# Corelativele în esperanto: tabelul celor 45 de cuvinte

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Cele 45 de corelative esperanto (tabelvortoj) combină 5 începuturi și 9 terminații: kiu, tio, ĉiam, nenie. Tabel de tipărit, cu sensuri în română.

Corelativele sunt 45 de cuvinte de bază pentru întrebări și răspunsuri, precum *kiu* – „cine”, *tie* – „acolo” și *neniam* – „niciodată”. Fiecare unește unul din 5 începuturi cu una din 9 terminații, deci 14 piese dau toate cele 45 de cuvinte. Vorbitorii de esperanto le numesc *tabelvortoj* – „cuvinte-tabel”, iar toate se găsesc în Fundamento din 1905.

## Tabelul corelativelor

Coloanele sunt începuturile, rândurile sunt terminațiile.

| Terminație | **ki-** (întrebare) | **ti-** (acela) | **i-** (oarecare) | **ĉi-** (fiecare) | **neni-** (niciun) |
|---|---|---|---|---|---|
| **-o** lucru | *kio* – ce | *tio* – aceasta | *io* – ceva | *ĉio* – tot | *nenio* – nimic |
| **-u** persoană, individ | *kiu* – cine, care | *tiu* – acela | *iu* – cineva | *ĉiu* – fiecare, toată lumea | *neniu* – nimeni, niciunul |
| **-a** fel, calitate | *kia* – ce fel de | *tia* – astfel de | *ia* – un fel de | *ĉia* – tot felul de | *nenia* – niciun fel de |
| **-e** loc | *kie* – unde | *tie* – acolo | *ie* – undeva | *ĉie* – peste tot | *nenie* – nicăieri |
| **-el** mod, grad | *kiel* – cum, ca | *tiel* – așa, în felul acela | *iel* – cumva | *ĉiel* – în orice fel | *neniel* – în niciun fel |
| **-am** timp | *kiam* – când | *tiam* – atunci | *iam* – cândva | *ĉiam* – mereu | *neniam* – niciodată |
| **-om** cantitate | *kiom* – cât, câți | *tiom* – atât, atâția | *iom* – niște, puțin | *ĉiom* – totul, în întregime | *neniom* – deloc |
| **-al** motiv | *kial* – de ce | *tial* – de aceea | *ial* – dintr-un anumit motiv | *ĉial* – din toate motivele | *nenial* – din niciun motiv |
| **-es** posesor | *kies* – al cui | *ties* – al aceluia | *ies* – al cuiva | *ĉies* – al tuturor | *nenies* – al nimănui |

## Cum să le ții minte

Învață cele 14 piese, nu cele 45 de cuvinte. Apoi citește orice corelativ ca „început + terminație”: *neni-* „niciun” + *-am* „timp” = *neniam* – „niciodată”.

**Începuturile** au corespondențe în română:

- **ki-** întreabă sau leagă, ca „c-” din „cine, ce, când, cât, cum”: *kio* – „ce”, *kie* – „unde”, *kiam* – „când”.
- **ti-** arată, ca „a-” din „acela”, „acolo”, „atunci”: *tio* – „aceasta”, *tie* – „acolo”, *tiam* – „atunci”.
- **i-** este vag, ca „-va” din „cineva, ceva, undeva”, **ĉi-** cuprinde totul, ca „tot, toți, peste tot”, iar **neni-** neagă, ca „nim-/nici-” din „nimeni”, „nimic”, „niciodată”.

**Terminațiile** sunt partea mai grea. Aceste ajutoare de memorie îți pot folosi (sunt trucuri, nu etimologie):

- **-e** pentru loc: toate cuvintele de loc au același final, *kie, tie, ie, ĉie, nenie*.
- **-es** pentru posesor, ca „’s” din engleză (*Peter’s*).
- **-al** pentru motiv, ca în „cauzal”.
- **-u** este pentru o persoană sau un singur element; **-o** pentru un lucru în general.

