# Prefixele în esperanto: toate cele 10 oficiale, cu exemple

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Esperanto are 10 prefixe oficiale: bo-, ĉef-, dis-, ek-, eks-, ge-, mal-, mis-, pra-, re-. Sensuri, exemple și o privire atentă asupra lui mal-.

Esperanto are **10 prefixe oficiale**: *bo-, ĉef-, dis-, ek-, eks-, ge-, mal-, mis-, pra-* și *re-*. Nouă provin din *Fundamento de Esperanto* (1905); *mis-* a devenit oficial în 1929. Un prefix adaugă un sens fix și nu schimbă niciodată clasa cuvântului: *fermi* „a închide” → *malfermi* „a deschide”.

Prefixele sunt o parte a [formării cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/) în esperanto. Cealaltă parte, cele 31 de [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/), vine după rădăcină.

## Cele 10 prefixe oficiale

| Prefix | Sens | Exemple | Traducere |
|---|---|---|---|
| *bo-* | rudenie prin căsătorie | *bopatro, bofrato, bofilino* | „socru, cumnat, noră” |
| *ĉef-* | principal, șef | *ĉefurbo, ĉefministro* | „capitală, prim-ministru” |
| *dis-* | în toate direcțiile, în părți | *disĵeti, disdoni* | „a împrăștia, a împărți” |
| *ek-* | acțiune bruscă sau care începe | *ekdormi, ekridi, ekvidi* | „a adormi, a izbucni în râs, a zări” |
| *eks-* | fost | *eksedzo, eksreĝo* | „fost soț, fost rege” |
| *ge-* | ambele sexe împreună | *gepatroj, gefratoj, geedzoj* | „părinți, frați și surori, soți (cuplu căsătorit)” |
| *mal-* | opusul exact | *malbona, malgranda, malfermi* | „rău, mic, a deschide” |
| *mis-* | greșit | *miskompreni, misuzi, miskalkuli* | „a înțelege greșit, a folosi greșit, a calcula greșit” |
| *pra-* | străvechi; cu o generație mai departe | *praavo, praarbaro* | „străbunic, pădure virgină” |
| *re-* | din nou; înapoi | *relegi, reveni, redoni* | „a reciti, a reveni, a da înapoi” |

Sursele numără puțin diferit. PMEG și lernu le dau pe cele zece de mai sus. Wikipedia în engleză îl listează pe *fi-* în locul lui *ĉef-*, iar prezentarea afixelor făcută de redactorii ReVo ajunge la 12 adăugând atât *fi-*, cât și prepoziția *trans-*. PMEG tratează *fi* ca pe o interjecție oficială, folosită și ca prefix (*fihomo* „un om josnic”), iar *trans-* ca pe o prepoziție. Această pagină urmează PMEG: zece.

malbona = rău | bon = bun | ferm = a închide | leg = a citi
ekdormi = a adormi | dorm = a dormi
bopatrino = soacră | patr = tată

## Pentru vorbitorii de română

Câteva prefixe sunt aproape identice cu cele din română: *re-* ca în „reciti, reveni”, *eks-* ca în „ex-soț”, iar *pra-* corespunde lui „stră-” din „străbunic, strămoș”. Atenție la „ne-”: în română „ne-” formează adesea opusul unui cuvânt („neplăcut”, „nefericit”); în esperanto această sarcină o are *mal-* (*malagrabla*), pe când *ne* înseamnă doar „nu” (*neagrabla*, „nu e plăcut”).

## Mal-: opusul

*Mal-* dă **opusul exact** al unui cuvânt (PMEG). O rădăcină plus *mal-* acoperă ambele capete ale unei scări, deci înveți o rădăcină în loc de două. Funcționează cu orice fel de cuvânt:

| Clasa cuvântului | Cuvânt de bază | Cu *mal-* |
|---|---|---|
| Adjectiv | *bona* „bun”, *granda* „mare”, *varma* „cald” | *malbona* „rău”, *malgranda* „mic”, *malvarma* „rece” |
| Verb | *fermi* „a închide”, *helpi* „a ajuta”, *ami* „a iubi” | *malfermi* „a deschide”, *malhelpi* „a împiedica”, *malami* „a urî” |
| Substantiv | *amiko* „prieten”, *lumo* „lumină”, *ordo* „ordine” | *malamiko* „dușman”, *mallumo* „întuneric”, *malordo* „dezordine” |
| Adverb, particulă | *pli* „mai mult”, *plej* „cel mai”, *supre* „sus” | *malpli* „mai puțin”, *malplej* „cel mai puțin”, *malsupre* „jos” |
| Prepoziție | *antaŭ* „în fața” | *malantaŭ* „în spatele” |

Singur, *mal-* este și rădăcină: *malo* „opusul”, *male* „dimpotrivă”.

