# Interjecțiile în esperanto: ho, ve, hura, nu, cuvinte-sunet

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/interjectii/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Esperanto are nouă interjecții oficiale (ha, he, ho, nu, ve, fi, hura, bis, adiaŭ) și multe neoficiale. Sensuri, exemple, accent, cuvinte derivate.

Esperanto are **nouă interjecții oficiale**: *adiaŭ, bis, fi, ha, he, ho, hura, nu* și *ve*. O interjecție este un cuvânt scurt care exprimă un sentiment sau cheamă atenția. Stă în afara gramaticii obișnuite: nu are terminație, nu primește caz și nu intră în legătură cu celelalte cuvinte din propoziție, dar formează adesea de la sine un enunț complet (PMEG). Toate celelalte – *aha, hej, oj, hm* și cuvintele pentru animale și zgomote – sunt neoficiale, iar PMEG spune că vorbitorii pot crea liber astfel de cuvinte.

Saluturile precum *Saluton!* și *Dankon!* par asemănătoare, dar nu sunt interjecții; sunt substantive la [acuzativ](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/), explicate mai jos.

## Cele nouă interjecții oficiale

Șase erau deja în *Fundamento* din 1905 (în Universala Vortaro sau în Ekzercaro). Trei au fost adăugate mai târziu de Comitetul Lingvistic și de Academia de Esperanto: *he* (1909), *hura* (1921) și *bis* (1929).

| Cuvânt | Exprimă | Statut | Exemplu |
|---|---|---|---|
| *adiaŭ* | rămas-bun, mai ales pentru o despărțire lungă | Fundamento 1905 | *Mi diris adiaŭ al la malnova domo.* – „I-am spus adio casei vechi.” |
| *bis* | „încă o dată!”: cerere de a repeta o execuție | a 4-a Adăugire Oficială, 1929 | *"Bis!" kriis la publiko.* – „«Bis!» a strigat publicul.” |
| *fi* | dispreț, scârbă | Fundamento 1905 | *Fi, kiel abomene!* – „Fuj, ce scârbos!” |
| *ha* | mirare, surpriză | Fundamento 1905 | *Ha, kiel bele!* – „Ah, ce frumos!” |
| *he* | chemare a atenției | prima Adăugire Oficială, 1909 | *He, Petro, atendu min!* – „Hei, Petre, așteaptă-mă!” |
| *ho* | orice sentiment puternic; și înaintea unei adresări | Fundamento 1905 | *Ho, Dio! kion vi faras!* – „O, Doamne! Ce faci!” |
| *hura* | bucurie, aprobare, entuziasm | a 3-a Adăugire Oficială, 1921 | *Hura! Ni gajnis!* – „Ura! Am câștigat!” |
| *nu* | „hai, ei bine”: urmează ceva de remarcat | Fundamento 1905 | *Nu, iru pli rapide!* – „Hai, mergi mai repede!” |
| *ve* | jale sau regret; și amenințare | Fundamento 1905 | *Ve, mi perdis la ŝlosilon!* – „Vai, mi-am pierdut cheia!” |

Exemplele pentru *fi, ha, ho* și *nu* provin din *Ekzercaro* al lui Zamenhof (§ 26). Statutul și datele urmează dicționarul Academiei, *Akademia Vortaro*.

### Nu: cuvântul bun la toate

*Nu* anunță că urmează ceva demn de remarcat. PMEG enumeră multe folosiri, printre care:

- nerăbdare: *Nu, iru pli rapide!* – „Hai, mergi mai repede!”
- consimțământ: *Nu, bone, mi venos.* – „Ei bine, fie, voi veni.”
- ezitare: *Nu... mi ne scias.* – „Ei bine… nu știu.”
- resemnare: *Nu, tia estas la vivo.* – „Ei, așa e viața.”
- consolare: *Nu, nu, ĉio estos bone.* – „Hai, hai, totul va fi bine.”

ReVo adaugă că *nu* are și un sens de conjuncție; un „!” sau „...” care urmează marchează interjecția.

### Ho, ha, he și ve

*Ho* este cel mai general. Este frecvent înaintea unei adresări (*ho, Dio!*) și în combinații precum *ho ve* și *he ho*. *Ha* este mai aproape de mirare; dublat, *ha ha* imită râsul. *He* atrage atenția cuiva. *Ve* exprimă durere și poate fi un avertisment: *Ve al vi, se vi tion faros!* – „Vai de tine, dacă faci asta!”

