# Vremea și anotimpurile în esperanto – cuvinte și expresii

Source: https://esperantopedia.org/ro/expresii/vreme-anotimpuri/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Verbele despre vreme nu au subiect în esperanto – Pluvas este „plouă”, Neĝas „ninge”. Anotimpuri, Estas varme, temperaturi și expresii utile.

În esperanto, verbele despre vreme nu au subiect: ***Pluvas*** este „Plouă”, ***Neĝas*** „Ninge”, iar ***Tondras*** „Tună”. Pentru condiții și temperatură, *estas* este urmat de un adverb: ***Estas varme*** „Este cald”, ***Estas malvarme*** „Este frig”. Cele patru anotimpuri sunt ***printempo, somero, aŭtuno, vintro***. Ghidurile de pronunție de pe această pagină arată silaba accentuată cu majuscule; este mereu penultima (vezi [alfabetul](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/)).

## Cele patru anotimpuri

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| primăvară | *printempo* | prin-TEM-po |
| vară | *somero* | so-ME-ro |
| toamnă | *aŭtuno* | aŭ-TU-no |
| iarnă | *vintro* | VIN-tro |
| anotimp | *sezono* | se-ZO-no |
| sezon ploios | *pluvsezono* | pluv-se-ZO-no |
| sezon uscat | *seka sezono* | SE-ka se-ZO-no |
| vreme | *vetero* | ve-TE-ro |

Numele anotimpurilor sunt substantive obișnuite, scrise cu literă mică (după tradiție, [lunile](https://esperantopedia.org/ro/expresii/zile-luni/) se scriu cu majusculă). ReVo tratează *printempo* ca o singură rădăcină, deși se termină în *tempo* „timp”. Datează anotimpurile după calendarul gregorian: primăvara emisferei nordice merge de la circa 21 martie la 21 iunie, iar cea a emisferei sudice de la circa 23 septembrie la 21 decembrie.

## Cum spui „vara”?

| Tipar | Esperanto | Română |
|---|---|---|
| substantiv + *-e* | *Somere mi naĝas en la maro.* | Vara înot în mare. |
| *en la* + substantiv | *En la somero ni veturis al la maro.* | În vara aceea am mers la mare. |
| *dum la* + substantiv | *Dum la vintro la tagoj estas mallongaj.* | În timpul iernii zilele sunt scurte. |
| *ĉi-* + substantiv + *-e* | *Ni havis malmulte da neĝo ĉi-vintre.* | Am avut puțină zăpadă în iarna aceasta. |
| adjectiv + substantiv + *-n* | *Venontan someron mi vojaĝos.* | Vara viitoare voi călători. |
| *tuta* + substantiv + *-n* | *Neĝis la tutan vintron.* | A nins toată iarna. |

Terminația *-e* transformă un substantiv într-un adverb de timp: *somere*, *vintre*, *matene* (vezi [adverbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/adverbe/)). Atât *somere*, cât și *en la somero* sunt corecte. Chiar exercițiile din Fundamento, citate în ReVo, folosesc *en somero* și *en vintro* fără articol.

Un substantiv de timp cu [acuzativul *-n*](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/) și fără prepoziție marchează un moment sau o perioadă (PMEG): *la sekvan dimanĉon* „duminica următoare”, deci *pasintan vintron* „iarna trecută”, *la tutan vintron* „toată iarna”. Cuvântul *ĉi* înseamnă „acesta, aproape de vorbitor”, iar PMEG îl arată în compuse precum *ĉi-nokte* „în noaptea aceasta” și *ĉi-jara* „din anul acesta”; *ĉi-vintre* și *ĉi-somere* urmează același tipar.

## Cuvinte despre vreme

| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| cer | *ĉielo* | ĉi-E-lo |
| soare | *suno* | SU-no |
| lumina soarelui | *sunbrilo* | sun-BRI-lo |
| nor | *nubo* | NU-bo |
| ceață | *nebulo* | ne-BU-lo |
| ploaie | *pluvo* | PLU-vo |
| zăpadă | *neĝo* | NE-ĝo |
| grindină | *hajlo* | HAJ-lo |
| gheață | *glacio* | gla-CI-o |
| îngheț, ger | *frosto* | FROS-to |
| curcubeu | *ĉielarko* | ĉi-e-LAR-ko |
| vânt | *vento* | VEN-to |
| adiere | *venteto* | ven-TE-to |
| vijelie, vânt foarte puternic | *ventego* | ven-TE-go |
| furtună | *ŝtormo* | ŜTOR-mo |
| uragan | *uragano* | u-ra-GA-no |
| fulger | *fulmo* | FUL-mo |
| tunet | *tondro* | TON-dro |
| furtună cu fulgere și tunete | *fulmotondro* | ful-mo-TON-dro |

