# Acuzativul în esperanto (-n): ghid complet

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Terminația -n marchează complementul direct în esperanto (Mi vidas la katon), dar și direcția, data și măsura. Reguli, tabele și greșeli frecvente.

Acuzativul în esperanto este terminația *-n*. Rolul ei principal este să marcheze complementul direct, adică persoana sau lucrul asupra căruia acționează verbul: *Mi vidas la katon* – „Văd pisica”. Ea arată și direcția (*en la domon* – „în casă”, cu sens de mișcare), data (*lundon* – „luni”) și măsura (*du horojn* – „două ore”).

Esperanto are doar două cazuri, forma de bază și acuzativul; toate celelalte raporturi se exprimă prin prepoziții ([regula 2](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/)).

PMEG explică astfel: într-o propoziție în esperanto, rolul unui cuvânt este arătat de o prepoziție sau de terminația *-n*, iar un substantiv fără niciuna dintre ele este de obicei subiectul (sau, după *esti*, îl descrie). Așadar *-n* spune „acesta nu este subiectul” oriunde nu o spune deja o prepoziție: în *La katon vidas la hundo* – „Câinele vede pisica”, *la katon* nu poate fi subiect, oriunde ar sta în propoziție.

## Pentru vorbitorii de română

Româna are un acuzativ, dar substantivele nu au o terminație proprie pentru el: forma de nominativ și cea de acuzativ coincid („Văd o pisică”, „O pisică aleargă”). Doar pronumele au forme distincte (*mă*, *te*, *îl*, *o*), iar pentru anumite complemente directe care denumesc persoane apare prepoziția „pe”: „Îl văd pe Petru” – *Mi vidas Petron*. În esperanto nu există nimic asemănător cu „pe”: complementul direct primește pur și simplu *-n*, iar „pe” din „îl văd pe Petru” nu se traduce prin *sur*. Invers, româna folosește același cuvânt „în” pentru loc și pentru mișcare („sunt în parc” / „merg în parc”), pe când esperanto face diferența cu *-n*: *en la parko* și *en la parkon*.

## Cele cinci roluri ale lui -n

| Rol | Exemplu | Traducere |
|---|---|---|
| Complement direct | *Mi legas libron.* | „Citesc o carte.” |
| Direcție (încotro) | *Ŝi iras en la parkon.* | „Ea merge în parc.” |
| Moment în timp (când) | *Ni venos lundon.* | „Vom veni luni.” |
| Măsură (cât timp, cât) | *Ĝi kostas dek eŭrojn.* | „Costă zece euro.” |
| În locul lui *je* (rar) | *Mi ridas lian naivecon.* | „Râd de naivitatea lui.” |

## Ce cuvinte primesc -n

Terminația se adaugă cuvintelor care denumesc sau descriu un lucru, mereu după *-j*:

| Tip de cuvânt | Forma de bază | Cu -n |
|---|---|---|
| Substantiv | *kato*, *katoj* | *katon*, *katojn* |
| Adjectiv | *granda*, *grandaj* | *grandan*, *grandajn* |
| Pronume personal | *mi*, *li*, *ili* | *min*, *lin*, *ilin* |
| Posesiv | *mia* | *mian* |
| Corelativ în -u, -a, -o | *kiu*, *tia*, *tio* | *kiun*, *tian*, *tion* |
| Cuvânt de loc (doar pentru direcție) | *hejme*, *tie*, *kie* | *hejmen*, *tien*, *kien* |

Nu primesc niciodată *-n*: verbele, articolul *la*, prepozițiile, conjuncțiile, numeralele precum *du* sau *tri* și corelativele terminate în *-el, -am, -om, -al, -es* (*kiel, kiam, kiom, kial, kies*). Deci *Mi havas du katojn* – „Am două pisici”, niciodată *dun katojn*.

