# Întrebări și negație în esperanto: ĉu, cuvinte cu ki-, ne

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/intrebari-negatie/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Întrebări cu da/nu cu ĉu, celelalte întrebări cu cuvinte cu ki- (kio, kie, kiam). Neagă cu ne sau cu un cuvânt cu neni-; două negații se anulează reciproc.

Esperanto transformă o afirmație într-o întrebare cu da/nu punând **ĉu** la început: *Vi parolas Esperanton* → *Ĉu vi parolas Esperanton?* – „Vorbești esperanto?”. Celelalte întrebări încep cu un **cuvânt cu ki-**, precum *kio* „ce” sau *kie* „unde”. Pentru a nega, pune **ne** înaintea cuvântului pe care îl negi sau folosește un **cuvânt cu neni-**. O singură negație pe propoziție este de ajuns (regula 12 din [cele 16 reguli](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/)).

## Întrebări cu da/nu cu ĉu

*Ĉu* stă în mod normal la începutul întrebării (PMEG). Restul propoziției nu se schimbă: nu există verb auxiliar, iar verbul nu își schimbă locul.

- *Ĉu vi komprenas min?* – „Mă înțelegi?”
- *Ĉu vi estas kanadano?* – „Ești canadian?”
- *Ĉu vi volas kafon aŭ teon?* – „Vrei cafea sau ceai?”

*Ĉu* poate sta și la sfârșit, după virgulă: *Vi estas usonano, ĉu?* Pentru a cere confirmare, adaugă *ĉu ne?*: *Vi restos hejme, ĉu ne?* – „Vei rămâne acasă, nu-i așa?” (PMEG).

În întrebările raportate, *ĉu* înseamnă „dacă”: *Mi ne scias, ĉu li venos* – „Nu știu dacă va veni”.

Pentru vorbitorii de română: româna marchează de obicei întrebările cu da/nu doar prin intonație („Vorbești esperanto?”), iar în esperanto *ĉu* arată clar, încă de la început, că urmează o întrebare. Verbul nu își schimbă niciodată forma.

## Întrebări cu cuvinte cu ki-

Întrebările despre detalii încep cu un cuvânt cu ki- din tabelul de [corelative](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/).

| Cuvânt | Sens | Exemplu | Traducere |
|---|---|---|---|
| *kio* | ce | *Kio estas tio?* | „Ce este asta?” |
| *kiu* | cine, care | *Kiu vi estas?* | „Cine ești?” |
| *kia* | ce fel de | *Kia estas la vetero?* | „Cum e vremea?” |
| *kie* | unde | *Kie vi loĝas?* | „Unde locuiești?” |
| *kien* | încotro | *Kien vi iras?* | „Încotro mergi?” |
| *kiam* | când | *Kiam vi venos?* | „Când vei veni?” |
| *kial* | de ce | *Kial vi ridas?* | „De ce râzi?” |
| *kiel* | cum | *Kiel vi fartas?* | „Ce mai faci?” |
| *kiom* | cât, câți | *Kiom ĝi kostas?* | „Cât costă?” |
| *kies* | al cui | *Kies libro estas tio?* | „A cui este cartea aceasta?” |
| *kioma* | al câtulea (într-o serie) | *Kioma horo estas?* | „Cât este ceasul?” (vezi [numerale](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/numerale/)) |

Când cuvântul interogativ este complement direct, primește [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/) *-n*: *Kion vi volas?* – „Ce vrei?”; *Kiun vi vidis?* – „Pe cine ai văzut?”.

Cuvintele cu ki- vin de obicei primele, dar sunt permise și alte ordini pentru accent (Wikipedia; vezi [ordinea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ordinea-cuvintelor/)). Aceleași cuvinte introduc și propoziții relative: *la viro, kiu venis* – „bărbatul care a venit”.

O întrebare poate fi pusă și doar prin intonație, fără *ĉu* (PMEG). În scris, *ĉu* face întrebarea limpede.

## Negația cu ne

*Ne* stă chiar înaintea cuvântului pe care îl neagă (PMEG). Înaintea verbului, neagă întreaga propoziție:

- *Mi ne dormas.* – „Nu dorm.”
- *Ne mi faris tion.* – „Nu eu am făcut asta.”
- *Ni faris la kontrakton ne skribe, sed parole.* – „Am încheiat contractul nu în scris, ci verbal.”

*Nek … nek* înseamnă „nici … nici”: *Mi volas nek kafon, nek teon* – „Nu vreau nici cafea, nici ceai”. După o negație, *nek* adaugă „și nici”: *Mi ne renkontis lin, nek lian fraton* – „Nu l-am întâlnit pe el, nici pe fratele lui”.

