# Ghid rapid de gramatică esperanto: totul pe o pagină

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ghid-rapid/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Ghid rapid esperanto: 11 terminații, 45 de corelative, 10 prefixe, 31 de sufixe și cele 16 reguli în tabele. Tipărește-l sau salvează-l ca PDF.

PDF (A4, 2 pages): [Fișă de gramatică esperanto](https://esperantopedia.org/downloads/esperanto-grammar-cheat-sheet-ro.pdf) – CC BY-SA 4.0

Acest ghid rapid pune toată gramatica esperanto pe o singură pagină, deoarece limba este regulată: fiecare cuvânt are o terminație fixă, rădăcinile nu se schimbă niciodată, nu există verbe neregulate, nici gen gramatical și există un singur articol. Pentru a tipări pagina sau a o salva ca PDF, folosește comanda de tipărire a browserului (Ctrl+P sau Cmd+P pe Mac).

## Alfabet și pronunție

Alfabetul are 28 de litere, fiecare cu un singur sunet, și nimic nu este mut: a b c ĉ d e f g ĝ h ĥ i j ĵ k l m n o p r s ŝ t u ŭ v z. Literele q, w, x și y nu fac parte din el.

| Litera | IPA | Sună ca |
|---|---|---|
| a e i o u | [a e i o u] | vocale pure, ca în română, fără alunecare |
| c | [ts] | „ț” din „țară” |
| ĉ | [tʃ] | „ce/ci” din „ceas” |
| g | [ɡ] | „g” din „gară”, niciodată ca în „geam” |
| ĝ | [dʒ] | „ge/gi” din „geam” |
| ĥ | [x] | „h” din „hrean” |
| j | [j] | „i” din „iarnă” |
| ĵ | [ʒ] | „j” din „jurnal” |
| ŝ | [ʃ] | „ș” din „șase” |
| ŭ | [w] | „u” din „sau” |
| r | [r] | vibrat, ca în română |

- **Accentul** cade pe penultima silabă: *fa-mi-LI-o* „familie”, *es-pe-RAN-to*. Literele *j* și *ŭ* nu sunt vocale, deci *aj, ej, oj, uj, aŭ, eŭ* formează o singură silabă: *ho-DI-aŭ* „azi”.
- **Nu ai ĉ, ĝ, ŝ pe tastatură?** Scrie [sistemul x](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/) (*cx, gx, sx, hx, jx, ux*). Sistemul h din Fundamento este *ch, gh, sh, hh, jh, u*.

**Mai mult:** [alfabet și pronunție](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/).

## Terminațiile cuvintelor

Terminația arată clasa cuvântului sau forma verbului; rădăcina dinaintea ei nu se schimbă niciodată. Unsprezece terminații fac toată treaba.

| Terminație | Funcție | Exemplu | Traducere |
|---|---|---|---|
| *-o* | substantiv | *libro* | „carte” |
| *-a* | adjectiv | *nova libro* | „carte nouă” |
| *-e* | adverb | *bone* | „bine” |
| *-j* | plural | *libroj* | „cărți” |
| *-n* | complement direct, direcție, timp, măsură | *Mi legas libron.* | „Citesc o carte.” |
| *-i* | infinitiv | *legi* | „a citi” |
| *-as* | prezent | *mi legas* | „citesc” |
| *-is* | trecut | *mi legis* | „citeam, am citit” |
| *-os* | viitor | *mi legos* | „voi citi” |
| *-us* | condițional | *mi legus* | „aș citi” |
| *-u* | poruncă, dorință | *legu!* | „citește!” |

- **Ordinea:** terminația clasei, apoi *-j*, apoi *-n*. Adjectivele copiază *-j* și *-n* ale substantivului lor: *novajn librojn* „cărți noi” (complement direct).
- **Comparația:** *pli granda ol* „mai mare decât”, *la plej granda* „cel mai mare”, *malpli* „mai puțin”, *tiel granda kiel* „la fel de mare ca”.
- **Fără terminație:** *jam* „deja”, *nun* „acum”, *tre* „foarte”, *tro* „prea”, *ankaŭ* „și, de asemenea”, *nur* „doar”.

**Mai mult:** [prezentarea gramaticii](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/), [substantive și adjective](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/), [adverbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/adverbe/).

## Articolul

Esperanto are un singur articol, *la* „-ul, -a”, pentru orice gen, număr și caz: *la domo, la domoj, la domojn*. Nu există un cuvânt pentru „un, o”: *domo* este „o casă”.