Adjectivele corespunzătoare se termină în *-a*: *suna tago* „zi însorită”, *nuba* „noros”, *sennuba* „fără nori”, *pluva* „ploios”, *neĝa* „cu zăpadă”, *venta* „cu vânt”, *glacia* „înghețat”, *seka* „uscat”, *malseka* „ud”, *kota* „noroios”. Cu *vetero* folosește un adjectiv obișnuit: *bela vetero* „vreme frumoasă”.

## Verbe despre vreme: fără subiect, fără „el”

Engleza are nevoie de un *it* fictiv („it rains”); esperanto nu. PMEG spune clar să nu se folosească *ĝi* cu astfel de verbe: *Hodiaŭ pluvas*, nu *Ĝi pluvas hodiaŭ*. Adaugă că *ĝi* redundant din *Ĝi estis varmega posttagmezo* al lui Zamenhof a dispărut și azi este considerat o greșeală. Vezi [pronumele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/). Româna procedează la fel: „plouă”, nu „el plouă”, deci vorbitorii de română vor simți aceasta firească.

| Esperanto | Română | Infinitiv | Pronunție |
|---|---|---|---|
| *Pluvas.* | Plouă. | *pluvi* | PLU-vas |
| *Neĝas.* | Ninge. | *neĝi* | NE-ĝas |
| *Tondras.* | Tună. | *tondri* | TON-dras |
| *Fulmas.* | Fulgeră. | *fulmi* | FUL-mas |
| *Hajlas.* | Cade grindină. | *hajli* | HAJ-las |
| *Ventas.* | Bate vântul. | *venti* | VEN-tas |
| *Frostas.* | Îngheață. | *frosti* | FROS-tas |
| *Ŝtormas.* | Bate furtuna. | *ŝtormi* | ŜTOR-mas |
| *Sunas.* | Strălucește soarele. | *suni* | SU-nas |
| *Tagiĝas.* | Se face ziuă. | *tagiĝi* | ta-GI-ĝas |

Terminațiile obișnuite dau timpurile (vezi [verbele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/)): *Hieraŭ pluvis* „Ieri a plouat”, *Morgaŭ pluvos* „Mâine va ploua”. Adverbele adaugă forță: *Pluvas forte* „Plouă tare”, *Neĝas multe* „Ninge mult”.

Dacă altceva decât ploaia cade ca ploaia, acel lucru devine subiect, deci nu primește *-n*: *Pluvis ŝtonoj sur la tegmenton* „A plouat cu pietre peste acoperiș”. PMEG avertizează împotriva lui *ŝtonojn* aici.

## „Este cald”: Estas varme

Când *estas* nu are un subiect real, cuvântul care descrie situația este un adverb în *-e*, nu un adjectiv (PMEG): *Estas varme*, nu *Estas varma*. Propriile exemple din PMEG includ *Estas mallume* „Este întuneric”.

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Estas varme.* | Este cald. |
| *Estas malvarme.* | Este frig. |
| *Estas sune.* | Este soare. |
| *Estas nube, sed ne pluvas.* | Este înnorat, dar nu plouă. |
| *Estas nebule.* | Este ceață. |
| *Estas malseke.* | Este umed. |
| *Estas tro malvarme por naĝi.* | Este prea frig ca să înoți. |

Cu un subiect, adjectivul revine și se acordă cu el: *La vetero estas varma* „Vremea este caldă” (subiectul *vetero*), *Estas bela vetero* „Este vreme frumoasă” (adjectivul aparține lui *vetero*).

Ca să spui cum te simți, folosește verbele *varmi* și *malvarmi*, pe care ReVo le definește ca a fi sau a simți cald și frig: *Mi malvarmas* „Mi-e frig”, *Al mi varmas* „Mi-e cald”, *Ĉu tro varmas?* „Este prea cald?”. Atenție: în română persoana apare în dativ („mi-e frig”), pe când în esperanto *Mi malvarmas* are pe *mi* ca subiect, iar *Estas malvarme* descrie vremea, nu pe tine. *Mi frostas* înseamnă „Îngheț”; ReVo definește *frosti* ca a simți un frig înghețat.

