# Esperanto -ig- și -iĝ-: verbe tranzitive și intranzitive

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ig-si-igh/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Verbe tranzitive sau nu: komenci/komenciĝi, fermi/fermiĝi. Cu -ig- adaugi un complement, cu -iĝ- îl elimini. Peste 30 de perechi verificate în ReVo.

Fiecare verb esperanto fie primește un complement direct (este tranzitiv), fie nu (este intranzitiv), iar sufixele *-ig-* și *-iĝ-* trec de la un fel la celălalt. *-Ig-* adaugă un autor și un complement: *sidi* – „a sta (pe scaun)” → *sidigi* – „a așeza (pe cineva)”. *-Iĝ-* elimină complementul: *fermi* – „a închide (ceva)” → *fermiĝi* – „a se închide (singur)”. Ambele sunt sufixe oficiale din Fundamento (1905).

Româna marchează adesea această diferență cu „se”: „deschid ușa” – „ușa se deschide”, „rup creionul” – „creionul se rupe”, „schimb planul” – „planul se schimbă”. Esperanto nu folosește „se” pentru asta, ci sufixul: *Mi malfermis la pordon.* și *La pordo malfermiĝis.* Un simplu *La pordo malfermis* este o greșeală.

Cu *-iĝ-* complementul devine subiect; cu *-ig-* subiectul devine complement:

Mi malfermis la pordon. | Am deschis ușa.
La pordo malfermiĝis. | Ușa s-a deschis.

La infano dormas. | Copilul doarme.
Ŝi dormigas la infanon. | Ea adoarme copilul.

## Tranzitiv sau intranzitiv?

Un verb tranzitiv poate avea un complement direct, care primește *-n* (vezi [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/)). Întreabă „pe cine?” sau „ce?” după verb. *Mi fermas la pordon* – „Închid ușa”: răspunsul este *la pordon*, deci *fermi* este tranzitiv. *Mi dormas* – „Dorm” nu are răspuns, deci *dormi* este intranzitiv.

O simplă rădăcină verbală nu arată de ce fel este; depinde de sens, iar dicționarele o înregistrează. ReVo, dicționarul esperanto gratuit, marchează majoritatea verbelor cu *tr* (tranzitiv), *ntr* (intranzitiv) sau *x* (amândouă). Fiecare rădăcină verbală din tabelele de mai jos a fost verificată acolo, iar eticheta ei este arătată.

Unele verbe merg în ambele feluri. ReVo marchează verbul *paroli* cu *x*: *Ŝi parolas.* – „Ea vorbește.” și *Ŝi parolas Esperanton.* – „Ea vorbește esperanto.” Câteva verbe intranzitive acceptă un complement care doar repetă acțiunea: *Mi dancis valson.* – „Am dansat un vals.”

## Rădăcini tranzitive: -iĝ- elimină complementul

Adaugă *-iĝ-* când complementul devine subiect și acțiunea se petrece de la sine, sau nu interesează cine a făcut-o. Compară:

- *La infano rompis la glason.* – „Copilul a spart paharul.”
- *La glaso rompiĝis.* – „Paharul s-a spart.”

| Verb | ReVo | Sens | Cu -iĝ- | Sens |
|---|---|---|---|---|
| *komenci* | tr | a începe (ceva) | *komenciĝi* | a începe (un eveniment) |
| *fini* | tr | a termina (ceva) | *finiĝi* | a se termina |
| *fermi* | tr | a închide | *fermiĝi* | a se închide |
| *malfermi* | tr | a deschide | *malfermiĝi* | a se deschide |
| *veki* | tr | a trezi (pe cineva) | *vekiĝi* | a se trezi |
| *movi* | tr | a mișca (ceva) | *moviĝi* | a se mișca |
| *turni* | tr | a întoarce (ceva) | *turniĝi* | a se întoarce, a se roti |
| *ŝanĝi* | tr | a schimba (ceva) | *ŝanĝiĝi* | a se schimba |
| *rompi* | tr | a rupe, a sparge | *rompiĝi* | a se rupe, a se sparge |
| *levi* | tr | a ridica | *leviĝi* | a se ridica |
| *trovi* | tr | a găsi | *troviĝi* | a se afla |
| *detrui* | tr | a distruge | *detruiĝi* | a se dărâma, a se ruina |
| *naski* | tr | a naște | *naskiĝi* | a se naște |

