# Pronumele în esperanto: mi, vi, li, ŝi, si și altele

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Pronumele esperanto urmează un tipar: -n pentru complementul direct, -a pentru posesiv (mi, min, mia). Tabel complet, si față de li, ci și ri.

Pronumele personale esperanto sunt *mi* – „eu”, *vi* – „tu, voi, dumneavoastră”, *li* – „el”, *ŝi* – „ea”, *ĝi* – „el, ea (lucru, animal)”, *ni* – „noi”, *ili* – „ei, ele”, *oni* – „lumea, se (impersonal)” și reflexivul *si*. Adaugă *-n* pentru complementul direct (*min* – „pe mine”) și *-a* pentru posesiv (*mia* – „al meu”). Nu mai ai alte forme de învățat.

Aceste nouă pronume sunt enumerate în regula 5 din [cele 16 reguli](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/16-reguli/). Un al zecelea, *ci*, există doar în dicționarul din Fundamento și nu se folosește aproape deloc.

## Toate pronumele personale

| Pronume | Română | Complement direct (-n) | Posesiv (-a) |
|---|---|---|---|
| *mi* | eu | *min* – pe mine | *mia* – meu, mea |
| *vi* | tu, voi, dumneavoastră | *vin* – pe tine, pe voi | *via* – tău, vostru |
| *li* | el | *lin* – pe el | *lia* – al lui |
| *ŝi* | ea | *ŝin* – pe ea | *ŝia* – al ei |
| *ĝi* | el, ea (lucru, animal) | *ĝin* – pe el, pe ea | *ĝia* – al lui, al ei |
| *ni* | noi | *nin* – pe noi | *nia* – nostru |
| *ili* | ei, ele | *ilin* – pe ei, pe ele | *ilia* – al lor |
| *oni* | lumea, se (impersonal) | *onin* – pe cineva (rar) | *onia* – al cuiva (rar) |
| *si* | (reflexiv) | *sin* – pe sine, se | *sia* – propriu |

- **vi** este singular și plural, formal și informal. Un singur cuvânt acoperă „tu”, „voi” și „dumneavoastră” (politețea).
- **ĝi** este pentru lucruri, animale și bebeluși mici.
- **ili** este pentru orice grup de persoane sau lucruri, fără gen. Româna deosebește „ei” de „ele”; în esperanto există un singur cuvânt.
- **oni** înseamnă oamenii în general: *Oni diras, ke…* – „Se spune că…”. Corespunde adesea impersonalului românesc cu „se”: *Oni parolas Esperanton tie.* – „Acolo se vorbește esperanto.” *Onin* și *onia* sunt regulate, dar rareori necesare.

Forma de complement direct urmează regulile de la [acuzativ](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/): *Ŝi amas lin.* – „Ea îl iubește.” *Ĉu vi vidis min?* – „M-ai văzut?”

## Pentru vorbitorii de română

Româna deosebește „tu” (familiar) de „dumneavoastră” (politețe); în esperanto *vi* se folosește pentru amândouă, deci nu trebuie să alegi. Româna are forme atone ale pronumelor (*mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le*) și forme accentuate cu „pe” („pe mine, pe tine, pe el”); esperanto are o singură formă cu *-n* (*min, vin, lin*), așezată de obicei după verb: „Mă vede” ≈ *Li vidas min*. În română pronumele reflexiv de persoana a treia este „se” (acuzativ) sau „își” (dativ); în esperanto el este *si*, iar posesivul reflexiv *sia* corespunde lui „său, sa” din română („Își iubește mama” ≈ *Li amas sian patrinon*), dar româna spune adesea la fel „mama lui” în ambele situații, pe când esperanto deosebește mereu *sia* de *lia*.

## Posesivele se acordă ca adjectivele

Posesivele sunt adjective, deci primesc *-j* și *-n* de la substantivul lor:

| | Singular | Plural |
|---|---|---|
| **Subiect** | *mia libro* | *miaj libroj* |
| **Complement direct** | *mian libron* | *miajn librojn* |

Un posesiv face deja substantivul determinat, deci nu se combină niciodată cu *la* înaintea unui substantiv: *mia libro*, nu *la mia libro*. Singur, *la mia* înseamnă „al meu”: *Tiu ĉambro estas la mia.* – „Camera aceea este a mea.” Vezi [articolul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/articol/).

