rachetă de artificii |
| navă spațială | *kosmoŝipo* | kos-mo-ŜI-po | ReVo: la fel ca *kosmoveturilo* |
| astronaut | *astronaŭto*, *kosmonaŭto* | as-tro-NAŬ-to, kos-mo-NAŬ-to | ReVo definește *astronaŭto* ca *kosmonaŭto* |
| spațiu cosmic | *kosmo* | KOS-mo | universul, în special spațiul din afara Pământului |
| spațiu (loc, gol) | *spaco* | SPA-co | ReVo etichetează *spaco* pentru spațiul cosmic ca *evitinde* „de evitat” |
| extraterestru | *eksterterano* | ek-ster-te-RA-no | cineva din afara Pământului |

Verbe: *orbiti* „a orbita”, *rondiri* „a se roti în jur” (ReVo: Luna *rondiras ĉirkaŭ* Pământul), *turniĝi* „a se întoarce, a se roti” (Pământul se rotește în jurul axei sale, *akso*), *ekflugi* „a decola” (ReVo: un *kosmodromo* este locul pentru *ekflugo* al navelor spațiale), *observi* „a observa”.

## Cum se formează cuvintele despre spațiu?

| Parte de cuvânt | Sens | Exemple |
|---|---|---|
| *-ar-* | un grup de multe | *stelo* → *stelaro* |
| *-et-* | mic | *stelo* → *steleto* stea mică |
| *-ej-* | loc | *observejo* observator |
| *-il-* | instrument | *mezuri* „a măsura” → *mezurilo* |
| *-ig-* | a face, a determina | *en·orbit·ig·i* a pune pe orbită |
| *ekster-* | în afara | *eksterterano* extraterestru, *ekstersunsistema* din afara sistemului solar |
| compus | primul cuvânt îl descrie pe al doilea | *sunsistemo, suneklipso, plenluno, kosmoŝipo* |

Mai multe în [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/) și [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).

## Științe școlare și oameni de știință

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| știință | *scienco* | sci-EN-co | cunoaștere construită pe cercetare |
| fizică | *fiziko* | fi-ZI-ko | mișcarea corpurilor și interacțiunile lor |
| chimie | *ĥemio*, *kemio* | ĥe-MI-o, ke-MI-o | ReVo le dă pe amândouă |
| biologie | *biologio* | bi-o-lo-GI-o | |
| matematică | *matematiko* | ma-te-ma-TI-ko | |
| geografie | *geografio* | ge-o-gra-FI-o | |
| geologie | *geologio* | ge-o-lo-GI-o | studiul scoarței Pământului |
| astronomie | *astronomio* | as-tro-no-MI-o | știința corpurilor cerești |
| meteorologie | *meteorologio* | me-te-o-ro-lo-GI-o | știința vremii, și *meteologio*; vezi [vreme și anotimpuri](https://esperantopedia.org/ro/expresii/vreme-anotimpuri/) |
| informatică | *komputiko* | kom-pu-TI-ko | ReVo: la fel ca *informatiko*, *informadiko*; vezi [tehnologie](https://esperantopedia.org/ro/expresii/tehnologie-internet/) |

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| om de știință | *sciencisto*, *scienculo* | sci-en-CIS-to, sci-en-CU-lo | *sciencisto* este un profesionist; *scienculo* oricine cercetează un domeniu |
| fizician | *fizikisto* | fi-zi-KIS-to | *fiziko* + *-ist-* |
| chimist | *ĥemiisto*, *kemiisto* | ĥe-mi-IS-to, ke-mi-IS-to | *ĥemio* + *-ist-* |
| matematician | *matematikisto* | ma-te-ma-ti-KIS-to | *matematiko* + *-ist-* |
| biolog | *biologo* | bi-o-LO-go | și *biologiisto* |
| geograf | *geografo* | ge-o-GRA-fo | și *geografiisto* |
| geolog | *geologo* | ge-o-LO-go | și *geologiisto* |
| astronom | *astronomo* | as-tro-NO-mo | nu *astronomisto* |

Două tipare explică lista. Când persoana nu are o rădăcină proprie, adaugă *-ist-* la știință: *fiziko* → *fizikisto*. PMEG subliniază că *fiziko* nu poate însemna și fizicianul, pentru că este numele științei. Multe nume în *-io* au o rădăcină paralelă fără *i*: *biologio* → *biologo*. Formele cu *-iisto* sunt posibile, dar dublul *i* este greoi, așa că oamenii preferă rădăcina scurtă, iar PMEG spune să nu formezi *astronomisto*. PMEG numește *-olog-* din *biologo* un fost sufix: o terminație internațională, nu un sufix esperanto obișnuit. Materiile și cuvintele din clasă sunt pe pagina [școală](https://esperantopedia.org/ro/expresii/scoala-educatie/).

