# Participii esperanto: -ant-, -int-, -ont-, -at-, -it-, -ot-

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/participii/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Șase participii esperanto: active -ant-, -int-, -ont-, pasive -at-, -it-, -ot-. Vocalele a, i, o corespund lui -as, -is, -os. Tabele, timpuri compuse.

Esperanto are **șase sufixe de participiu**: trei active (*-ant-, -int-, -ont-*) și trei pasive (*-at-, -it-, -ot-*). Vocala arată faza acțiunii – **a** în desfășurare, **i** încheiată, **o** care nu a început încă – exact ca terminațiile verbale *-as, -is, -os*. Litera **n** marchează diateza activă. Toate șase se află în regula 6 din [cele 16 reguli](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/) ale *Fundamento de Esperanto* (1905).

Un participiu prezintă o acțiune ca pe o calitate a unei persoane sau a unui lucru (PMEG). Cu terminațiile *-a, -e* și *-o* devine adjectiv, adverb sau substantiv. Cele șase terminații de participiu se numără separat de cele 31 de [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/) obișnuite.

## Cele șase participii dintr-o privire

| | În desfășurare (a) | Încheiată (i) | Viitoare (o) |
|---|---|---|---|
| **Activ** – face | *-ant-*: *leganta* „care citește” | *-int-*: *leginta* „care a citit” | *-ont-*: *legonta* „care va citi” |
| **Pasiv** – este făcut | *-at-*: *legata* „care este citit” | *-it-*: *legita* „citit, încheiat” | *-ot-*: *legota* „care va fi citit” |

## Pentru vorbitorii de română

Româna are participiul („citit”, „mâncat”, „făcut”) și gerunziul („citind”, „mâncând”). Participiul românesc seamănă cu participiile pasive esperanto *-it-* și *-at-*: „cartea citită” ≈ *la legita libro*. Gerunziul seamănă cu forma adverbială activă: „Citind, învăț.” ≈ *Legante, mi lernas.* Deosebirea importantă: esperanto are șase forme sistematice, care arată mereu faza acțiunii, pe când româna nu deosebește prin forma participiului o acțiune încheiată („citit”) de una în desfășurare („în curs de citire”).

## Cu -a, -e și -o

| Sufix | -a (adjectiv) | -e (adverb) | -o (persoană) |
|---|---|---|---|
| *-ant-* | *leganta* „care citește” | *legante* „citind” | *leganto* „cititor” |
| *-int-* | *leginta* „care a citit” | *leginte* „după ce a citit” | *leginto* „cel care a citit” |
| *-ont-* | *legonta* „care va citi” | *legonte* „fiind pe punctul de a citi” | *legonto* „cel care va citi” |
| *-at-* | *legata* „care este citit” | *legate* „în timp ce este citit” | *legato* „cel care este citit” |
| *-it-* | *legita* „(deja) citit” | *legite* „după ce a fost citit” | *legito* „cel care a fost citit” |
| *-ot-* | *legota* „care va fi citit” | *legote* „urmând să fie citit” | *legoto* „cel care va fi citit” |

**Formele în -a** descriu un substantiv și se acordă cu el ca orice [adjectiv](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/): *la dormanta infano* – „copilul care doarme”; *la skribitaj leteroj* – „scrisorile scrise”.

**Formele în -e** descriu ce face subiectul propoziției în același timp, înainte sau după acțiunea principală. Vezi și [adverbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/adverbe/).

- *Legante, mi lernas.* – „Citind, învăț.”
- *Fininte la laboron, li foriris.* – „După ce a terminat lucrul, a plecat.”

**Formele în -o** denumesc o persoană: *lernanto* „elev” (cel care învață), *parolanto* „vorbitor”, *mortinto* „defunctul”, *kaptito* „prizonier” (cel care a fost capturat). Numele limbii este unul dintre ele: *esper·ant·o* „cel care speră”. Zamenhof și-a publicat prima carte în 1887 sub pseudonimul *Doktoro Esperanto* (vezi [Zamenhof](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/zamenhof/)).

## Faza, nu ora de pe ceas

Participiile arată unde se află acțiunea **față de verbul principal**, nu față de prezent (PMEG). Compară:

- *La letero estis skribata en la paŭzo.* – „Scrisoarea se scria în pauză.” (încă în desfășurare)
- *La letero estis skribita en la paŭzo.* – „Scrisoarea a fost scrisă în pauză.” (încheiată atunci)

## Timpuri compuse: esti + participiu

O formă a lui *esti* „a fi” plus un participiu dă timpuri mai precise. Schimbă *estas* în *estis, estos, estus* sau *estu* pentru a muta întreaga formă în timp. Vezi [verbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/) pentru timpurile simple.

| Esperanto | Sens |
|---|---|
| *Mi estas manĝinta.* | „Am mâncat (am terminat de mâncat).” |
| *Mi estis manĝinta, kiam li venis.* | „Mâncasem când a venit el.” |
| *Mi estos manĝinta.* | „Voi fi mâncat.” |
| *Mi estis manĝanta.* | „Mâncam.” |
| *Mi estas manĝonta.* | „Sunt pe punctul de a mânca.” |
| *Mi estus manĝinta.* | „Aș fi mâncat.” |
| *La pomo estas manĝata.* | „Mărul este mâncat (acum).” |
| *La pomo estas manĝita.* | „Mărul a fost mâncat.” |
| *La pomo estos manĝita.* | „Mărul va fi fost mâncat.” |
| *La pomo estas manĝota.* | „Mărul urmează să fie mâncat.” |

Pasivul este *esti* plus un participiu pasiv. Autorul acțiunii urmează după *de*: *La letero estis skribita de Petro* – „Scrisoarea a fost scrisă de Petru”. Când *de* ar putea fi înțeles greșit, *fare de* este mai clar.