## 1. Complementul direct

Complementul răspunde la întrebarea „pe cine?” sau „ce?” după verb. Fiindcă *-n* îl marchează, ordinea cuvintelor se poate schimba fără să se schimbe sensul; dacă pui *la katon* la început, se mută doar accentul. Dacă mutăm *-n* pe *la hundon*, se schimbă cine pe cine a mușcat:

La hundo mordis la katon. | Câinele a mușcat pisica.
La katon mordis la hundo. | Câinele a mușcat pisica.

La kato mordis la hundon. | Pisica a mușcat câinele.

Tot ce descrie complementul primește și el *-n*: *Mi aĉetis tiun belan ruĝan aŭton.* – „Am cumpărat mașina aceea frumoasă și roșie.” Vezi [substantivele și adjectivele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/) și [pronumele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/).

### Complemente care nu pot primi -n

Infinitivele, propozițiile cu *ke* – „că” și citatele nu au loc pentru o terminație. Rolul lor e clar oricum:

- *Mi volas dormi.* – „Vreau să dorm.”
- *Mi scias, ke vi venos.* – „Știu că vei veni.”

### Saluturi și mulțumiri

Multe expresii de zi cu zi se termină în *-n*: *Saluton!* – „Salut!”, *Dankon!* – „Mulțumesc!”, *Bonan tagon!* – „Bună ziua!”, *Bonvenon!* – „Bun venit!”. Ele sunt complementele unui verb nespus: *(Mi deziras al vi) bonan tagon* – „(Îți urez) o zi bună”. Mai mult la [saluturi](https://esperantopedia.org/ro/expresii/salutari/).

## 2. Direcția: încotro

După o prepoziție de loc, *-n* transformă „unde” în „încotro”:

| Poziție (fără -n) | Mișcare (cu -n) |
|---|---|
| *en la domo* – „în casă” | *en la domon* – „în casă” (intrând) |
| *sur la tablo* – „pe masă” | *sur la tablon* – „pe masă” (urcând) |
| *trans la rivero* – „de cealaltă parte a râului” | *trans la riveron* – „peste râu” |
| *antaŭ la domo* – „în fața casei” | *antaŭ la domon* – „în fața casei” (ajungând acolo) |

Diferența contează: *La kato saltas sur la tablo* – „Pisica sare (sus-jos) pe masă”, dar *La kato saltas sur la tablon* – „Pisica sare pe masă (de jos)”.

La kato saltas sur la tablo. | Pisica sare (sus-jos) pe masă.
La kato saltas sur la tablon. | Pisica sare pe masă (de jos).

Acest *-n* îl primesc doar prepozițiile care pot indica și un loc: *en, sur, sub, antaŭ, apud, inter, trans* și altele. *Al* „la, spre”, *el* „din”, *de* „de la” și *ĝis* „până la” nu indică niciodată un loc, deci nu primesc *-n*: *Mi iras al la urbo* – „Merg în oraș”, nu *al la urbon*. *-n* de direcție înseamnă mereu mișcare spre un loc, niciodată departe de el (PMEG). Lista completă e la [prepoziții](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prepozitii/).

Adverbele și corelativele de loc primesc *-n* pentru direcție fără nicio prepoziție: *hejmen* – „acasă” (spre casă), *supren* – „în sus”, *tien* – „încolo, acolo” (cu mișcare), *Kien vi iras?* – „Încotro mergi?”. Un nume de loc poate face la fel (*Mi veturos Parizon* – „Voi călători la Paris”, din *Ekzercaro*, în Fundamento), dar PMEG notează că, în practică, acest *-n* simplu se folosește aproape doar cu nume de orașe și de țări, pentru a intra în locul respectiv, și că astăzi este foarte rar, aproape arhaic; forma obișnuită este *al Parizo*.

Direcția poate fi și figurată, pentru o schimbare de stare: *La sorĉisto ŝanĝis la princon en ranon.* – „Vrăjitorul l-a transformat pe prinț într-o broască.”