- *La* marchează ceva cunoscut sau unic: *la suno* „soarele”.
- Se omite înaintea numelor (*Petro, Esperanto*) și a cuvintelor determinative (posesive, demonstrative): *mia libro, tiu domo*, în mod normal nu *la mia libro*.
- Numele de limbi în *-a* îl primesc: *la angla* „engleza”.

**Mai mult:** [articolul la](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/articol/).

## Pronume personale și posesive

| Pronume | Sens | Complement direct (-n) | Posesiv (-a) |
|---|---|---|---|
| *mi* | eu | *min* | *mia* „al meu” |
| *vi* | tu, voi | *vin* | *via* „al tău, al vostru” |
| *li* | el | *lin* | *lia* „al lui” |
| *ŝi* | ea | *ŝin* | *ŝia* „al ei” |
| *ĝi* | el/ea (lucru, animal, bebeluș) | *ĝin* | *ĝia* „al lui, al ei” |
| *ni* | noi | *nin* | *nia* „al nostru” |
| *ili* | ei, ele | *ilin* | *ilia* „al lor” |
| *oni* | lumea, se (impersonal) | *onin* (rar) | *onia* „al cuiva” |
| *si* | se, sine (el însuși, ea însăși, ei înșiși) | *sin* | *sia* „propriu” |

- Posesivele sunt adjective: *miaj libroj, mian libron*. Cu *la* stau singure: *la mia* „al meu”.
- *Si* și *sia* trimit înapoi la subiectul propoziției lor, doar la persoana a treia: *Li lavas sin* „El se spală”, *Li lavas lin* „El îl spală pe el (alt bărbat)”.
- Neoficial: *ri* „el sau ea” (fără marcă de gen). Vechiul *ci* „tu” (adresare intimă) nu se folosește aproape deloc.

**Mai mult:** [pronume](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/).

## Acuzativul -n

Terminația *-n* marchează ceea ce primește acțiunea verbului și arată și direcția, timpul și măsura.

| Folosire | Exemplu | Traducere |
|---|---|---|
| Complement direct | *Mi vidas la katon.* | „Văd pisica.” |
| Direcție (încotro) | *Ŝi iras en la ĉambron.* | „Ea intră în cameră.” |
| Moment în timp | *Ni venos lundon.* | „Vom veni luni.” |
| Măsură | *Ĝi kostas dek eŭrojn.* | „Costă zece euro.” |

- Adjectivele, posesivele și corelativele în *-u* și *-a* îl copiază: *tiujn belajn katojn* „pisicile acelea frumoase” (complement direct).
- Fără *-n* după *esti* „a fi”, *iĝi* „a deveni” sau *ŝajni* „a părea”: *Mi estas instruisto.* „Sunt profesor.”
- Fără *-n* după o prepoziție, în afară de direcția după o prepoziție de loc: *en la domo* „în casă”, *en la domon* „în casă” (intrând). *Al, el, de* și *ĝis* nu îl primesc niciodată.
- Complementul marcat face ordinea cuvintelor liberă.

**Mai mult:** [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/).

## Verbele

Un verb are o singură formă pentru fiecare persoană și număr: *mi, vi, li, ni, ili parolas*. Șase terminații dau toate formele, iar niciun verb nu este neregulat.

| Formă | Terminație | *paroli* „a vorbi” | *esti* „a fi” |
|---|---|---|---|
| Infinitiv | *-i* | *paroli* | *esti* |
| Prezent | *-as* | *mi parolas* „vorbesc” | *estas* „este, sunt” |
| Trecut | *-is* | *mi parolis* „am vorbit” | *estis* „am fost, era” |
| Viitor | *-os* | *mi parolos* „voi vorbi” | *estos* „va fi” |
| Condițional | *-us* | *mi parolus* „aș vorbi” | *estus* „ar fi” |
| Poruncă, dorință | *-u* | *parolu!* „vorbește!” | *estu* „fii!” |

- O propoziție ireală cu „dacă” folosește *-us* în ambele jumătăți: *Se mi havus tempon, mi venus.* „Dacă aș avea timp, aș veni.”
- După verbele de voință și cerere, *ke* cere *-u*: *Mi volas, ke vi venu.* „Vreau să vii.”
- Pasivul este *esti* plus un participiu pasiv, cu *de* pentru autorul acțiunii: *La letero estas skribita de Anna.* „Scrisoarea este scrisă de Anna.”
- *-ig-* formează un verb care cere complement direct, *-iĝ-* unul care nu îl cere: *sidi* „a sta așezat”, *sidigi* „a așeza pe cineva”, *sidiĝi* „a se așeza”.