## Temperatura

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Kiom da gradoj estas ekstere?* | Câte grade sunt afară? |
| *Estas dudek gradoj.* | Sunt douăzeci de grade. |
| *Estas dudek du gradoj celsiaj.* | Sunt 22 de grade Celsius. |
| *Estas dek gradoj super nulo.* | Sunt zece grade peste zero. |
| *Estis dek gradoj sub nulo ĉi-matene.* | Au fost zece grade sub zero în dimineața aceasta. |
| *La temperaturo nun estas minus dek gradoj.* | Temperatura este acum minus zece grade. |
| *Morgaŭ estos pli varme.* | Mâine va fi mai cald. |

Spune mai întâi numărul, apoi *gradoj* („un grad” este *unu grado*); vezi [numere](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/numerale/). PMEG dă ambele moduri de a citi un semn de temperatură: +10° este *plus dek gradoj* sau *dek gradoj super nulo*, iar −10° este *minus dek gradoj* sau *dek gradoj sub nulo*.

Sufixele *-eg-* „mai puternic” și *-et-* „mai slab” fac o scară: *malvarmega* „foarte rece”, *malvarma* „rece”, *malvarmeta* „răcoros”, *varma* „cald”, *varmega* „fierbinte”. Schimbă *-a* în *-e* pentru propoziția despre vreme: *Estas varmege* „Este foarte cald”.

ReVo spune că *varma* este în mod tradițional o căldură moderată, plăcută, pe când *varmega* înseamnă neplăcut de cald, chiar arzător. Adaugă că dicționarele PV și PIV au pierdut această nuanță, pe care esperantiștii vorbitori de rusă și germană o păstrează.

## Formarea cuvintelor cu rădăcini despre vreme

| Cuvânt | Părți | Română |
|---|---|---|
| *pluvego* | pluv·eg·o | aversă |
| *pluveto* | pluv·et·o | burniță |
| *pluvero* | pluv·er·o | picătură de ploaie |
| *neĝero* | neĝ·er·o | fulg de zăpadă |
| *neĝulo*, *neĝhomo* | neĝ·ul·o, neĝ·hom·o | om de zăpadă |
| *pluvneĝo* | pluv·neĝ·o | lapoviță (zăpadă care se topește în cădere) |
| *senpluveco* | sen·pluv·ec·o | secetă |
| *pluvombrelo*, *sunombrelo* | pluv·ombrel·o, sun·ombrel·o | umbrelă, umbrelă de soare |
| *pluvmantelo* | pluv·mantel·o | pelerină de ploaie |
| *fulmotondro* | fulm·o·tondr·o | furtună cu fulgere și tunete |
| *ĉielarko* | ĉiel·ark·o | curcubeu |
| *malvarmumo* | mal·varm·um·o | o răceală |

Sufixul *-er-* numește o bucată dintr-o masă, deci *neĝero* este un fulg de *neĝo*. Urmează formele verbale: *pluveti* „a burniți”, *pluvegi* „a turna”. ReVo definește *ombrelo* în sine ca un scut portabil împotriva ploii sau a soarelui, iar *pluvombrelo* și *sunombrelo* spun care. Atenție la „frig”: *malvarmo* este temperatura joasă, pe când *malvarmumo* este boala. Mai multe în [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).

Verbele cu *-iĝ-* „a deveni” pot sta și singure: *Aŭtune pli kaj pli malvarmiĝas* „Toamna se face tot mai frig”, *Vesperiĝas* „Se lasă seara”.

## Despre vreme, în conversație

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Kia estas la vetero en via urbo?* | Cum e vremea în orașul tău? |
| *Kia bela tago!* | Ce zi frumoasă! |
| *Pluvas, prenu ombrelon.* | Plouă, ia o umbrelă. |
| *Surmetu mantelon, ĉar estas malvarme.* | Pune-ți un palton, pentru că e frig. |
| *Ĉu morgaŭ pluvos?* | Va ploua mâine? |
| *Laŭ la veterprognozo morgaŭ neĝos.* | Conform prognozei meteo, mâine va ninge. |
| *Kiun sezonon vi plej ŝatas?* | Ce anotimp îți place cel mai mult? |
| *Mi plej ŝatas la printempon.* | Cel mai mult îmi place primăvara. |

Ultimele două propoziții folosesc acuzativul: anotimpul este complementul lui *ŝatas*, deci se termină în *-n*.

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „Plouă” în esperanto?