## Rădăcini intranzitive: -ig- adaugă un complement

Adaugă *-ig-* pentru a spune că cineva sau ceva face ca acțiunea să se petreacă. Fostul subiect devine complement: *La infano dormas.* → *Ŝi dormigas la infanon.* – „Ea adoarme copilul.” Fiecare verb cu *-ig-* primește un complement (PMEG).

| Verb | ReVo | Sens | Cu -ig- | Sens |
|---|---|---|---|---|
| *sidi* | ntr | a sta (pe scaun) | *sidigi* | a așeza (pe cineva) |
| *stari* | ntr | a sta în picioare | *starigi* | a pune în picioare, a ridica |
| *morti* | ntr | a muri | *mortigi* | a ucide |
| *bruli* | ntr | a arde | *bruligi* | a arde (ceva) |
| *daŭri* | ntr | a dura | *daŭrigi* | a continua (ceva) |
| *resti* | ntr | a rămâne | *restigi* | a lăsa în urmă |
| *vivi* | ntr | a trăi | *vivigi* | a da viață |
| *fali* | ntr | a cădea | *faligi* | a doborî |
| *dormi* | ntr | a dormi | *dormigi* | a adormi (pe cineva) |
| *kreski* | ntr | a crește | *kreskigi* | a cultiva, a crește (plante) |
| *boli* | ntr | a fierbe | *boligi* | a fierbe (un lichid) |
| *okazi* | ntr | a se întâmpla | *okazigi* | a organiza (un eveniment) |
| *ĉesi* | ntr | a înceta | *ĉesigi* | a opri (ceva) |

Și rădăcinile care primesc deja un complement pot adăuga *-ig-*, cu sensul „a face pe cineva să o facă”: *kompreni* – „a înțelege” → *komprenigi* – „a face să înțeleagă”; *manĝi* – „a mânca” → *manĝigi* – „a hrăni”; *scii* – „a ști” → *sciigi* – „a informa”. Complementul este fie persoana, fie lucrul, niciodată ambele: *Mi sciigis lin pri la afero.* – „L-am informat despre chestiune.”

## Sidi, sidiĝi, sidigi: trei verbe dintr-o rădăcină

Cu o rădăcină intranzitivă pot veni ambele sufixe.

| Verb | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| *sidi* | a fi așezat | *La infano sidas.* – „Copilul stă așezat.” |
| *sidiĝi* | a se așeza | *La infano sidiĝis.* – „Copilul s-a așezat.” |
| *sidigi* | a așeza pe cineva | *Ŝi sidigis la infanon.* – „Ea a așezat copilul.” |

După o rădăcină intranzitivă, *-iĝ-* marchează începutul acțiunii, aproape ca prefixul *ek-* (vezi [prefixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/)): *sidiĝi* ≈ *eksidi*. *Sidiĝi* numește mișcarea spre scaun, *sidi* poziția: *Bonvolu sidiĝi.* – „Te rog să te așezi.”

## Rădăcini de adjectiv și de substantiv: ambele sufixe

De la un adjectiv, *-ig-* înseamnă „a face să fie” și *-iĝ-* înseamnă „a deveni”: *pura* – „curat” → *purigi* – „a curăța”, *puriĝi* – „a se curăța”. Substantivele urmează același tipar; vezi [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/) pentru logică.

| Rădăcină | Cu -ig- | Cu -iĝ- |
|---|---|---|
| *pura* – curat | *purigi* – a curăța | *puriĝi* – a se curăța |
| *ruĝa* – roșu | *ruĝigi* – a înroși | *ruĝiĝi* – a se înroși |
| *granda* – mare | *grandigi* – a mări | *grandiĝi* – a crește, a se mări |
| *seka* – uscat | *sekigi* – a usca | *sekiĝi* – a se usca |
| *laca* – obosit | *lacigi* – a obosi (pe cineva) | *laciĝi* – a obosi |
| *kolero* – furie | *kolerigi* – a înfuria | *koleriĝi* – a se înfuria |
| *paco* – pace | *pacigi* – a împăca | *paciĝi* – a face pace |
| *edzo* – soț | *edzigi* – a căsători (ca soț) | *edziĝi* – a se căsători (despre un bărbat) |
| *edzino* – soție | *edzinigi* – a căsători (ca soție) | *edziniĝi* – a se căsători (despre o femeie) |

Pentru un cuplu se folosește *geedziĝi*: *Ili geedziĝis en Majo.* – „Ei s-au căsătorit în mai.” Cu *amiko* – „prieten”, verbul util este *amikiĝi*: *Mi amikiĝis kun ŝi.* – „M-am împrietenit cu ea.”