### Mal- față de ne-

*Ne* înseamnă pur și simplu „nu”; *mal-* înseamnă opusul. *Malagrabla* este „neplăcut”, în timp ce *neagrabla* este „nu este plăcut” – nici drăguț, nici urât. PMEG dă *mallaŭdi* „a critica” față de *ne laŭdi* „a nu lăuda”.

### Unde nu merge mal-

*Mal-* se folosește doar acolo unde există un opus real. Multe perechi au două rădăcini separate: *tago – nokto* „zi – noapte”, *komenci – fini* „a începe – a sfârși”, *nigra – blanka* „negru – alb” (PMEG). Unii vorbitori folosesc rădăcini separate, ca *kurta* pentru *mallonga* „scurt”, dar acestea rămân mult mai rare decât formele cu *mal-*. Un [dicționar](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/) bun arată ce perechi există.

## Note despre celelalte prefixe

- **ek-** se adaugă la [verbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/) și are două sensuri: începutul unei acțiuni (*ekdormi* „a adormi”) și o acțiune bruscă, scurtă (*ekkrii* „a scoate un strigăt”). Singur: *eki* „a începe”.
- **re-** înseamnă „din nou” (*relegi* „a reciti”) sau „înapoi” (*reveni* „a se întoarce”). Singur: *ree* „din nou”.
- **ge-** este în mod normal la plural: *gepatroj* „părinți”, *geedzoj* „soț și soție”. Singularul *gepatro* „părinte” este o folosire mai nouă, experimentală (PMEG).
- **bo-** nu stă niciodată singur: *bopatrino* „soacră”, *bofilo* „ginere”.
- **pra-** merge înapoi în timp: *praavo* „străbunic”, *prapraavo* „răstrăbunic”, *praulo* „strămoș”.
- **eks-** marchează un rol din trecut: *eksedzino* „fostă soție”. Singur: *eksa* „fost”, *eksiĝi* „a demisiona”.
- **mis-** adaugă ideea de eroare fără să inverseze sensul: *misdirekti* „a îndruma greșit”. Compară cu *mal-*, care întoarce sensul.
- **ĉef-** este și o rădăcină obișnuită: *ĉefo* „șef”, *ĉefa* „principal”.
- **dis-** împrăștie lucrurile: *disiĝi* „a se despărți, a se risipi”.

## Prepoziții și alte cuvinte folosite ca prefixe

Multe cuvinte oficiale funcționează ca prefixe fără să fie numărate printre ele. [Prepozițiile](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prepozitii/) sunt cel mai mare grup: *alveni* „a sosi”, *eliri* „a ieși”, *kunlabori* „a colabora”, *senhejma* „fără adăpost”. Altele sunt *ne-* (*nekredebla* „de necrezut”), *for-* (*foriri* „a pleca”), *mem-* (*memstara* „independent”) și rădăcina *vic-* (*vicprezidanto* „vicepreședinte”).

## Prefixe neoficiale

Aceste prefixe **nu sunt afixe oficiale**. Nu provin nici din *Fundamento*, nici dintr-o hotărâre a Academiei, deci poți vorbi bine limba și fără ele. Cuvintele formate cu ele sunt totuși frecvente în știință, tehnică și vorbirea de zi cu zi, iar multe apar în dicționare precum ReVo și PIV. PMEG descrie 29 dintre ele și tratează separat cele 24 de prefixe ale unităților SI.