## Laborator și experiment

| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| laborator | *laboratorio* | la-bo-ra-to-RI-o | un loc de muncă pentru cercetare și experimente |
| experiment | *eksperimento* | eks-pe-ri-MEN-to | o verificare metodică a unei ipoteze |
| a experimenta | *eksperimenti* | eks-pe-ri-MEN-ti | de obicei *eksperimenti pri* + temă |
| ipoteză | *hipotezo* | hi-po-TE-zo | o presupunere nedovedită, de verificat |
| teorie | *teorio* | te-o-RI-o | o explicație organizată care prezice fenomene |
| a măsura | *mezuri* | me-ZU-ri | a compara cu o unitate; *mezuro* măsurătoare |
| a dovedi | *pruvi* | PRU-vi | a arăta prin raționament sau fapt |
| microscop | *mikroskopo* | mi-kro-SKO-po | arată ce nu poate vedea ochiul liber |
| atom | *atomo* | a-TO-mo | nucleu plus electroni |
| moleculă | *molekulo* | mo-le-KU-lo | cea mai mică unitate a unei substanțe chimice |
| energie | *energio* | e-ner-GI-o | în fizică, capacitatea de a produce lucru mecanic |
| gravitație | *gravito* | gra-VI-to | forța care atrage masele între ele |

## Spațiu și știință în propoziții

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *La Tero turniĝas ĉirkaŭ sia akso.* | Pământul se rotește în jurul axei sale. |
| *La Luno rondiras ĉirkaŭ la Tero.* | Luna se învârte în jurul Pământului. |
| *Marso estas la kvara planedo de la sunsistemo.* | Marte este a patra planetă a sistemului solar. |
| *Saturno havas multajn lunojn.* | Saturn are multe luni. |
| *Ĉu estas vivo sur Marso?* | Există viață pe Marte? |
| *Nokte ni observas la stelojn per teleskopo.* | Noaptea observăm stelele cu telescopul. |
| *Mia fratino volas esti astronaŭto.* | Sora mea vrea să fie astronaut. |
| *La kosmoŝipo ekflugis hieraŭ.* | Nava spațială a decolat ieri. |
| *La sciencistoj eksperimentas pri nova metodo.* | Oamenii de știință experimentează o metodă nouă. |

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „planetă” în esperanto?

*Planedo*. Pluton, *Plutono*, este o *nanplanedo* „planetă pitică”; ReVo spune că a fost considerat a noua planetă până în 2006.

### Se scriu numele planetelor cu literă mare în esperanto?

Da. Sunt nume proprii, deci *Marso* și *Jupitero* primesc literă mare și nu au *la*. Litera mare la *la Suno*, la fel ca la *la Luno* și *la Tero*, este facultativă; PMEG spune că *la Suno* se scrie adesea așa.

### Cum se spune „spațiu” în esperanto?

*Kosmo* pentru spațiul cosmic, cu *kosma* „cosmic” și *kosmoŝipo* „navă spațială”. ReVo etichetează *spaco* pentru spațiul cosmic ca *evitinde* „de evitat”.

### Care este diferența dintre *astronaŭto* și *kosmonaŭto*?

Niciuna în esperanto: ReVo definește *astronaŭto* ca *kosmonaŭto*, o persoană care călătorește în spațiu.

### Cum se spun „om de știință” sau „fizician” în esperanto?

*Sciencisto* sau *scienculo* pentru un om de știință și *fizikisto* pentru un fizician; un biolog este un *biologo*, iar un astronom un *astronomo*.