**Mai mult:** [verbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/).

## Participiile

Șase sufixe de participiu arată faza unei acțiuni. Vocala dă faza (*a* în desfășurare, *i* încheiată, *o* viitoare), iar *n* marchează diateza activă.

| | În desfășurare (a) | Încheiată (i) | Viitoare (o) |
|---|---|---|---|
| **Activ** | *-ant-*: *leganta* „care citește” | *-int-*: *leginta* „care a citit” | *-ont-*: *legonta* „care va citi” |
| **Pasiv** | *-at-*: *legata* „care este citit” | *-it-*: *legita* „citit, terminat” | *-ot-*: *legota* „care va fi citit” |

- **Terminații:** *-a* adjectiv (*la dormanta infano* „copilul care doarme”), *-e* adverb (*Legante, mi lernas.* „Citind, învăț.”), *-o* persoană (*lernanto* „elev”, *Esperanto* „cel care speră”).
- **Timpuri compuse:** *esti* plus un participiu: *Mi estis manĝanta* „Mâncam”, *Mi estas manĝinta* „Am mâncat”, *La pordo estas fermita* „Ușa este închisă”.

**Mai mult:** [participii](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/participii/).

## Corelativele: cele 45 de cuvinte-tabel

Cinci începuturi alăturate la nouă terminații dau 45 de cuvinte. Citește fiecare ca început plus terminație: *neni-* + *-am* = *neniam* „niciodată”.

| Terminație | **ki-** (întrebare) | **ti-** (acela) | **i-** (un, vreun) | **ĉi-** (fiecare) | **neni-** (niciun) |
|---|---|---|---|---|---|
| **-o** lucru | *kio* ce | *tio* aceea | *io* ceva | *ĉio* tot | *nenio* nimic |
| **-u** persoană, unul dintre mai mulți | *kiu* cine, care | *tiu* acela | *iu* cineva | *ĉiu* fiecare | *neniu* nimeni |
| **-a** fel | *kia* ce fel de | *tia* astfel de | *ia* un fel de | *ĉia* tot felul de | *nenia* niciun fel de |
| **-e** loc | *kie* unde | *tie* acolo | *ie* undeva | *ĉie* peste tot | *nenie* nicăieri |
| **-el** mod | *kiel* cum | *tiel* așa | *iel* cumva | *ĉiel* în orice fel | *neniel* în niciun fel |
| **-am** timp | *kiam* când | *tiam* atunci | *iam* cândva | *ĉiam* mereu | *neniam* niciodată |
| **-om** cantitate | *kiom* cât | *tiom* atât | *iom* niște, puțin | *ĉiom* tot | *neniom* deloc |
| **-al** motiv | *kial* de ce | *tial* de aceea | *ial* dintr-un motiv | *ĉial* din toate motivele | *nenial* fără niciun motiv |
| **-es** posesor | *kies* al cui | *ties* al aceluia | *ies* al cuiva | *ĉies* al tuturor | *nenies* al nimănui |

- **-j și -n:** cuvintele în *-u* și *-a* primesc ambele (*kiujn, tian*), cele în *-o* primesc *-n* (*kion*), cele în *-e* primesc *-n* doar pentru direcție (*kien*), iar restul nu se schimbă niciodată.
- Cuvintele cu **ki-** deschid și propoziții relative și întrebări indirecte: *la viro, kiu venis* „bărbatul care a venit”.
- **ĉi** adaugă „acesta”: *tiu ĉi* sau *ĉi tiu*, *ĉi tie* „aici”. **ajn** adaugă „oricare”: *kiu ajn* „oricine”. **da** urmează după cantități: *kiom da mono* „câți bani”.