Cele mai multe sunt prefixe internaționale. Sunt în regulă în interiorul cuvintelor care există deja în alte limbi, precum *ultrasono* „ultrasunet”. PMEG nu recomandă crearea de cuvinte noi cu ele atunci când un element esperanto face aceeași treabă: *kontraŭ-*, *super-*, *sub-*, *antaŭ-* sau *ĉef-*. Notează și că șase dintre ele lipsesc din dicționarul PIV: *afro-, aŭdio-, aŭto-, eŭro-, stif-, video-*.

| Prefix | Sens | Exemplu | Observație |
|---|---|---|---|
| *afro-* | african | *afroamerikano* „afro-american” | Aproape nefolosit. |
| *anti-* | opus, ostil | *antifaŝisto* „antifascist”, *antimaterio* „antimaterie” | De obicei *kontraŭ-* este mai bun, dar termenii tehnici ca *antimaterio* sunt acceptați. |
| *arĥi-, arki-* | principal, suprem | *arĥiduko* „arhiduce” | Folosește-l doar unde există un cuvânt internațional cu *arĥi-*. Altfel folosește *ĉef-*. „Arhiepiscop” este *ĉefepiskopo*: ReVo notează că *arĥiepiskopo* e de evitat. |
| *aŭdio-* | tehnică audio | *aŭdiodisko* „disc audio” | PMEG preferă rădăcina *aŭdi-*. |
| *aŭto-* | sine, propriu | *aŭtodidakto* „autodidact” | Evită-l pentru „automat”: se ciocnește cu *aŭto* „mașină”. Spune *aŭtomata*. |
| *bio-* | viață, ființă vie | *biografio* „biografie”, *biodiverseco* „biodiversitate” | Tot mai des este simțit ca prefix adevărat. Multe cuvinte cu *bio-* sunt și rădăcini unice. |
| *des-* | îndepărtare, desfacere | *desinfekti* „a dezinfecta”, *desherbi* „a plivi” | Propus, dar puțin folosit. PMEG preferă *mal-* sau *sen-…-ig-*. Nu este particula *des* din *ju pli … des pli …* „cu cât mai … cu atât mai …”. |
| *eko-* | ecologic | *ekosistemo* „ecosistem”, *ekoturismo* „ecoturism” | În uz. Este o formă scurtă de la *ekologia*. |
| *eŭro-* | european | *Eŭrovizio* „Eurovision” | Nerecomandat: se ciocnește cu *eŭro* „euro”. Folosește *Eŭrop-*. |
| *hiper-* | excesiv, peste | *hiperacideco* „hiperaciditate” | Știință. *Super-* sau *tro* e de obicei mai clar. |
| *infra-* | sub | *infrasono* „infrasunet” | În mod normal *sub-*. Spune *transruĝa*, nu *infraruĝa*, pentru „infraroșu”. |
| *ko-* | complement (matematică) | *kosinuso* „cosinus” | Prefix adevărat doar în matematică. *Kooperativo* „cooperativă” și cuvinte asemănătoare sunt rădăcini unice. |
| *kver-* | transversal | *kversekco* „secțiune transversală” | Tehnic. Cuvântul obișnuit este *transversa*. |
| *makro-* | la scară mare, enorm | *makromolekulo* „macromoleculă” | Știință. Compară cu *mikro-*. |
| *meta-* | despre sine, un nivel mai sus | *metalingvo* „metalimbaj”, *metapoezio* „poezie despre poezie” | Știință și artă. *Metafiziko* „metafizică” este un cuvânt aparte, nu „fizică despre fizică”. |
| *mikro-* | foarte mic | *mikrofilmo* „microfilm”, *mikroorganismo* „microorganism” | Este și prefix SI (vezi tabelul de mai jos). |
| *mini-* | foarte mic, foarte scurt | *minijupo* „minijupă”, *minigolfo* „minigolf” | Se folosește când există un cuvânt internațional. Calea esperanto este *-et-*. |
| *mono-* | unul, singur | *monorelo* „monorai” | Se ciocnește cu *mono* „bani”. PMEG preferă *unu-*: *unurelo*. |
| *pre-* | înainte | *prefaco* „prefață”, *prelego* „conferință” | Acestea sunt rădăcini unice consacrate. Pentru cuvinte noi folosește *antaŭ-*. |
| *proto-* | întâi, originar | *prototipo* „prototip” | Știință și tehnică. |
| *pseŭdo-* | fals | *pseŭdonimo* „pseudonim” | Zamenhof l-a folosit adesea ca prefix adevărat. PMEG preferă *ŝajn-*, *kvazaŭ-* sau *kaŝ-*. |
| *retro-* | înapoi | *retroiri* „a merge înapoi”, *retroaktiva* „retroactiv” | Destul de frecvent. E mai clar decât *re-*, care are două sensuri. |
| *san-* | sfânt | *Sanfrancisko* „San Francisco” | Doar nume de locuri. PMEG recomandă *Sankta* sau forma originală, nu amestecuri ca *Sandomingo*. |
| *semi-, hemi-* | jumătate | *semicirklo* „semicerc”, *hemisfero* „emisferă” | Destul de frecvent unde există un cuvânt internațional. PMEG preferă *duon-*. |
| *stif-* | rudă vitregă (rudenie) | – | Propus în locul lui *duon-* sau *vic-* în unele cuvinte de rudenie. Aproape nefolosit. |
| *tele-* | departe, la distanță | *televidi* „a se uita la televizor”, *telekomuniki* „a comunica la distanță” | PMEG: foarte necesar în lumea modernă, deci folosește-l liber. |
| *termo-* | căldură | *termometro* „termometru”, *termostato* „termostat” | Pentru cuvinte noi PMEG recomandă *varm-*, ca să evite ciocnirea cu *termo* „termen”. |
| *ultra-* | extrem, dincolo de | *ultrasono* „ultrasunet”, *ultraviola* „ultraviolet” | Tehnic. Pentru cuvinte noi PMEG recomandă *trans-* sau *ekstrem-*. |
| *video-* | tehnică video | *videofilmo* „film video” | PMEG preferă rădăcina *vide-*. |