### Adiaŭ și bis în practică

PMEG observă că *adiaŭ* se folosește puțin în practică. Oamenii spun de obicei *ĝis (la) revido!* sau *ĝis!*, care așteaptă o nouă întâlnire; vezi [saluturi](https://esperantopedia.org/ro/expresii/salutari/). *Bis* se limitează la ambianțe artistice și muzicale și este și el rar; vorbitorii spun mai des *pli, plian* sau *denove*. Pentru vorbitorii de română, *adiaŭ* seamănă cu „adio” și are același sens de despărțire lungă, iar *bis* cu „bis!” strigat la concert.

## Interjecții neoficiale

PMEG enumeră peste patruzeci de exemple și adaugă că formele și sensurile variază în funcție de vorbitor și de situație, așa că explicațiile nu trebuie luate prea în serios. Neoficial nu înseamnă greșit: aceste cuvinte sunt normale în vorbire și în scris.

| Cuvânt | Exprimă | Exemplu |
|---|---|---|
| *lo* | o chemare, folosită doar în apelul telefonic *ha lo* | *Ha lo, ĉu vi aŭdas min?* – „Alo, mă auzi?” |
| *hola* | o chemare | *Hola! Ĉu iu estas hejme?* – „Hei! E cineva acasă?” |
| *hoj* | o chemare de departe | *Hoj! Ni estas ĉi tie!* – „Hei! Suntem aici!” |
| *hej* | încurajare, îndemn la veselie | *Hej, ni dancu!* – „Hei, hai să dansăm!” |
| *hop* | îndemn la salt | *Hop! Super la barilon!* – „Hop! Peste gard!” |
| *stop* | „stai!” | *Stop! Ne iru plu!* – „Stop! Nu mai merge mai departe!” |
| *aha* | observarea a ceva așteptat sau bănuit | *Aha, tial vi ne venis!* – „Aha, de-asta n-ai venit!” |
| *ehe* | înțelegere bruscă | *Ehe, nun mi komprenas!* – „Aha, acum înțeleg!” |
| *oho* | surpriză | *Oho, kiom da homoj!* – „Oho, câtă lume!” |
| *aĥ* | surpriză puternică sau regret | *Aĥ, kia domaĝo!* – „Ah, ce păcat!” |
| *aj, aŭ* | durere | *Aj, mia piedo!* – „Au, piciorul meu!” |
| *oj* | regret amar sau durere | *Oj, mi perdis ĉion!* – „Vai, am pierdut totul!” |
| *ba, baf* | respingere nepăsătoare | *Ba, tio ne gravas.* – „Bah, nu contează.” |
| *be* | încurcătură (și behăitul oii) | *Be... mi ne komprenas.* – „Ăă… nu înțeleg.” |
| *hm* | o pauză de gândire, îndoială, dezacord, o tuse prefăcută | *Hm, mi devas pripensi.* – „Hm, trebuie să mă gândesc.” |
| *uf* | ușurare după efort (*fu*: la fel, sau un râs înăbușit) | *Uf, finfine finite!* – „Uf, în sfârșit gata!” |
| *hu* | frică bruscă | *Hu! Kio estis tio?* – „Aoleu! Ce-a fost asta?” |
| *hu ha* | mare agitație | – |
| *o kej* | acord, „okay” | *O kej, ni iru.* – „Okay, să mergem.” |
| *amen, haleluja, hosana* | exclamații religioase ale iudaismului și creștinismului | – |

*Aŭ* „au” se scrie la fel ca și conjuncția *aŭ* „sau”; contextul le deosebește. *Hej* nu este un salut pe lista PMEG: pentru „salut” folosește *Saluton!*.

## Cuvinte-sunet și strigăte de animale

Cuvintele-sunet (onomatopeele) sunt partea cea mai liberă a limbii. PMEG spune că regulile gramaticale nu li se aplică și că pot încălca regulile obișnuite ale sunetelor: *sss* are trei consoane identice și nicio vocală.

| Cuvânt | Imită sau se folosește pentru |
|---|---|
| *ŭa* | plânsul unui bebeluș; lătratul unui câine |
| *hot, hoto* | îndemnul adresat unui cal sau alungarea unei vaci |
| *huŝ, tju* | alungarea animalelor |
| *gik gak* | o rață |
| *hu hu* | o bufniță |
| *kluk kluk* | o găină; și, ca *glu glu*, apa care curge dintr-o sticlă |
| *kŭaks, brekekekeks* | o broască râioasă |
| *kva, kvak* | o broască |
| *kvivit* | o pasăre care ciripește |
| *glu glu glu* | un curcan |
| *puf, pum* | bufnitura unei căderi |
| *sss* | un șuierat |
| *tik tak* | un ceas mecanic |

- *Puf! La libro falis de la breto.* – „Bum! Cartea a căzut de pe raft.”
- *La anaso diras “gik gak”, kaj la rano diras “kva”.* – „Rața face «gik gak», iar broasca face «kva».”