## Greșeli pe care le fac vorbitorii de română

Greșeala obișnuită este folosirea unui verb tranzitiv fără complement, mai ales acolo unde româna are același verb în ambele roluri („filmul începe”, „încep filmul”). Dacă nu există complement și lucrul se petrece pur și simplu, probabil ai nevoie de *-iĝ-*.

| Greșit | Corect | De ce |
|---|---|---|
| *La filmo komencas je la oka.* | *La filmo komenciĝas je la oka.* | Fără complement: filmul începe de la sine. |
| *La leciono finis.* | *La leciono finiĝis.* | *Fini* cere un complement: *Ŝi finis la lecionon.* |
| *La pordo malfermas.* | *La pordo malfermiĝas.* | Fără complement, deci *-iĝ-*. |
| *La vetero ŝanĝis.* | *La vetero ŝanĝiĝis.* | *Ŝanĝi* cere un complement: *Mi ŝanĝis mian opinion.* |
| *Mi vekis je la sesa.* | *Mi vekiĝis je la sesa.* | *Veki* înseamnă a trezi pe altcineva. |
| *Li mortis la serpenton.* | *Li mortigis la serpenton.* | *Morti* nu primește niciodată complement. |
| *La libro vendas bone.* | *La libro vendiĝas bone.* | Cartea nu este vânzătorul. („Cartea se vinde bine”: „se” ≈ *-iĝ-*.) |

*Komenci* cu un infinitiv este corect, fiindcă infinitivul este complementul: *Komencis pluvi.* – „A început să plouă.”

## Esti fermita sau fermiĝi?

Ambele pot descrie o ușă închisă, dar spun lucruri diferite.

| Formă | Focalizare | Exemplu |
|---|---|---|
| Activ | autorul | *La gardisto fermis la pordon.* – „Paznicul a închis ușa.” |
| Pasiv: *esti* + *-ita* | lucrul; există un autor, numit sau nu | *La pordo estas fermita.* – „Ușa este închisă.” |
| *-iĝ-* | schimbarea proprie a lucrului | *La pordo fermiĝis.* – „Ușa s-a închis.” |

Pasivul are mereu în spate un autor, care poate fi adăugat cu *de*: *La pordo estis fermita de la gardisto.* Un verb cu *-iĝ-* spune că acțiunea se petrece mai mult sau mai puțin de la sine, deci un autor nu este de obicei numit. PMEG pune în contrast *Li estis naskita en Januaro*, care subliniază actul nașterii, cu *Li naskiĝis en Januaro*, care subliniază nou-născutul. La fel, *Li estas nomata Petro* înseamnă că oamenii îi spun așa, pe când *Li nomiĝas Petro* spune doar cum se numește. Mai multe despre pasiv: [participii](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/participii/).

## Când nu este nevoie de sufix

- Un verb care înseamnă deja o schimbare nu are de obicei nevoie de *-iĝ-*. *Morti* înseamnă deja „a trece de la viață la moarte”; *mortiĝi* este rar și sugerează un accident (PMEG).
- PMEG preferă *ĉesi* sau *ekĉesi* în loc de *ĉesiĝi* și *ektimi* în loc de *timiĝi*; pentru „a afla”, notează că *ekscii* este acum mai obișnuit decât *sciiĝi*.
- Pentru a spune că cineva face să se petreacă ceva ce se exprimă deja printr-un verb cu *-iĝ-*, folosește *igi* cu un infinitiv în loc să suprapui sufixe: *La bruo igis ŝin vekiĝi.* – „Zgomotul a făcut-o să se trezească.” *Igi* – „a face să” și *iĝi* – „a deveni” sunt și verbe de sine stătătoare.

