# Articolul la în esperanto: când se folosește

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/articol/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Esperanto are un singur articol, la („-ul, -a”), și niciun „un, o”. Nu se schimbă: la domo, la domojn. Când îl pui, când nu și ce înseamnă l'.

Esperanto are un singur articol, *la*, care corespunde articolului hotărât din română („-ul, -a, -le, -i”). Nu se schimbă după gen, număr sau caz: *la domo* – „casa”, *la domoj* – „casele”, *la domojn* – „casele” (complement direct). Nu există articol nehotărât: *domo* înseamnă „o casă” sau pur și simplu „casă”.

Regula 1 din [cele 16 reguli](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/) stabilește acest lucru și permite chiar și începătorilor să omită *la* la început. În practică, orice vorbitor fluent îl folosește, iar utilizarea lui seamănă mult cu cea a articolului hotărât din română.

## Pentru vorbitorii de română

În română articolul hotărât se lipește de sfârșitul cuvântului și își schimbă forma după gen, număr și caz („băiatul”, „băiatului”, „băieții”, „casa”, „casei”). În esperanto, *la* este un cuvânt separat, așezat înaintea substantivului (sau a adjectivului din fața lui), și rămâne mereu la fel: *la knabo*, *la knabon*, *la knaboj*. Româna are și articol nehotărât („un, o”), pe care esperanto nu îl are.

## Când se folosește la

Folosește *la* când ascultătorul știe la ce anume te referi. PMEG rezumă sensul lui astfel: „știi pe care îl am în vedere”.

| Situație | Exemplu | Traducere |
|---|---|---|
| Menționat înainte | *Mi vidis hundon. La hundo estis nigra.* | „Am văzut un câine. Câinele era negru.” |
| Clar din situație | *Mi luis aŭton, sed la radio ne funkciis.* | „Am închiriat o mașină, dar radioul nu funcționa.” |
| Definit în propoziție | *la ĉapelo de mia patro* | „pălăria tatălui meu” |
| Există doar unul | *la suno, la ĉielo* | „soarele, cerul” |
| Superlative | *la plej alta monto* | „cel mai înalt munte” |
| Limbi denumite cu *-a* | *la angla, la pola* | „engleza, poloneza” |
| Nume formate din cuvinte obișnuite | *la Nigra Maro, la Alpoj* | „Marea Neagră, Alpii” |

Numele de limbi precum *la angla* sunt forme scurte pentru *la angla lingvo* – „limba engleză”. De aceea cer *la*, la fel ca „engleza” în română („învăț engleza”).

## Când nu se folosește la

- **Ceva nou sau necunoscut.** *Hundo bojas.* – „Un câine latră.”
- **Cu alți determinanți.** *Mia*, *tiu*, *ĉiu* și cuvintele asemănătoare fac deja substantivul determinat: *mia libro* – „cartea mea”, *tiu domo* – „casa aceea”. Niciodată *la mia libro* sau *la tiu domo*.
- **Majoritatea numelor proprii.** *Petro*, *Londono*, *Japanio* – și chiar *Esperanto*: *Mi lernas Esperanton.* – „Învăț esperanto.”
- **Lucruri în general.** *Mi trinkas kafon.* – „Beau cafea.” Compară cu *La kafo estas varma.* – „Cafeaua este fierbinte” (această cafea anume).

Un posesiv precedat de *la* poate sta singur și înseamnă „al meu”, „al tău” și așa mai departe: *Via aŭto estas ruĝa, la mia estas blua.* – „Mașina ta este roșie, a mea este albastră.” Vezi [pronumele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/).

## Vorbind despre o specie întreagă

Pentru a vorbi despre o specie sau un tip, esperanto are trei posibilități:

- *Ĉevalo estas besto.* – „Calul este un animal.”
- *Ĉevaloj estas bestoj.* – „Caii sunt animale.”
- *La ĉevalo estas utila besto.* – „Calul este un animal util.”

Potrivit PMEG, forma fără *la* este cea mai frecventă, în timp ce *la* prezintă întreaga specie ca pe un singur individ cunoscut și sună mai formal.