### Prefixele unităților SI

PMEG enumeră 24 de prefixe pentru unități de măsură. Ele urmează sistemul internațional SI și stau doar înaintea numelor de unități: *kilo-* + *metro* → *kilometro* „kilometru”. Mai multe dintre cuvintele rezultate sunt deja rădăcini oficiale, iar PMEG nu recomandă crearea de cuvinte doar în esperanto cu aceste prefixe.

| Prefix | Factor | Denumirea SI | Exemplu |
|---|---|---|---|
| *kveta-* | 10³⁰ | quetta- | *kvetagramo* „quettagram” |
| *rona-* | 10²⁷ | ronna- | *ronagramo* „ronnagram” |
| *jota-* | 10²⁴ | yotta- | *jotagramo* „yottagram” |
| *zeta-* | 10²¹ | zetta- | *zetagramo* „zettagram” |
| *eksa-* | 10¹⁸ | exa- | *eksagramo* „exagram” |
| *peta-* | 10¹⁵ | peta- | *petagramo* „petagram” |
| *tera-* | 10¹² | tera- | *teragramo* „teragram” |
| *giga-* | 10⁹ | giga- | *gigaherco* „gigahertz” |
| *mega-* | 10⁶ | mega- | *megavato* „megawatt” |
| *kilo-* | 10³ | kilo- | *kilogramo* „kilogram” |
| *hekto-* | 10² | hecto- | *hektolitro* „hectolitru” |
| *deka-* | 10¹ | deca- | *dekametro* „decametru” |
| *deci-* | 10⁻¹ | deci- | *decilitro* „decilitru” |
| *centi-* | 10⁻² | centi- | *centimetro* „centimetru” |
| *mili-* | 10⁻³ | mili- | *milimetro* „milimetru” |
| *mikro-* | 10⁻⁶ | micro- | *mikrometro* „micrometru” |
| *nano-* | 10⁻⁹ | nano- | *nanosekundo* „nanosecundă” |
| *piko-* | 10⁻¹² | pico- | *pikosekundo* „picosecundă” |
| *femto-* | 10⁻¹⁵ | femto- | *femtosekundo* „femtosecundă” |
| *ato-* | 10⁻¹⁸ | atto- | *atosekundo* „attosecundă” |
| *zepto-* | 10⁻²¹ | zepto- | *zeptosekundo* „zeptosecundă” |
| *jokto-* | 10⁻²⁴ | yocto- | *joktosekundo* „yoctosecundă” |
| *ronto-* | 10⁻²⁷ | ronto- | *rontosekundo* „rontosecundă” |
| *kvekto-* | 10⁻³⁰ | quecto- | *kvektosekundo* „quectosecundă” |

Exemplele sunt combinații regulate dintre un prefix și un nume de unitate. PMEG numește *kilo-, hekto-, deci-, centi-* și *mili-* drept cele mai frecvente. Cele mai noi patru prefixe (*kveta-, rona-, ronto-, kvekto-*, adăugate în SI în 2022) sunt încă puțin folosite.

Atenție la două cuvinte asemănătoare. *Eksa-* (10¹⁸) nu este *eks-* „fost”, iar *mikro-* este și prefixul general pentru „foarte mic” din lista de mai sus.

