# Gramatica esperanto: prezentare, terminații, reguli

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Gramatica esperanto încape pe o fișă: 11 terminații marchează substantivul, adjectivul, timpurile, pluralul și complementul direct. Fără verbe neregulate.

Gramatica esperanto se sprijină pe o singură idee: rădăcinile nu se schimbă, iar un mic set de terminații înseamnă mereu același lucru. Un cuvânt terminat în *-o* este substantiv, în *-a* adjectiv, în *-as* verb la prezent. Nu există verbe neregulate, plurale neregulate și nici gen gramatical.

[Cele 16 reguli](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/) publicate de L. L. Zamenhof în 1887 schițează acest sistem; baza prezentată mai jos acoperă majoritatea propozițiilor pe care le vei întâlni.

## Toată gramatica pe o singură fișă

Dicționarul oficial al Academiei de Esperanto (Akademia Vortaro) numără exact 11 terminații gramaticale:

| Terminația | Ce marchează | Exemplu | Sens |
|---|---|---|---|
| -o | substantiv | *domo* | „casă” |
| -a | adjectiv | *granda* | „mare” |
| -e | adverb | *rapide* | „repede” |
| -i | infinitiv | *lerni* | „a învăța” |
| -as | timpul prezent | *mi lernas* | „învăț” |
| -is | timpul trecut | *mi lernis* | „am învățat” |
| -os | timpul viitor | *mi lernos* | „voi învăța” |
| -us | condițional | *mi lernus* | „aș învăța” |
| -u | poruncă, dorință | *lernu!* | „învață!” |
| -j | plural | *domoj* | „case” |
| -n | complement direct, direcție | *domon* | „casă” (ca complement direct) |

Terminațiile se așază într-o ordine fixă: partea de vorbire, apoi *-j*, apoi *-n*: *grandajn domojn* – „case mari” (ca complement direct). Adjectivele preiau *-j* și *-n* de la substantivul lor, după cum se vede la [substantive și adjective](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/).

[Verbele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/) nu primesc niciodată *-j* sau *-n* și nu se schimbă după persoană: *mi lernas, vi lernas, ili lernas* – „eu învăț, tu înveți, ei învață”.

## Terminațiile în propoziții

Fiecare terminație în acțiune, într-o scurtă propoziție de zi cu zi:

- **-o**: *La domo estas nova.* – „Casa este nouă.”
- **-a**: *Ni loĝas en nova domo.* – „Locuim într-o casă nouă.”
- **-e**: *Ŝi parolas malrapide kaj klare.* – „Ea vorbește rar și clar.”
- **-i**: *Mi volas lerni Esperanton.* – „Vreau să învăț esperanto.”
- **-as**: *Nun mi lernas la vortojn.* – „Acum învăț cuvintele.”
- **-is**: *Hieraŭ ni lernis dum unu horo.* – „Ieri am învățat o oră.”
- **-os**: *Morgaŭ mi skribos al vi.* – „Mâine îți voi scrie.”
- **-us**: *Se mi havus tempon, mi vojaĝus.* – „Dacă aș avea timp, aș călători.”
- **-u**: *Venu kun ni!* – „Vino cu noi!”
- **-j**: *Miaj amikoj estas en la parko.* – „Prietenii mei sunt în parc.”
- **-n**: *Mi vidas grandan ŝipon.* – „Văd o navă mare.”
- **Toate la un loc**: *Miaj novaj amikoj rapide lernis la gravajn vortojn.* – „Noii mei prieteni au învățat repede cuvintele importante.”

## Celelalte elemente de construcție

- **Un singur articol.** *La* înseamnă „-ul, -a” (articolul hotărât) pentru orice gen și număr, iar pentru articolul nehotărât („un, o”) nu există niciun cuvânt. Vezi [articolul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/articol/).
- **Ordine liberă a cuvintelor.** Pentru că *-n* marchează complementul direct, atât *La hundo vidas la katon*, cât și *La katon vidas la hundo* înseamnă „Câinele vede pisica”. Vezi [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/).
- **Formarea cuvintelor.** Prefixele și sufixele fac dintr-o rădăcină multe cuvinte: *sana* – „sănătos”, *malsana* – „bolnav”, *malsanulo* – „pacient”, *malsanulejo* – „spital”. Vezi [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).
- **45 de corelative.** O grilă de 5 × 9 cuvinte de întrebare și de răspuns: *kiu* – „cine, care”, *tiu* – „acela”, *ĉiu* – „fiecare”. Vezi [corelativele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/).

**O rădăcină, zeci de cuvinte** Reta Vortaro enumeră cuvintele formate de la rădăcina san- (în total: 23). Iată 15 dintre ele – dacă știi câteva prefixe și sufixe, le înțelegi fără dicționar.

## Pentru vorbitorii de română

Româna are trei genuri gramaticale (masculin, feminin, neutru), articol hotărât atașat la sfârșitul cuvântului („casa”, „băiatul”) și multe verbe neregulate. Esperanto simplifică toate acestea: nu are gen gramatical, are un singur articol, *la*, care stă înaintea cuvântului (*la domo* – „casa”, *la knabo* – „băiatul”), iar verbul *esti* – „a fi” are o singură formă pentru toate persoanele: *mi estas, vi estas, ili estas* – „eu sunt, tu ești, ei sunt”.

## Întrebări frecvente

### Are gramatica esperanto excepții?
Flexiunea nu are niciuna: orice substantiv face pluralul cu *-j*, iar orice verb folosește aceleași șase terminații, inclusiv *esti* – „a fi”. Ce se învață în continuare cuvânt cu cuvânt este vocabularul, de pildă dacă un verb primește complement direct.

### Are esperanto gen gramatical?
Nu. Substantivele și adjectivele nu se schimbă după gen. Formele feminine se fac cu sufixul *-in-*: *patro* – „tată”, *patrino* – „mamă”.

### Unde este gramatica oficială a limbii esperanto?
În *Fundamento de Esperanto* (1905), care dă cele 16 reguli în cinci limbi. Cea mai completă descriere modernă este PMEG, de Bertilo Wennergren, disponibilă gratuit online.

## Surse

- [Fundamento de Esperanto: gramatica, versiunea în engleză](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html) – Akademio de Esperanto
- [Akademia Vortaro: explicații și statistici](https://www.akademio-de-esperanto.org/akademia_vortaro/klarigoj.html) – 11 terminații
- [PMEG – Plena Manlibro de Esperanta Gramatiko](https://bertilow.com/pmeg/) – Bertilo Wennergren, versiunea 15.5 (2024)
- [Esperanto grammar](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_grammar) – Wikipedia