## Cuvinte cu neni-

Rândul neni- din corelative dă cuvinte care neagă singure, oriunde ar sta.

| Cuvânt | Sens | Exemplu | Traducere |
|---|---|---|---|
| *neniu* | nimeni; niciun | *Neniu venis.* | „N-a venit nimeni.” |
| *nenio* | nimic | *Mi vidis nenion.* | „N-am văzut nimic.” |
| *nenie* | nicăieri | *Ĝi estas nenie.* | „Nu este nicăieri.” |
| *neniam* | niciodată | *Mi neniam fumis.* | „N-am fumat niciodată.” |
| *neniel* | în niciun fel | *Mi neniel povas helpi.* | „Nu pot ajuta în niciun fel.” |
| *nenial* | fără niciun motiv | *Li nenial koleris.* | „S-a supărat fără niciun motiv.” |
| *nenia* | niciun fel de | *Mi havas nenian ideon.* | „N-am nicio idee.” |
| *nenies* | al nimănui | *Ĝi estas nenies.* | „Nu este al nimănui.” |
| *neniom* | nicio cantitate, deloc | *Restas neniom.* | „Nu a mai rămas nimic.” |

## Fără negație dublă

Regula 12 din Fundamento: „Dacă într-o propoziție există o negație, o a doua nu este admisibilă.” Deci *Mi vidis neniun* înseamnă „N-am văzut pe nimeni”, fără *ne* înaintea verbului.

Două negații se anulează reciproc. *Mi ne amas neniun* înseamnă „Nu este adevărat că nu iubesc pe nimeni” – deci iubesc pe cineva (PMEG). Aceasta îi încurcă pe vorbitorii de română, spaniolă, poloneză, rusă și alte limbi în care negația dublă este normală: româna cere „nu … nimeni”, „nu … nimic”, „nu … niciodată” („Nu am văzut nimic”), pe când esperanto cere o singură negație (*Mi vidis nenion*).

Repetarea aceluiași cuvânt negativ adaugă doar emfază: *Neniam, neniam, neniam li revenos* – „Nu se va mai întoarce niciodată, niciodată, niciodată” (PMEG).

## Răspunsul cu jes și ne

*Jes* înseamnă „da”, iar *ne* înseamnă „nu”. Formează și răspunsuri scurte: *Ĉu vi komprenas? – Jes, mi komprenas. / Ne, mi ne komprenas.*

Întrebările negative sunt dificile. Pentru *Ĉu vi ne volas kafon?* – „Nu vrei cafea?”, PMEG descrie două sisteme folosite:

| Răspuns | Sistemul „occidental” | Sistemul „oriental” |
|---|---|---|
| *Jes!* | „Da, vreau cafea.” | „Corect, nu vreau.” |
| *Ne!* | „Nu, nu vreau.” | „Nu, vreau cafea.” |

Ambele se întâlnesc în practică. Cel mai sigur este să răspunzi cu o propoziție întreagă: *Jes, mi volas* sau *Ne, mi ne volas*. În română se răspunde de obicei „Nu, nu vreau” sau „Ba da, vreau”, ceea ce seamănă cu sistemul occidental. Pentru mai multe expresii de zi cu zi, vezi [expresii de bază](https://esperantopedia.org/ro/expresii/de-baza/).

## Exemple în propoziții

- *Ĉu vi jam manĝis?* – „Ai mâncat deja?”
- *Ĉu ni iru al la kinejo aŭ restu hejme?* – „Să mergem la cinema sau să rămânem acasă?”
- *Kun kiu vi parolis?* – „Cu cine ai vorbit?”
- *Pri kio vi pensas?* – „La ce te gândești?”
- *Kiom da gefratoj vi havas?* – „Câți frați și surori ai?”
- *Kial vi ne venis hieraŭ?* – „De ce n-ai venit ieri?”
- *Mi neniam estis en Japanio.* – „N-am fost niciodată în Japonia.”
- *Neniu el ni scias la respondon.* – „Nimeni dintre noi nu știe răspunsul.”
- *Mi tute ne scias, kie li estas.* – „Nu am nicio idee unde este.”

## Întrebări frecvente

### Cum se spune da și nu în esperanto?
„Da” este *jes*, iar „nu” este *ne*. Același *ne* este și cuvântul de negație din propoziție: *Ne, mi ne scias* – „Nu, nu știu”.

### Se schimbă ordinea cuvintelor în întrebările esperanto?
Nu. Pune *ĉu* înaintea unei afirmații pentru o întrebare cu da/nu sau începe cu un cuvânt cu ki-. Nu există verb auxiliar.

### Este permisă negația dublă în esperanto?
Nu. O singură negație pe propoziție este de ajuns, iar două negații se anulează: *Mi ne vidis neniun* înseamnă „Am văzut pe cineva”.

### Cum se răspunde la o întrebare negativă în esperanto?
Vorbitorii folosesc două sisteme diferite pentru *jes* și *ne*, deci cel mai clar este o propoziție întreagă: *Jes, mi volas* – „Da, vreau”.

### Care este diferența dintre ĉu și kiu?
*Ĉu* întreabă dacă ceva este adevărat și așteaptă *jes* sau *ne*. *Kiu* înseamnă „cine” sau „care”: *Kiu venis?* – „Cine a venit?”.

## Surse

- [Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regula 12)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html)
- [PMEG – Demandoj kaj respondoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/demandoj_respondoj/index.html)
- [PMEG – Ĉu-demandoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/demandoj_respondoj/chu.html)
- [PMEG – Respondvortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/demandoj_respondoj/respondvortoj.html)
- [PMEG – Neado](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/neado.html)
- [PMEG – Vortordo (locul lui ne)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/vortordo/index.html)
- [Wikipedia – Esperanto grammar](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_grammar)