Orice rădăcină își poate pierde terminația și deveni o exclamație sau un sunet. PMEG dă *halt!* (de la *halti*), *ek!* „pornește!”, *eks!* „afară cu asta!” și *help!*. Verbele dau sunete prin eliminarea terminației, uneori cu schimbări: *kraki* → *krak!*, *plaŭdi* → *plaŭ!*, *boji* → *boj!*, *tinti* → *tin tin!*, *pafi* → *pif, paf!*. PMEG recomandă să faci asta rar și doar cu rădăcini cu o singură vocală, fiindcă un *rapid!* fără terminație lasă accentul neclar.

## Cuvinte făcute din interjecții

O interjecție oficială nu are terminație, dar unele au cuvinte derivate cu terminații normale (vezi [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/)). Aceste forme sunt confirmate în PMEG sau ReVo:

| Interjecție | Cuvinte derivate | Sens |
|---|---|---|
| *adiaŭ* | *adiaŭi, adiaŭo, adiaŭa* | a-și lua rămas-bun; un rămas-bun; de rămas-bun (adjectiv) |
| *bis* | *bisi* | a striga „bis!”, a cere repetarea |
| *fi* | *fia* | demn de dispreț; *fi-* este și un [prefix](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/): *fihomo* „un om josnic” |
| *hura* | *hurao, hurai* | un strigăt de ura; a striga ura (ReVo) |
| *ve* | *veo, vei* (și *veadi*), *vea, hejmveo* | un strigăt de jale; a se văita; plin de jale; dor de casă |
| *stop* | *stopi* | a opri |
| *hop* | *hopi* | a sări într-un picior |

- *Ni adiaŭis niajn amikojn en la stacidomo.* – „Ne-am luat rămas-bun de la prietenii noștri în gară.”
- *La infanoj huraas.* – „Copiii strigă ura.”

PMEG și ReVo nu dau cuvinte derivate pentru *he, ho* sau *nu*, așa că nu le inventa.

## Saluton și Dankon nu sunt interjecții

*Saluton!* „Salut!” și *Dankon!* „Mulțumesc!” par exclamații, dar sunt substantive cu terminația acuzativului. PMEG le tratează ca propoziții scurtate: *Saluton!* = *(Mi donas al vi) saluton* „(Îți dau) un salut”, iar *Dankon!* = *(Mi donas al vi) dankon*. La fel este și *Bonan matenon!* – „(Îți urez o) dimineață bună”. *-n* marchează [complementul direct](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/) al unui verb care nu se mai rostește. Pentru răspunsuri vezi [formule de politețe](https://esperantopedia.org/ro/expresii/multumiri-politete/).

Alte expresii care doar par interjecții:

- *Jes, ne, jen* sunt particule asemănătoare adverbelor ([adverbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/adverbe/)).
- *Pardonu!, Bonvolu!, Helpu!* sunt imperative cu *-u*.
- *Kia bela tago!* este construită cu un [corelativ](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/); PMEG pune *Kia ĝoja festo!* între propozițiile scurtate, nu între interjecții.

## Pronunție și ortografie

În mod normal accentul cade pe penultima vocală (vezi [alfabetul](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/)): *HU-ra, A-ha, HO-la*. PMEG notează că interjecțiile primesc adesea alt accent decât cel sugerat de ortografie. Recomandă atunci să desparți sau să rescrii cuvântul, ca scrisul să corespundă sunetului.

| Cuvânt | Accent după regulă | Pronunție frecventă | Ortografie pentru ea |
|---|---|---|---|
| *hura* | HU-ra | hu-RA | *hu ra* |
| *hola* | HO-la | ho-LA | *ho la* |
| *aha, ehe, oho* | A-ha, E-he, O-ho | a-HA, e-HE, o-HO | *a ha, e he, o ho* |
| *o kej* | O-kej | o-KEJ | *o kej*, nu *okej* |
| *miaŭ* | MI-aŭ | mi-AŬ | *mjaŭ* |

Apelul telefonic este *ha lo*, spus mereu „ha-LO”, ca „alo” din română. Scris *halo*, s-ar citi ca substantivul obișnuit *halo*, accentuat HA-lo. Litera *ŭ* urmează în mod normal după *a* sau *e*, dar în 2023 Academia a acceptat-o și în alte poziții în exclamații și cuvinte-sunet, ca în *ŭa* și *kŭaks*.