*Pluvas.* Nu există cuvânt pentru „el”: verbele despre vreme nu au subiect, iar PMEG spune să nu adaugi *ĝi*. Trecut: *Pluvis*; viitor: *Pluvos*.

### Cum se spun „Este frig” sau „Este cald” în esperanto?

*Estas malvarme* și *Estas varme*; pentru foarte cald, *Estas varmege*. Cuvântul de după *estas* este un adverb în *-e*.

### Care sunt anotimpurile în esperanto?

*Printempo* (primăvară), *somero* (vară), *aŭtuno* (toamnă) și *vintro* (iarnă), toate cu literă mică.

### Cum se spune „iarna” în esperanto?

*Vintre* sau *en la vintro*. Pentru „în iarna aceasta” spune *ĉi-vintre*, iar pentru „iarna trecută” *pasintan vintron*.

### Cum spui temperatura în esperanto?

Spune numărul și *gradoj*: *Estas dek gradoj*. Pentru sub zero folosește *minus dek gradoj* sau *dek gradoj sub nulo*.

## Surse

- [PMEG: Sensubjektaj verboj (pluvi, neĝi, hajli, ŝtormi, frosti, fulmi, tondri)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/sensubjektaj.html)
- [PMEG: Tria persono (fără *ĝi* cu verbe fără subiect)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/tria.html)
- [PMEG: Uzo de E-vortoj (Estas mallume, Kritiki estas facile)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/e-vortoj/uzo.html)
- [PMEG: N por tempopunkto](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/tempopunkto.html) și [N por mezuro](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/mezuro.html)
- [PMEG: Dum](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/rolvortetoj/aliaj_rolvortetoj/dum.html)
- [PMEG: Ĉi (ĉi-nokte, la ĉi-jara somero)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/e-vortecaj_vortetoj/lokaj/chi.html)
- [PMEG: Plus kaj minus (plus dek gradoj, dek gradoj sub nulo)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/kunligaj_vortetoj/plus_minus.html)
- [ReVo: printempo](https://reta-vortaro.de/revo/art/printe.html), [somero](https://reta-vortaro.de/revo/art/somer.html), [aŭtuno](https://reta-vortaro.de/revo/art/auxtun.html), [vintro](https://reta-vortaro.de/revo/art/vintr.html), [sezono](https://reta-vortaro.de/revo/art/sezon.html)
- [ReVo: pluvo și cuvintele derivate](https://reta-vortaro.de/revo/art/pluv.html), [neĝo](https://reta-vortaro.de/revo/art/negx.html), [vento](https://reta-vortaro.de/revo/art/vent.html), [nebulo](https://reta-vortaro.de/revo/art/nebul.html), [fulmo](https://reta-vortaro.de/revo/art/fulm.html), [tondri](https://reta-vortaro.de/revo/art/tondr.html), [hajlo](https://reta-vortaro.de/revo/art/hajl.html)
- [ReVo: ŝtormo](https://reta-vortaro.de/revo/art/sxtorm.html), [uragano](https://reta-vortaro.de/revo/art/uragan.html), [frosto](https://reta-vortaro.de/revo/art/frost.html), [glacio](https://reta-vortaro.de/revo/art/glaci.html), [nubo](https://reta-vortaro.de/revo/art/nub.html), [vetero](https://reta-vortaro.de/revo/art/veter.html), [suno](https://reta-vortaro.de/revo/art/sun.html)
- [ReVo: varma, malvarma și cuvintele derivate](https://reta-vortaro.de/revo/art/varm.html), [grado](https://reta-vortaro.de/revo/art/grad.html), [ombrelo](https://reta-vortaro.de/revo/art/ombrel.html)
- Propoziții [Tatoeba](https://tatoeba.org/) (CC BY 2.0 FR), folosite ca atare: [#2127737](https://tatoeba.org/en/sentences/show/2127737), [#980568](https://tatoeba.org/en/sentences/show/980568), [#557222](https://tatoeba.org/en/sentences/show/557222), [#583328](https://tatoeba.org/en/sentences/show/583328); scurtate sau adaptate, și folosite pentru a verifica utilizarea: [#13090664](https://tatoeba.org/en/sentences/show/13090664), [#12313539](https://tatoeba.org/en/sentences/show/12313539), [#2652792](https://tatoeba.org/en/sentences/show/2652792), [#639494](https://tatoeba.org/en/sentences/show/639494), [#870840](https://tatoeba.org/en/sentences/show/870840), [#6380476](https://tatoeba.org/en/sentences/show/6380476)