PMEG numește terminațiile simple *-as, -is, -os, -us, -u* în general preferabile: *Mi manĝis* „Am mâncat” merge de obicei la fel de bine ca *Mi estis manĝinta*. Zamenhof nu a folosit niciodată forme contopite precum *manĝintas* în loc de *estas manĝinta*. PMEG le găsește logice, dar greu de înțeles; doar câteva, ca *sciintus* „ar fi știut”, au parte de oarecare folosire.

## Disputa ata/ita

În anii 1950 și la începutul anilor 1960, scriitorii esperantiști au polemizat pe tema participiilor pasive. Un grup, numit *atistoj*, citea vocalele mai ales ca marcatori de timp. Pentru o casă construită demult scriau *La domo estis konstruata* – „Casa a fost construită”.

Celălalt grup, *itistoj*, le citea ca aspect: *-it-* pentru o acțiune încheiată, deci *La domo estis konstruita*. La 25 noiembrie 1967, Academia de Esperanto a hotărât, cu 26 de voturi din 31, că participiile exprimă aspectul. A adăugat că doar această citire corespunde uzului lui Zamenhof.

În 1989 Academia a confirmat hotărârea. A numit lectura ca aspect drept cea mai veche, mai literară și mai fundamentală. Gramaticile de referință moderne, precum PMEG, descriu participiile în acești termeni: în desfășurare, încheiat, care nu a început încă.

## Exemple în propoziții

- *La dormanta bebo ne aŭdis la bruon.* – „Bebelușul care dormea n-a auzit zgomotul.”
- *Ŝi rigardis la falantan neĝon.* – „Ea privea zăpada care cădea.”
- *Mi trovis la perditan ŝlosilon sub la lito.* – „Am găsit cheia pierdută sub pat.”
- *Ni renkontiĝos la venontan semajnon.* – „Ne vom întâlni săptămâna viitoare.”
- *Promenante en la parko, mi renkontis malnovan amikon.* – „Plimbându-mă prin parc, am întâlnit un vechi prieten.”
- *Manĝinte, ni iris promeni.* – „După ce am mâncat, am ieșit la plimbare.”
- *La parolanto dankis la aŭskultantojn.* – „Vorbitorul le-a mulțumit ascultătorilor.”
- *La domo estis konstruita antaŭ cent jaroj.* – „Casa a fost construită acum o sută de ani.”
- *La ponto estas ankoraŭ konstruata.* – „Podul este încă în construcție.”

## Întrebări frecvente

### Care este diferența dintre -ata și -ita?
*-Ata* descrie o acțiune în desfășurare, *-ita* una încheiată. *La pordo estas fermata* înseamnă „ușa se închide”; *la pordo estas fermita* înseamnă „ușa este închisă”.

### Cum se formează pasivul în esperanto?
Folosește *esti* cu un participiu pasiv: *La libro estas legata* – „Cartea este citită (acum)”. Autorul acțiunii urmează după *de* (sau *fare de*).

### Ce înseamnă „Esperanto” ca cuvânt?
Este forma de substantiv a participiului prezent activ al lui *esperi* „a spera”: *esper·ant·o*, „cel care speră”. Provine din pseudonimul lui Zamenhof *Doktoro Esperanto* (1887).

### Am nevoie de timpuri compuse ca estas manĝinta?
Rareori. Formele simple *-as, -is, -os* acoperă majoritatea nevoilor; timpurile compuse ajută când contează faza exactă a unei acțiuni.

### Ce înseamnă un participiu cu -e?
Descrie o acțiune a subiectului care însoțește verbul principal: *Fininte, li foriris* – „După ce a terminat, a plecat”.

## Surse

- [Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regula 6)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html)
- [Akademio de Esperanto – Hotărâri despre participii (1967, 1989)](https://www.akademio-de-esperanto.org/decidoj/participoj.html)
- [PMEG – Participoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/participoj/index.html)
- [PMEG – Participii ca A-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/participoj/a-vortoj.html)
- [PMEG – Forme verbale compuse](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/participoj/kunmetitaj_verboformoj/index.html)
- [PMEG – Forme verbale compuse neobișnuite](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/participoj/kunmetitaj_verboformoj/nekutimaj.html)
- [David K. Jordan – The ata/ita problem (UC San Diego)](https://pages.ucsd.edu/~dkjordan/eo/colloq/colloq200.html)
- [Wikipedia – Participiul](https://ro.wikipedia.org/wiki/Participiu)
- [Wikipedia – Unua Libro](https://en.wikipedia.org/wiki/Unua_Libro)
- [Wikipedia – Esperanto grammar](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_grammar)