## Utilizări speciale

- **Părți ale corpului și haine.** Când posesorul este evident, *la* înlocuiește posesivul: *Li levis la manon.* – „Și-a ridicat mâna.”
- **„Toți” dintr-un grup cunoscut.** *La gastoj eksidis.* – „Oaspeții s-au așezat” (toți).
- **Nume de suverani.** *La* vine după nume: *Karolo la Granda* – „Carol cel Mare”.

## Forma scurtă l'

Regula 16 permite *l'* în locul lui *la*. PMEG o recomandă doar după o prepoziție terminată în vocală, precum *de*, *pri*, *tra* sau *je*: *de l' mondo* – „al lumii”, *pri l' amo* – „despre iubire”.

Se scrie ca un cuvânt separat, dar se pronunță împreună cu prepoziția, ca o singură unitate. În afara poeziei și a cântecelor, *l'* este rar, iar în vorbire aproape nu apare.

## La comparat cu articolul hotărât din română

| Aspect | Română | Esperanto |
|---|---|---|
| Articol nehotărât | „un, o” | niciunul: *libro* – „o carte” |
| Nume de limbi | „engleza” | *la angla* |
| Părți ale corpului | „mâna lui” / „și-a ridicat mâna” | *la mano* este frecvent |
| Nume de țări | „Țările de Jos” | *Nederlando*, fără articol |
| Se schimbă după caz sau număr | da | nu: *la domojn* |

Când vrei să accentuezi „unul” sau „un anumit”, folosește *unu* sau *iu*: *Iu viro telefonis.* – „Un bărbat oarecare a sunat.” Vezi [corelativele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/).

## Exemple în propoziții

- *La suno brilas.* – „Soarele strălucește.”
- *Mi aĉetis libron. La libro estas tre interesa.* – „Am cumpărat o carte. Cartea este foarte interesantă.”
- *Ĉu vi vidis la ŝlosilojn?* – „Ai văzut cheile?”
- *Hundoj estas fidelaj bestoj.* – „Câinii sunt animale credincioase.”
- *La hundo estas fidela besto.* – „Câinele este un animal credincios.”
- *Mi ŝatas muzikon.* – „Îmi place muzica.”
- *Esperanto estas facila lingvo.* – „Esperanto este o limbă ușoară.”
- *La esperanta lingvo naskiĝis en 1887.* – „Limba esperanto s-a născut în 1887.”
- *Mi loĝas en la ĉefurbo de Pollando.* – „Locuiesc în capitala Poloniei.”

## Întrebări frecvente

### Există în esperanto un cuvânt pentru „un” sau „o”?
Nu. Un substantiv fără *la* este nehotărât: *libro* – „o carte”. Pentru a accentua „unul” sau „un anumit”, folosește *unu* sau *iu*.

### Se schimbă articolul la în plural sau la acuzativ?
Nu. *La* nu primește niciodată *-j* sau *-n*: *la grandajn domojn* – „casele mari” (complement direct). Se schimbă doar substantivul și adjectivele lui, așa cum se explică la [substantive și adjective](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/).

### Ce înseamnă l' în esperanto?
Este un *la* scurtat, permis de regula 16. Apare mai ales în poezie și în cântece, după prepoziții precum *de* sau *pri*: *de l' mondo* – „al lumii”.

### Se spune „la Esperanto”?
Nu. *Esperanto* este un nume propriu: *Mi parolas Esperanton.* – „Vorbesc esperanto.” Numele de limbi formate cu *-a* primesc articol: *la angla* – „engleza”.

## Surse

- [Fundamento de Esperanto, regulile 1 și 16 (engleză)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html) – Akademio de Esperanto
- PMEG despre *la*: [reguli de bază](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/bazaj_reguloj.html), [indivizi](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/individuajhoj.html), [lucruri cunoscute](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/konateco.html), [specii](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/specoj.html), [utilizări speciale](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/specialaj_uzoj.html), [nume proprii](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/propraj_nomoj.html)
- [Apostrofo: uzo normala](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/apostrofo/normala_uzo.html) – PMEG
- [Articol hotărât](https://ro.wikipedia.org/wiki/Articol_hot%C4%83r%C3%A2t) – Wikipedia
- [Esperanto grammar](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_grammar) – Wikipedia (în engleză)