## Surse

- [ReVo: suno, sunsistemo](https://reta-vortaro.de/revo/art/sun.html), [luno, plenluno, novluno](https://reta-vortaro.de/revo/art/lun.html), [tero, eksterterano](https://reta-vortaro.de/revo/art/ter.html), [planedo, nanplanedo](https://reta-vortaro.de/revo/art/planed.html), [kometo](https://reta-vortaro.de/revo/art/komet.html), [asteroido](https://reta-vortaro.de/revo/art/astero.html), [galaksio](https://reta-vortaro.de/revo/art/galaksi.html), [Lakta Vojo](https://reta-vortaro.de/revo/art/lakt.html), [universo](https://reta-vortaro.de/revo/art/univer.html), [nana](https://reta-vortaro.de/revo/art/nan.html)
- [ReVo: Merkuro](https://reta-vortaro.de/revo/art/merkur1.html), [Venuso](https://reta-vortaro.de/revo/art/venus.html), [Marso, marsano](https://reta-vortaro.de/revo/art/mars.html), [Jupitero](https://reta-vortaro.de/revo/art/jupiter.html), [Saturno](https://reta-vortaro.de/revo/art/saturn.html), [Urano](https://reta-vortaro.de/revo/art/uran.html), [Neptuno](https://reta-vortaro.de/revo/art/neptun.html), [Plutono](https://reta-vortaro.de/revo/art/pluton.html)
- [ReVo: stelo, stelaro, falstelo](https://reta-vortaro.de/revo/art/stel.html), [konstelacio](https://reta-vortaro.de/revo/art/konste.html), [Oriono](https://reta-vortaro.de/revo/art/orion.html), [Granda Ursino](https://reta-vortaro.de/revo/art/urs.html), [meteoro](https://reta-vortaro.de/revo/art/meteor.html), [eklipso, luneklipso, suneklipso](https://reta-vortaro.de/revo/art/eklips.html), [orbito](https://reta-vortaro.de/revo/art/orbit.html), [akso](https://reta-vortaro.de/revo/art/aks.html)
- [ReVo: raketo](https://reta-vortaro.de/revo/art/raket.html), [satelito](https://reta-vortaro.de/revo/art/sateli.html), [teleskopo](https://reta-vortaro.de/revo/art/telesk.html), [observi, observejo, stelobservejo](https://reta-vortaro.de/revo/art/observ.html), [observatorio](https://reta-vortaro.de/revo/art/observ1.html), [kosmo](https://reta-vortaro.de/revo/art/kosm.html), [spaco](https://reta-vortaro.de/revo/art/spac.html), [kosmonaŭto](https://reta-vortaro.de/revo/art/kosmonauxt.html), [astronaŭto](https://reta-vortaro.de/revo/art/astronauxt.html), [kosmoŝipo](https://reta-vortaro.de/revo/art/sxip.html), [kosmodromo](https://reta-vortaro.de/revo/art/kosmodrom.html)
- [ReVo: astronomo](https://reta-vortaro.de/revo/art/astron.html), [astronomio](https://reta-vortaro.de/revo/art/astron1.html), [fiziko, fizikisto](https://reta-vortaro.de/revo/art/fizik.html), [ĥemio, kemio, ĥemiisto](https://reta-vortaro.de/revo/art/hxemi.html), [biologio](https://reta-vortaro.de/revo/art/biolog1.html), [biologo](https://reta-vortaro.de/revo/art/biolog.html), [matematiko, matematikisto](https://reta-vortaro.de/revo/art/matema.html), [geografio](https://reta-vortaro.de/revo/art/geogra1.html), [geografo](https://reta-vortaro.de/revo/art/geogra.html), [geologio](https://reta-vortaro.de/revo/art/geolog1.html), [geologo](https://reta-vortaro.de/revo/art/geolog.html), [meteorologio](https://reta-vortaro.de/revo/art/meteor2.html), [informatiko](https://reta-vortaro.de/revo/art/informatik.html), [scienco, sciencisto, scienculo](https://reta-vortaro.de/revo/art/scienc.html)
- [ReVo: laboratorio](https://reta-vortaro.de/revo/art/labora.html), [eksperimento](https://reta-vortaro.de/revo/art/eksper.html), [hipotezo](https://reta-vortaro.de/revo/art/hipote2.html), [teorio](https://reta-vortaro.de/revo/art/teori.html), [mezuri](https://reta-vortaro.de/revo/art/mezur.html), [pruvi](https://reta-vortaro.de/revo/art/pruv.html), [mikroskopo](https://reta-vortaro.de/revo/art/mikros.html), [atomo](https://reta-vortaro.de/revo/art/atom.html), [molekulo](https://reta-vortaro.de/revo/art/moleku.html), [energio](https://reta-vortaro.de/revo/art/energi.html), [gravito](https://reta-vortaro.de/revo/art/gravit.html)
- [PMEG: majuskloj ĉe propraj nomoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/propraj_nomoj/majuskloj.html), [la ĉe propraj nomoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/propraj_nomoj.html), [la kaj konata afero (la suno)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/konateco.html)
- [PMEG: IST](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ist.html), [I (geografio → geografo)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/sufiksoj/i.html), [OLOG](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/sufiksoj/olog.html), [IĜ (La tero turniĝas ĉirkaŭ sia akso)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/igh.html)