Exersează câte un rând pe toate cele cinci coloane: *kiam? – tiam – iam – ĉiam – neniam*. Întrebarea și răspunsul vin adesea în perechi: *Kie?* – *Tie.* („Unde?” – „Acolo.”) *Kiam?* – *Tiam.* („Când?” – „Atunci.”)

## Pentru vorbitorii de română

Româna are multe dintre aceste cuvinte, dar tiparul lor este doar parțial: „cine, ce, care, cât, când, unde, cum, de ce” sunt cuvinte separate, la fel „acesta, acela, cineva, ceva, tot, nimeni, nimic”. Esperanto le face sistematice. O deosebire de reținut: româna are două grade de apropiere („acesta” și „acela”), pe când *tiu* este neutru; pentru „acesta” se adaugă *ĉi* (*ĉi tiu* ≈ „acesta”, *tiu* ≈ „acela”). Și încă o deosebire: româna cere negație dublă („Nu vine nimeni”, „Nimeni nu vine”), în esperanto cuvintele cu neni- nu primesc *ne*: *Neniu venas.*

## Kiu sau kio, ĉiu sau ĉiuj

*Kiu* întreabă despre o persoană sau despre un singur element dintr-un grup și poate sta înaintea unui substantiv: *kiu libro* – „ce carte”, *tiu domo* – „casa aceea”. *Kio* întreabă despre un lucru în general și stă singur:

- *Kio estas tio?* – „Ce este asta?”
- *Kiu estas tiu?* – „Cine este acela?”

*Ĉiu* înseamnă „fiecare” și este singular; *ĉiuj* înseamnă „toți” și este plural:

- *Ĉiu infano ludas.* – „Fiecare copil se joacă.”
- *Ĉiuj infanoj ludas.* – „Toți copiii se joacă.”

## Adăugarea lui -n și -j

Doar unele corelative primesc terminații. Cele în *-u* și *-a* se acordă cu substantivul lor, exact ca [adjectivele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/). Cele în *-e, -el, -am, -om* și *-al* funcționează ca [adverbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/adverbe/) și rămân neschimbate, cu excepția cuvintelor în *-e*, care primesc *-n* pentru direcție.

| Grup | -j (plural) | -n | Exemple |
|---|---|---|---|
| -u | da | da | *kiuj, kiun, tiujn, ĉiujn* |
| -a | da | da | *kiaj, tian, tiajn* |
| -o | în mod normal nu | da | *kion, tion, nenion* |
| -e | nu | doar pentru direcție | *kien, tien, ĉien, nenien* |
| -el, -am, -om, -al, -es | nu | nu | *kiel, kiam, kiom, kial, kies* |

- *Kiun vi vidis?* – „Pe cine ai văzut?”
- *Mi aĉetis tiujn librojn.* – „Am cumpărat cărțile acelea.”
- *Kion vi diris?* – „Ce ai spus?”
- *Kien vi iras?* – „Încotro mergi?” Compară cu *Kie vi estas?* – „Unde ești?”
- *Mi vidis neniun.* – „N-am văzut pe nimeni.”

Regulile pentru *-n* sunt aceleași ca peste tot: vezi [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/).

## Ĉi tiu și tiu ĉi: „acesta”

Cuvintele cu *ti-* sunt neutre față de distanță, deci *tiu* poate însemna „acesta” sau „acela”. Adaugă *ĉi* pentru a arăta apropierea: *ĉi tiu* sau *tiu ĉi* – „acesta (de aici)”, *ĉi tie* sau *tie ĉi* – „aici”. Ambele ordini înseamnă același lucru.

Se scriu ca două cuvinte, fără cratimă. Cratima apare doar în cuvintele construite din ele: *ĉi-jare* – „anul acesta”, *ĉi-nokte* – „în noaptea aceasta”.

## Ajn: „oricare”

*Ajn* după un corelativ înseamnă „oricare” sau „oricât”: *kiu ajn* – „oricine”, *kio ajn* – „orice”, *kie ajn* – „oriunde”, *iam ajn* – „oricând”. Vine mereu chiar după corelativ. *Nenion ajn* înseamnă „absolut nimic”.