## Exemple în propoziții

- *La butiko malfermiĝas je la naŭa.* – „Magazinul se deschide la ora nouă.”
- *Bonvolu ne miskompreni min.* – „Te rog să nu mă înțelegi greșit.”
- *Miaj gepatroj loĝas en Varsovio.* – „Părinții mei locuiesc la Varșovia.”
- *Post la koncerto la homoj disiris.* – „După concert, oamenii au plecat în direcții diferite.”
- *Subite la bebo ekploris.* – „Deodată bebelușul a început să plângă.”
- *Mi relegis la leteron antaŭ ol respondi.* – „Am recitit scrisoarea înainte de a răspunde.”
- *Mia bopatrino kuiras tre bone.* – „Soacra mea gătește foarte bine.”
- *Ŝi estas la ĉefkuiristo de la restoracio.* – „Ea este bucătarul-șef al restaurantului.”
- *Niaj prapatroj vivis tute alie.* – „Strămoșii noștri trăiau cu totul altfel.”

## Întrebări frecvente

### Câte prefixe are esperanto?
Zece oficiale: *bo-, ĉef-, dis-, ek-, eks-, ge-, mal-, mis-, pra-, re-*. Unele surse îl listează pe *fi-* în locul lui *ĉef-*, iar multe prepoziții funcționează și ele ca prefixe. PMEG descrie și 29 de prefixe neoficiale și 24 de prefixe ale unităților SI.

### Ce înseamnă mal- în esperanto?
*Mal-* transformă un cuvânt în opusul său exact: *bona* „bun” → *malbona* „rău”, *fermi* „a închide” → *malfermi* „a deschide”.

### Care este diferența dintre mal- și ne-?
*Ne* doar neagă: *neagrabla* este „nu este plăcut”. *Mal-* arată opusul: *malagrabla* este „neplăcut”.

### Poate un prefix să fie folosit ca cuvânt de sine stătător?
Da. Majoritatea prefixelor primesc terminații ca orice rădăcină: *eksa* „fost”, *ree* „din nou”, *malo* „opusul”, *eki* „a începe”.

### Care prefix a fost adăugat după 1905?
Doar *mis-*, făcut oficial în 1929. Toate celelalte provin din Fundamento.

### Sunt kilo-, mega- și mili- prefixe esperanto oficiale?
Nu, dar sunt modul acceptat de a denumi multiplii unităților. Stau doar înaintea numelor de unități (*kilometro* „kilometru”, *megavato* „megawatt”, *milimetro* „milimetru”), după sistemul internațional SI.

### Care prefixe neoficiale se folosesc cel mai mult?
Dintre cele generale, PMEG numește *tele-* (*televidi* „a se uita la televizor”) foarte necesar. Și *eko-*, *bio-*, *retro-* și *mini-* sunt frecvente. Pentru măsurători, cele mai frecvente sunt *kilo-, hekto-, deci-, centi-* și *mili-*.

## Surse

- [PMEG – Prefiksoj (lista celor zece)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/index.html)
- [PMEG – MAL](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/mal.html)
- [PMEG – MIS (oficial din 1929)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/mis.html)
- [PMEG – Afiksecaj elementoj (cuvinte folosite ca afixe)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/afiksecaj_elementoj/index.html)
- [PMEG – Afixe neoficiale](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/index.html)
- [PMEG – Prefixe neoficiale (lista de 29)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/prefiksoj/index.html)
- [PMEG – Afixe internaționale (prefixele unităților SI)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/internaciaj.html)
- [PMEG – Alte cuvinte asemănătoare afixelor (fi)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/afiksecaj_elementoj/aliaj_vortetoj.html)
- [Echipa ReVo – Afixe oficiale și neoficiale](https://revuloj.github.io/temoj/afiksoj.html)
- [ReVo – kilo-](https://reta-vortaro.de/revo/art/kilo.html)
- [Akademio de Esperanto – Akademia Vortaro, explicații (MIS 1929)](https://www.akademio-de-esperanto.org/akademia_vortaro/klarigoj.html)
- [Universala Vortaro (Fundamento)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/universala_vortaro.html)
- [lernu – Prefiksoj](https://lernu.net/gramatiko/prefiksoj)
- [Wikipedia – Afixul](https://ro.wikipedia.org/wiki/Prefix)
- [Wikipedia – Esperanto vocabulary](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_vocabulary)