## 3. Timpul: când

O expresie de timp cu *-n* și fără prepoziție spune când se petrece ceva:

- *lundon* – „luni”
- *la 5-an de Majo* – „pe 5 mai”
- *ĉiun tagon* – „în fiecare zi”
- *unu tagon* – „într-o zi”

Același sens se poate exprima și cu o prepoziție: *en la sama tago* = *la saman tagon* – „în aceeași zi”. Pentru ora de pe ceas se folosește *je*: *je la deka* – „la ora zece”, pe când *la dekan* înseamnă „pe data de zece” (a lunii).

## 4. Măsură: cât timp, cât de departe, cât

*-n* arată și durata, distanța, prețul, greutatea și vârsta:

- *Mi dormis ok horojn.* – „Am dormit opt ore.”
- *Ni marŝis dek kilometrojn.* – „Am mers pe jos zece kilometri.”
- *La libro kostas dek eŭrojn.* – „Cartea costă zece euro.”
- *Li estas dudek jarojn aĝa.* – „El are douăzeci de ani.”

Pentru durată se poate folosi și *dum* – „în timpul”: *dum ok horoj*.

## 5. În locul lui je

Regula 14 permite *-n* în locul prepoziției fără sens precis *je*: *Mi ridas je lia naiveco* = *Mi ridas lian naivecon*. PMEG notează că astăzi acest lucru este destul de rar și că vorbitorii preferă o prepoziție clară.

## Când nu se pune -n

Cele mai multe greșeli apar aici. Lasă *-n* deoparte în aceste cazuri:

1. **După *esti*, *iĝi* și *ŝajni*.** Cuvântul de după ele descrie subiectul; nu este complement direct. *Mi estas instruisto.* – „Sunt profesor.” *Ŝi iĝis kuracisto.* – „Ea a devenit medic.”
2. **Când subiectul vine după verb.** *Hieraŭ okazis grava afero.* – „Ieri s-a petrecut ceva important.” După *okazi* – „a se întâmpla”, *manki* – „a lipsi”, *resti* – „a rămâne” și *aperi* – „a apărea”, subiectul vine adesea la sfârșit.
3. **După majoritatea prepozițiilor.** *kun mia amiko* – „cu prietenul meu”, *pri la libro* – „despre carte”. Doar direcția după o prepoziție de loc adaugă *-n*.
4. **Pentru rezultatul sau descrierea complementului.** *Mi farbis la pordon verda.* – „Am vopsit ușa în verde.” Compară cu *Mi farbis la verdan pordon.* – „Am vopsit ușa cea verde.”
5. **Pentru complementul indirect.** Se folosește *al*: *Mi donis libron al ŝi.* – „I-am dat o carte.”

## Greșeli frecvente

| Greșit | Corect | De ce |
|---|---|---|
| *Mi vidas la kato.* | *Mi vidas la katon.* | Complementul direct are nevoie de *-n*. |
| *Mi vidas bela katon.* | *Mi vidas belan katon.* | Adjectivele preiau *-n*. |
| *Mi havas du katonj.* | *Mi havas du katojn.* | *-j* vine înaintea lui *-n*. |
| *Mi iras al la urbon.* | *Mi iras al la urbo.* | *Al* înseamnă deja „spre”. |
| *Mi estas en la domon.* | *Mi estas en la domo.* | Nu există mișcare, deci nu există *-n*. |
| *Okazis akcidenton.* | *Okazis akcidento.* | Este subiectul, nu complementul direct. |
| *Mi donis ŝin libron.* | *Mi donis al ŝi libron.* | Cel care primește ia *al*. |

## Acuzativul și ordinea cuvintelor

Fiindcă complementul direct poartă *-n*, toate cele șase ordini posibile ale subiectului, verbului și complementului sunt corecte gramatical: *Petro amas Marian*, *Marian amas Petro*, *Amas Petro Marian* și așa mai departe. Ordinea neutră este subiect–verb–complement, ca în română.