## Corelative care leagă propoziții

Cuvintele cu *ki-* încep și propoziții relative, și întrebări indirecte, ca „care”, „cine” și „unde” din română:

- *La viro, kiu venis, estas mia patro.* – „Bărbatul care a venit este tatăl meu.”
- *La libro, kiun mi legas, estas bona.* – „Cartea pe care o citesc este bună.”
- *Mi faris tion, kion vi petis.* – „Am făcut ce ai cerut.”
- *Mi ne scias, kie li loĝas.* – „Nu știu unde locuiește.”

Pentru cantități de ceva se adaugă *da*: *Kiom da mono vi havas?* – „Câți bani ai?” Întrebările cu cuvinte cu *ki-* sunt tratate la [întrebări și negație](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/intrebari-negatie/).

## Exemple în propoziții

- *Kiu estas tiu viro?* – „Cine este bărbatul acela?”
- *Kio estas en la skatolo?* – „Ce este în cutie?”
- *Kian veteron vi havas tie?* – „Cum e vremea acolo?”
- *Ĉiu infano ricevis donacon.* – „Fiecare copil a primit un cadou.”
- *Ĉiuj ĝojis pri la neĝo.* – „Toți s-au bucurat de zăpadă.”
- *Iu frapas ĉe la pordo.* – „Cineva bate la ușă.”
- *Mi serĉis la ŝlosilon ĉie, sed trovis ĝin nenie.* – „Am căutat cheia peste tot, dar nu am găsit-o nicăieri.”
- *Kiam vi alvenos, telefonu al mi.* – „Când vei ajunge, sună-mă.”
- *Ĉi tiu domo estas pli granda ol tiu.* – „Casa aceasta este mai mare decât aceea.”
- *Prenu kiun ajn libron vi volas.* – „Ia orice carte vrei.”

## Întrebări frecvente

### Câte corelative are esperanto?
Sunt 45: cinci începuturi (*ki-, ti-, i-, ĉi-, neni-*) înmulțite cu nouă terminații (*-o, -u, -a, -e, -el, -am, -om, -al, -es*). Formele ca *aliu* cu *ali-* „alt” sunt neoficiale, iar PMEG le descurajează.

### Care este diferența dintre kiu și kio?
*Kiu* este pentru persoane și pentru un singur element din mai multe („cine”, „care”) și poate sta înaintea unui substantiv. *Kio* este pentru lucruri în general („ce”) și stă singur.

### Se spune ĉi tiu sau tiu ĉi?
Amândouă sunt corecte și înseamnă același lucru: „acesta”. *Ĉi* poate sta înaintea sau după corelativ.

### Primesc corelativele -n?
Cele terminate în *-u*, *-a* și *-o* primesc *-n* ca complemente directe: *kiun, tian, tion*. Cele în *-e* îl primesc doar pentru direcție: *tien*. Restul nu se schimbă niciodată.

### De ce se numesc corelative?
Pentru că vin în seturi corespunzătoare: fiecare cuvânt interogativ are parteneri demonstrativi, nehotărâți, de totalitate și negativi. În esperanto se numesc *tabelvortoj*, după tabelul în care se învață de obicei.

## Surse

- PMEG: [Tabelvortoj – bazaj reguloj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/tabelvortoj/bazaj_reguloj.html), [Postpartoj kaj finaĵoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/tabelvortoj/postpartoj_finajhoj.html), [ALI-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/tabelvortoj/ali-vortoj.html)
- PMEG: [Ĉi](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/e-vortecaj_vortetoj/lokaj/chi.html), [Ajn](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/e-vortecaj_vortetoj/ceteraj/ajn.html), [N pentru direcție](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/direkto.html)
- [Fundamento de Esperanto](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/) – Akademio de Esperanto
- [Esperanto vocabulary](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_vocabulary) – Wikipedia