## Folosire și cultură

- Multe dintre citatele din ReVo pentru *ve, ho, nu* și *hura* provin din traducerile lui Zamenhof după Andersen, Schiller și Vechiul Testament. *Preĝo sub la Verda Standardo* al său folosește *ho* în invocarea unui „Mister puternic, fără trup”.
- PMEG descrie *ha lo* ca o chemare folosită mai ales la telefon. ReVo, citând un ghid de uz, preferă acolo *saluton*.

## Exemple în propoziții

- *Ho, kia bela vespero!* – „O, ce seară frumoasă!”
- *Ha, jen vi estas!* – „Ah, iată-te!”
- *He, atendu min!* – „Hei, așteaptă-mă!”
- *Nu, kion ni faru nun?* – „Ei bine, ce să facem acum?”
- *Ve, la lasta buso jam foriris!* – „Vai, ultimul autobuz a plecat deja!”
- *Fi, kia malpura ĉambro!* – „Fuj, ce cameră murdară!”
- *Hura, morgaŭ komenciĝas la ferioj!* – „Ura, mâine începe vacanța!”
- *Post la koncerto ĉiuj kriis: Bis! Bis!* – „După concert toți strigau: Bis! Bis!”
- *Adiaŭ, kara amiko!* – „Adio, dragă prietene!”
- *Aj, mi tranĉis mian fingron!* – „Au, m-am tăiat la deget!”

## Întrebări frecvente

### Câte interjecții are esperanto?
Nouă sunt oficiale: *adiaŭ, bis, fi, ha, he, ho, hura, nu, ve*. Multe altele sunt neoficiale, iar vorbitorii pot inventa liber cuvinte-sunet.

### Este Saluton o interjecție?
Nu. Este substantivul *saluto* „salut” cu terminația acuzativului *-n*, scurtat din *Mi donas al vi saluton*. *Dankon* funcționează la fel.

### Cum se spune „au” în esperanto?
Folosește *aj!* sau *aŭ!* pentru durere. *Oj!* exprimă regret amar sau durere.

### Care este cuvântul esperanto pentru „ura”?
*Hura!* Este o interjecție oficială, adăugată în 1921. A striga ura este *hurai*: *La infanoj huraas.*

### Pot interjecțiile să primească terminații?
Unele da: *veo, adiaŭi, bisi, fia, hurai*. Altele, precum *ho* și *nu*, nu au forme derivate standard.

### Unde cade accentul în hura și aha?
După regulă, pe *HU-ra* și *A-ha*. Mulți vorbitori spun *hu-RA* și *a-HA*; PMEG sugerează atunci să scrii *hu ra* și *a ha*.

## Surse

- [PMEG cap. 18 – Interjecții și cuvinte-sunet](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/ekkrioj_sonimitoj/index.html)
- [PMEG 18.1 – Interjecții oficiale](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/ekkrioj_sonimitoj/oficialaj_ekkrioj.html)
- [PMEG 18.2 – Rădăcini obișnuite ca interjecții](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/ekkrioj_sonimitoj/ordinaraj_radikoj.html)
- [PMEG 18.3 – Interjecții neoficiale și cuvinte-sunet](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/ekkrioj_sonimitoj/neoficialaj_ekkrioj.html)
- [PMEG 18.4 – Pronunție și ortografie](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/ekkrioj_sonimitoj/elparolado_skribado.html)
- [PMEG 32.3 – Propoziții scurtate (Saluton!, Dankon!)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/frazospecoj/mallongigitaj_frazoj.html)
- [Fundamento de Esperanto – Ekzercaro, § 26](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/ekzercaro.html) și [Universala Vortaro](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/universala_vortaro.html)
- [Akademia Vortaro – statutul fiecărui element](https://www.akademio-de-esperanto.org/akademia_vortaro/index.html) și [note cu datele Adăugirilor Oficiale](https://www.akademio-de-esperanto.org/akademia_vortaro/klarigoj.html)
- [Akademio de Esperanto – Declarație despre litera ŭ (9 aprilie 2023)](https://www.akademio-de-esperanto.org/decidoj/pri-la-litero-u.html)
- ReVo (Reta Vortaro): [ve](https://reta-vortaro.de/revo/art/ve.html), [hura](https://reta-vortaro.de/revo/art/hura.html), [nu](https://reta-vortaro.de/revo/art/nu.html), [bis](https://reta-vortaro.de/revo/art/bis.html), [adiaŭ](https://reta-vortaro.de/revo/art/adiaux.html), [hola](https://reta-vortaro.de/revo/art/hola.html)