## Exemple în propoziții

- *Mi fermis la pordon.* – „Am închis ușa.”
- *La pordo fermiĝis pro la vento.* – „Ușa s-a închis din cauza vântului.”
- *La orkestro komencis la koncerton akurate.* – „Orchestra a început concertul la timp.”
- *La koncerto komenciĝis je la oka.* – „Concertul a început la opt.”
- *La infano sidiĝis apud la fenestro.* – „Copilul s-a așezat lângă fereastră.”
- *La patro sidigis la bebon sur la seĝon.* – „Tatăl l-a așezat pe bebeluș pe scaun.”
- *La akvo jam bolas.* – „Apa fierbe deja.”
- *Mi boligas akvon por teo.* – „Fierb apă pentru ceai.”
- *Liaj vortoj ĝojigis ĉiujn.* – „Cuvintele lui i-au bucurat pe toți.”
- *La prezoj altiĝis dum la jaro.* – „Prețurile au crescut în cursul anului.”

## Întrebări frecvente

### Care este diferența dintre -ig- și -iĝ-?
*-Ig-* înseamnă „a face să”: adaugă un autor și un complement (*bruli* → *bruligi*). *-Iĝ-* înseamnă „a deveni” sau „a se întâmpla de la sine”: nu primește niciodată complement (*fermi* → *fermiĝi*). Toate sufixele sunt enumerate la [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/).

### Este komenci tranzitiv în esperanto?
Da, ReVo îl marchează *tr*. Primește lucrul început (*Mi komencis la laboron*) sau un infinitiv (*Li komencis paroli*). Pentru un eveniment care începe de la sine, folosește *komenciĝi*: *La koncerto komenciĝis.*

### Cum se spune „magazinul se deschide la nouă”?
*La butiko malfermiĝas je la naŭa.* Dacă o persoană face deschiderea, folosește verbul simplu: *La vendisto malfermas la butikon je la naŭa.*

### Cum pot ști dacă un verb esperanto este tranzitiv?
Verifică în ReVo, care marchează verbele *tr*, *ntr* sau *x* (amândouă), sau întreabă „pe cine?” ori „ce?” după verb. Verbele cu *-ig-* sunt mereu tranzitive, iar cele cu *-iĝ-* nu sunt niciodată.

### Cum scriu -iĝ- fără litera cu accent?
În sistemul x scrie *igx*: *komencigxi* devine *komenciĝi*.

### Se spune sidi sau sidiĝi pentru „a se așeza”?
*Sidiĝi* numește actul de a se așeza: *Ŝi sidiĝis apud mi.* – „Ea s-a așezat lângă mine.” *Sidi* este starea de a fi așezat: *Mi sidas.* – „Stau așezat.” *Sidigi* înseamnă a așeza pe altcineva.

## Surse

- PMEG: [IG-verboj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/ig.html), [IĜ-verboj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/igh.html), [Objektaj verboj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/objektaj.html), [Senobjektaj verboj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/senobjektaj.html)
- PMEG: [IG](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ig.html) și [IĜ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/igh.html) (inclusiv compararea verbelor cu IĜ cu verbele pasive)
- PMEG: [Pasivo – bazaj reguloj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pasivo/bazaj_reguloj.html), [Pasivigeblaj frazoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pasivo/pasivigeblaj_frazoj.html)
- [Reta Vortaro](https://reta-vortaro.de/) (ReVo): [abrevierile *tr*, *ntr*, *x*](https://reta-vortaro.de/revo/dok/mallongigoj.html); articole precum [komenci](https://reta-vortaro.de/revo/art/komenc.html), [fini](https://reta-vortaro.de/revo/art/fin.html), [fermi](https://reta-vortaro.de/revo/art/ferm.html), [sidi](https://reta-vortaro.de/revo/art/sid.html), [morti](https://reta-vortaro.de/revo/art/mort.html), [veki](https://reta-vortaro.de/revo/art/vek.html), [bruli](https://reta-vortaro.de/revo/art/brul.html)
- [Verb](https://ro.wikipedia.org/wiki/Verb) – Wikipedia
- [Fundamento de Esperanto](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/) – Akademio de Esperanto