**Mai mult:** [toate cele 45 de corelative](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/).

## Numeralele

Există treisprezece cuvinte de bază, iar ele nu primesc *-j* sau *-n* (cu excepția lui *unu* în sensul „unii”: *unuj … aliaj*): *nul* 0, *unu* 1, *du* 2, *tri* 3, *kvar* 4, *kvin* 5, *ses* 6, *sep* 7, *ok* 8, *naŭ* 9, *dek* 10, *cent* 100, *mil* 1000. Numerele scrise împreună se înmulțesc, cele scrise separat se adună.

| Număr | Esperanto | Logica |
|---|---|---|
| 12 | *dek du* | 10 + 2 |
| 20 | *dudek* | 2 × 10 |
| 23 | *dudek tri* | 2 × 10 + 3 |
| 1987 | *mil naŭcent okdek sep* | 1000 + 9 × 100 + 8 × 10 + 7 |
| 2000 | *du mil* | miile rămân separate |
| 1.000.000 | *unu miliono* | un substantiv; *miliardo* este 10⁹ |

| Formă | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| *-a* | ordinal | *unua* „primul”, *tria* „al treilea”, *dudek-unua* „al douăzeci și unulea” |
| *-e* | adverb | *unue* „în primul rând” |
| *-obl-* | multiplicativ | *duobla* „dublu” |
| *-on-* | fracție | *duono* „jumătate”, *kvarono* „sfert” |
| *-op-* | grup | *duope* „în doi” |
| *po* | câte | *po tri* „câte trei” |
| *fojo* | ori | *dufoje* „de două ori” |

Semnul zecimal este virgula: 3,5 se spune *tri komo kvin*. Spre deosebire de română („douăzeci de ani”), esperanto nu folosește nimic ca „de” între număr și substantiv: *dudek jaroj*.

**Mai mult:** [numerale](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/numerale/), [convertor de numere](https://esperantopedia.org/ro/instrumente/numere-in-esperanto/).

## Prepoziții și conjuncții

Esperanto are 33 de prepoziții. Ele nu se schimbă niciodată, iar substantivul de după ele își păstrează forma de bază: *kun mi* „cu mine”.

| Grup | Prepoziții |
|---|---|
| Loc | *en* în, *sur* pe, *sub* sub, *super* deasupra, *antaŭ* în fața, *apud* lângă, *inter* între, *ekster* în afara, *ĉe* la, *ĉirkaŭ* în jurul, *tra* prin, *trans* peste, dincolo de, *preter* pe lângă, *kontraŭ* împotriva |
| Direcție, origine | *al* la, spre, *el* din, *de* de la, *ĝis* până la |
| Timp | *antaŭ* înainte de, *post* după, *dum* în timpul, *ĝis* până |
| Relație | *kun* cu, *per* cu ajutorul, *sen* fără, *por* pentru, *pro* din cauza, *pri* despre, *laŭ* conform, *krom* în afară de, *malgraŭ* în ciuda, *anstataŭ* în loc de, *de* al, de |
| Cantitate | *da* de, după o cantitate: *glaso da akvo* „un pahar cu apă”; *po* câte |
| Fără sens fix | *je*, doar când nu se potrivește nicio alta: *je la tria* „la ora trei” |

Nici conjuncțiile nu se schimbă:

| Tip | Cuvinte |
|---|---|
| Leagă termeni egali | *kaj* și, *aŭ* sau, *sed* dar, *nek* nici |
| Introduc o propoziție | *ke* că, *ĉu* dacă (întrebare), *se* dacă (condiție), *ĉar* fiindcă, *kvankam* deși, *dum* în timp ce, *ĝis* până când, *kvazaŭ* ca și cum, *apenaŭ* imediat ce, *ol* decât |

**Mai mult:** [prepoziții](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prepozitii/), [conjuncții](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/conjunctii/).

## Formarea cuvintelor

Un cuvânt este (prefix) + rădăcină + (sufix) + terminație: *mal·san·ul·ej·o* „spital” (opusul + sănătos + persoană + loc + substantiv). În compuse, cuvântul principal vine la sfârșit: *vapor·ŝip·o* „vapor” (navă cu aburi) este un fel de navă. Fiecare afix este și rădăcină: *ejo* „loc”, *ilo* „unealtă”.

### Prefixe oficiale

| Prefix | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| *bo-* | rudă prin alianță | *bopatro* „socru” |
| *ĉef-* | principal, șef | *ĉefurbo* „capitală” |
| *dis-* | în toate direcțiile | *disdoni* „a împărți” |
| *ek-* | început, acțiune bruscă | *ekdormi* „a adormi” |
| *eks-* | fost | *eksedzo* „fost soț” |
| *ge-* | ambele sexe | *gepatroj* „părinți” |
| *mal-* | opusul exact | *malbona* „rău” |
| *mis-* | greșit | *miskompreni* „a înțelege greșit” |
| *pra-* | străvechi; cu o generație mai departe | *praavo* „străbunic” |
| *re-* | din nou; înapoi | *relegi* „a reciti” |

PMEG numără zece prefixe oficiale; unele liste îl adaugă pe *fi-*.