## Si, sin, sia: reflexivul

*Si* trimite înapoi la subiectul propriei propoziții și numai când acest subiect este la persoana a treia: *li, ŝi, ĝi, ili, oni* sau un substantiv.

| Propoziție | Sens |
|---|---|
| *Petro lavas sin.* | „Petru se spală.” |
| *Petro lavas lin.* | „Petru îl spală pe el” (alt bărbat). |
| *Ŝi vizitis sian patrinon.* | „Ea și-a vizitat (propria) mamă.” |
| *Ŝi vizitis ŝian patrinon.* | „Ea a vizitat-o pe mama ei (a altei femei).” |

Două reguli previn majoritatea greșelilor:

1. **Doar persoana a treia.** Pentru *mi, vi, ni* se folosesc propriile forme: *Mi lavas min.* – „Mă spăl.” *Ni amas nian urbon.* – „Ne iubim orașul.”
2. **Niciodată în subiect.** *Anna kaj ŝia fratino venis.* – „Anna și sora ei au venit.” *Sia* este greșit aici, fiindcă expresia este chiar subiectul. Cu *kun* devine corect: *Anna kun sia fratino venis.*

## Ci: vechiul „tu”

Dicționarul din Fundamento conține cuvântul *ci*, un „tu” intim la singular, dar cele 16 reguli nu îl menționează. PMEG afirmă că *ci* nu a fost niciodată folosit cu adevărat în practică și că mulți vorbitori nu l-ar înțelege. Esperanto normal folosește mereu *vi*.

## Ri și pronumele neutre din punct de vedere al genului

Esperanto nu are un pronume oficial pentru o singură persoană de gen necunoscut sau nespecificat. Tradițional se folosea *li*, lucru criticat tot mai mult ca sexist. Zamenhof a permis și *ĝi* pentru persoane de sex necunoscut, dar PMEG avertizează că folosit pentru adulți poate suna ca o reducere la stadiul de obiect.

Pronumele neoficial *ri* (*rin*, *ria*) înseamnă „el sau ea” pentru o singură persoană, indiferent de gen. PMEG îl marchează ca neoficial și notează că s-a răspândit destul de larg, mai ales printre vorbitorii tineri. Potrivit Wikipediei în engleză, era în 2019 cea mai populară propunere neutră din punct de vedere al genului; Academia de Esperanto nu l-a adoptat.

- *Mia amiko diris, ke ri venos.* – „Prietenul/prietena mea a spus că va veni.”

## Pronumele după prepoziții

După o prepoziție, pronumele rămân la forma de bază: *kun mi* – „cu mine”, *por vi* – „pentru tine”, *al ŝi* – „ei”. Cel care primește o acțiune ia *al*: *Donu al mi la libron.* – „Dă-mi cartea.” Vezi [prepoziții](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prepozitii/).

## Exemple în propoziții

- *Mi amas vin.* – „Te iubesc.”
- *Ni parolis pri vi hieraŭ.* – „Am vorbit ieri despre tine.”
- *Ŝi donis al li sian libron.* – „Ea i-a dat cartea ei (proprie).”
- *Ŝi donis al li lian libron.* – „Ea i-a dat cartea lui.”
- *Ili vizitis siajn gepatrojn.* – „Ei și-au vizitat (proprii) părinți.”
- *Li lavas sin ĉiumatene.* – „El se spală în fiecare dimineață.”
- *La hundo ludas kun sia pilko.* – „Câinele se joacă cu mingea lui.”
- *Ĉu tiu ombrelo estas via aŭ mia?* – „Umbrela aceea este a ta sau a mea?”
- *Oni diras, ke la vintro estos malvarma.* – „Se spune că iarna va fi friguroasă.”

## Întrebări frecvente

### Cum se spune „dumneavoastră” în esperanto?
Folosește *vi*, pentru o singură persoană sau mai multe, formal sau informal. Pentru politețe în plus adaugă un titlu, precum *sinjoro* – „domn” sau *sinjorino* – „doamnă”.

### Care este diferența dintre sia și lia?
*Sia* trimite înapoi la subiectul propoziției: *Li legas sian libron* – „El își citește (propria) carte”. *Lia* înseamnă al altcuiva: *Li legas lian libron* – „El citește cartea lui (a altui bărbat)”.

### Are esperanto un pronume neutru din punct de vedere al genului?
Nu oficial. Neoficialul *ri* este varianta cea mai răspândită; *li* și *ĝi* se foloseau tradițional pentru persoane de sex necunoscut.

### Mai este ci folosit în esperanto?
Aproape deloc. Apare doar în dicționarul din Fundamento, iar PMEG recomandă să folosești mereu *vi*.

### Cum se spune „al meu” sau „al tău”?
Folosește posesivul cu *la*: *la mia* – „al meu”, *la via* – „al tău”. Se acordă ca un adjectiv: *Viaj ŝuoj estas novaj, la miaj estas malnovaj.* – „Pantofii tăi sunt noi, ai mei sunt vechi.”

## Surse

- [Fundamento de Esperanto, regula 5 (engleză)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html) – Akademio de Esperanto
- PMEG: [Personaj pronomoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/personaj.html), [Posedaj pronomoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/posedaj.html), [Dua persono (vi, ci)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/dua.html), [Tria persono (li, ŝi, ĝi, ri)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/tria.html), [Si en simplaj frazoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/si/simplaj_frazoj.html)
- [Pronume](https://ro.wikipedia.org/wiki/Pronume) – Wikipedia
- [Esperanto grammar](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_grammar) și [Gender reform in Esperanto](https://en.wikipedia.org/wiki/Gender_reform_in_Esperanto) – Wikipedia