Dacă pui complementul pe primul loc, îl accentuezi: *Kafon mi ne trinkas, sed teon mi ŝatas.* – „Cafea nu beau, dar ceai îmi place.” Dacă un complement nu poate primi *-n*, de pildă un nume străin, păstrează ordinea neutră. Mai multe despre [ordinea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ordinea-cuvintelor/).

## Verificare rapidă: -n sau nu

1. Mișcare spre un loc după *en*, *sur*, *sub* și altele asemenea? Adaugă *-n*.
2. Complement direct al verbului (nu după *esti*, *iĝi*, *ŝajni*)? Adaugă *-n* la el și la fiecare cuvânt care îl descrie.
3. O dată sau o măsură fără prepoziție? Adaugă *-n*.
4. Orice altceva după o prepoziție? Fără *-n*.

## Exemple în propoziții

- *Mi havas bonan amikon.* – „Am un prieten bun.”
- *Li estas bona amiko.* – „El este un prieten bun.”
- *Ni lavis la malpurajn telerojn.* – „Am spălat farfuriile murdare.”
- *Tiun filmon mi jam vidis.* – „Filmul acela l-am văzut deja.”
- *Mi metis la lakton en la fridujon.* – „Am pus laptele în frigider.”
- *La lakto estas en la fridujo.* – „Laptele este în frigider.”
- *Post la koncerto ni piediris hejmen.* – „După concert am mers pe jos spre casă.”
- *Lundon mi komencos novan laboron.* – „Luni încep un nou loc de muncă.”
- *Mi atendis vin tutan horon!* – „Te-am așteptat o oră întreagă!”
- *Nia ĝardeno estas dudek metrojn longa.* – „Grădina noastră are douăzeci de metri lungime.”
- *Hodiaŭ venis letero de mia avino.* – „Azi a venit o scrisoare de la bunica mea.”
- *Bonan apetiton!* – „Poftă bună!”

## Întrebări frecvente

### Ce este acuzativul în esperanto?
Este terminația *-n*, adăugată substantivelor, adjectivelor, pronumelor și unor corelative. Marchează complementul direct, dar și direcția, data și măsura.

### De ce se termină salutările în esperanto cu -n?
Sunt propoziții scurtate. *Bonan tagon!* ține locul lui *(Mi deziras al vi) bonan tagon* – „(Îți urez) o zi bună”, deci salutul este complementul unui verb nespus.

### Se folosește -n după prepoziții?
În mod normal nu: *kun mi* – „cu mine”, *al la urbo* – „în oraș”. Excepția este direcția după o prepoziție de loc precum *en*, *sur* sau *sub*: *en la domon* – „în casă” (intrând).

### Primește și adjectivul -n?
Da. Fiecare adjectiv, posesiv și corelativ care descrie complementul primește *-n*: *Mi perdis mian novan telefonon.* – „Mi-am pierdut telefonul nou.”

## Surse

- [Fundamento de Esperanto, regulile 2, 8, 13 și 14 (engleză)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html) – Akademio de Esperanto
- PMEG, capitolul despre terminația N: [prezentare generală](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/index.html), [reguli de bază](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/bazaj_reguloj.html), [complement direct](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/objekto.html), [direcție](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/direkto.html), [moment în timp](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/tempopunkto.html), [măsură](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/mezuro.html), [în locul lui je](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/n_anstatau_je.html)
- [Gramatica limbii esperanto](https://ro.wikipedia.org/wiki/Gramatica_limbii_esperanto) – Wikipedia
- [Acuzativ](https://ro.wikipedia.org/wiki/Acuzativ) – Wikipedia
- [„Bonan matenon” și verbul nespus](https://bulteno.esperanto-usa.org/a/2022/06/corner/) – Usona Esperantisto, 2022