### Sufixe oficiale

| Sufix | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| *-aĉ-* | dispreț | *domaĉo* „cocioabă” |
| *-ad-* | acțiune îndelungată sau repetată | *legadi* „a citi întruna” |
| *-aĵ-* | lucru concret | *trinkaĵo* „o băutură” |
| *-an-* | membru, locuitor | *klubano* „membru al clubului” |
| *-ar-* | colecție | *vortaro* „dicționar” |
| *-ĉj-* | diminutiv afectuos masculin | *Joĉjo* „Ionel” |
| *-ebl-* | care se poate face | *manĝebla* „comestibil” |
| *-ec-* | calitate | *beleco* „frumusețe” |
| *-eg-* | mai mare, mai puternic | *domego* „conac” |
| *-ej-* | loc pentru | *lernejo* „școală” |
| *-em-* | înclinație | *timema* „timid” |
| *-end-* | care trebuie făcut | *pagenda* „de plătit” |
| *-er-* | o unitate dintr-o masă | *monero* „monedă” |
| *-estr-* | conducător | *urbestro* „primar” |
| *-et-* | mai mic, mai slab | *dometo* „căsuță” |
| *-id-* | descendent | *katido* „pisoi” |
| *-ig-* | a face, a determina | *purigi* „a curăța” |
| *-iĝ-* | a deveni | *ruĝiĝi* „a se înroși” |
| *-il-* | unealtă | *tranĉilo* „cuțit” |
| *-in-* | feminin | *patrino* „mamă” |
| *-ind-* | demn de | *leginda* „care merită citit” |
| *-ing-* | suport | *kandelingo* „sfeșnic” |
| *-ism-* | doctrină, sistem | *komunismo* „comunism” |
| *-ist-* | profesionist, adept | *instruisto* „profesor” |
| *-nj-* | diminutiv afectuos feminin | *panjo* „mămică” |
| *-obl-* | multiplicativ | *duobla* „dublu” |
| *-on-* | fracție | *duono* „jumătate” |
| *-op-* | grup | *duope* „în doi” |
| *-uj-* | recipient | *sukerujo* „zaharniță” |
| *-ul-* | persoană cu o calitate | *riĉulo* „bogătaș” |
| *-um-* | fără sens fix | *plenumi* „a îndeplini” |

Împreună cu cele șase sufixe de participiu, afixele oficiale sunt 47. Altele, precum *kilo-*, *tele-* și *-i-* din *Francio*, sunt neoficiale.

**Mai mult:** [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/), [prefixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/), [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/).

## Întrebări și negație

| Tip | Tipar | Exemplu |
|---|---|---|
| Întrebare da/nu | *ĉu* + afirmația | *Ĉu vi parolas Esperanton?* „Vorbești esperanto?” |
| Întrebare despre un detaliu | cuvântul cu ki- primul | *Kie vi loĝas?* „Unde locuiești?” |
| Negație | *ne* înaintea cuvântului negat | *Mi ne komprenas.* „Nu înțeleg.” |
| Cuvânt negativ | cuvânt cu neni- | *Neniu venis.* „N-a venit nimeni.” |
| Nici … nici | *nek … nek* | *Mi volas nek kafon, nek teon.* „Nu vreau nici cafea, nici ceai.” |

- Răspunsurile sunt *jes* „da” și *ne* „nu”. Verbul nu își schimbă locul și nu există un auxiliar precum „do” din engleză.
- O singură negație pe propoziție: *Mi vidis nenion.* „N-am văzut nimic.” Două se anulează: *Mi ne vidis nenion* înseamnă „Am văzut ceva”. (Româna are negație dublă: „nu … nimic”.)

**Mai mult:** [întrebări și negație](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/intrebari-negatie/).

## Ordinea cuvintelor

Ordinea de bază este subiect, verb, complement. Fiindcă complementul poartă *-n*, ordinea se poate schimba: *La hundo mordis la katon* și *La katon mordis la hundo* înseamnă amândouă „Câinele a mușcat pisica”.

| Element | Regula | Exemplu |
|---|---|---|
| Prepoziție | înaintea substantivului ei | *sur la tablo* „pe masă” |
| Adjectiv | înaintea sau după substantiv | *bela domo* sau *domo bela* |
| *ne, nur, eĉ, ankaŭ* | înaintea cuvântului la care se referă | *Nur mi vidis lin.* „Doar eu l-am văzut.” |
| *ĉu*, cuvinte cu ki- | începutul întrebării | *Ĉu vi venos?* „Vei veni?” |
| *ajn* | imediat după corelativul său | *kiu ajn* „oricine” |

**Mai mult:** [ordinea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ordinea-cuvintelor/).

## Cele 16 reguli într-o propoziție fiecare

Cele 16 reguli din *Fundamento* (1905) sunt nucleul oficial al gramaticii.

1. **Articolul.** Există doar *la* hotărât; nu există articol nehotărât.
2. **Substantivele.** Se termină în *-o*, iau *-j* la plural și *-n* ca complement direct; prepozițiile înlocuiesc celelalte cazuri.
3. **Adjectivele.** Se termină în *-a*, se acordă cu substantivul și se compară cu *pli, plej, ol*.
4. **Numeralele.** Numerele de bază nu se schimbă; restul se compun, cu *-a, -obl-, -on-, -op-* și *po*.
5. **Pronumele.** *Mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni*; *-a* dă posesivele, *-n* complementul direct.
6. **Verbele.** Nu se schimbă niciodată după persoană sau număr: *-as, -is, -os, -us, -u, -i*, șase participii, pasiv cu *esti*.
7. **Adverbele.** Se termină în *-e* și se compară ca adjectivele.
8. **Prepozițiile.** Cer forma de bază a substantivului.
9. **Citirea.** Fiecare cuvânt se citește așa cum este scris.
10. **Accentul.** Cade pe penultima silabă.
11. **Compusele.** Se alătură rădăcinile; cuvântul principal vine la sfârșit.
12. **Negația.** Un singur cuvânt negativ pe propoziție este de ajuns.
13. **Direcția.** *-n* arată mișcarea spre un loc: *kie* – *kien*.
14. **Je.** Când nu se potrivește nicio prepoziție, se folosește *je*, care nu are sens propriu.
15. **Cuvintele străine.** Cuvintele internaționale păstrează o singură formă în ortografia esperanto, iar cele înrudite se formează cu terminații esperanto.
16. **Apostroful.** Un *-o* final și *-a* din *la* pot fi omise: *de l' mondo*.

**Mai mult:** [cele 16 reguli explicate](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/).

## Întrebări frecvente

### Cum tipăresc acest ghid sau îl salvez ca PDF?
Apasă Ctrl+P (Windows, Linux) sau Cmd+P (Mac), apoi alege o imprimantă sau „Salvează ca PDF”. Meniul și subsolul sunt ascunse în versiunea tipărită.

### Câte terminații, corelative și afixe are esperanto?
Există 11 terminații gramaticale, 45 de corelative, 33 de prepoziții, 10 prefixe oficiale, 31 de sufixe oficiale și 6 sufixe de participiu.

### Este gramatica esperanto într-adevăr regulată?
Da. Nu există verbe neregulate (nici măcar *esti* nu iese din tabel), plural neregulat sau gen gramatical, și există doar două cazuri: forma de bază și acuzativul.

### Ce lasă deoparte acest ghid?
Interjecțiile, afixele neoficiale, datele, ora de pe ceas și detaliile timpurilor compuse. Vezi [interjecții](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/interjectii/), [prefixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/), [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/) și [numerale](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/numerale/).

## Surse

- [Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (cele 16 reguli)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html) – Akademio de Esperanto
- [Akademia Vortaro: explicații și statistici](https://www.akademio-de-esperanto.org/akademia_vortaro/klarigoj.html) – Akademio de Esperanto (11 terminații)
- PMEG: [Tabelvortoj – bazaj reguloj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/tabelvortoj/bazaj_reguloj.html), [Personaj pronomoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/personaj.html), [Participoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/participoj/index.html), [Nombroj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/nombroj/index.html), [N-finaĵo](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/index.html), [Vortordo](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/vortordo/index.html), [Neado](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/neado.html)
- PMEG: [Prefixe](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/index.html), [Sufixe](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/index.html), [Rolvortetoj (prepoziții)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/rolvortetoj/index.html)
- [Gramatica limbii esperanto](https://ro.wikipedia.org/wiki/Gramatica_limbii_esperanto) – Wikipedia
