# Sufixele în esperanto: toate cele 31 oficiale, cu exemple

Source: https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Toate cele 31 de sufixe oficiale esperanto, de la -aĉ- la -um-, cu sens și exemple. 28 sunt din Fundamento (1905); -aĉ-, -ism-, -end- au venit mai târziu.

Esperanto are **31 de sufixe oficiale**. Fiecare stă între rădăcină și terminație și adaugă un singur sens: *lern·ej·o* „școală” este „a învăța + loc”. Douăzeci și opt provin din *Fundamento de Esperanto* (1905); *-aĉ-* a fost adăugat în 1909, *-ism-* în 1919 și *-end-* în 1953.

Alte șase sufixe formează [participii](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/participii/) (*-ant-, -int-, -ont-, -at-, -it-, -ot-*). Împreună cu cele 10 [prefixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/), rezultă 47 de afixe oficiale.

## Toate cele 31 de sufixe oficiale

| Sufix | Sens | Exemple | Traducere |
|---|---|---|---|
| *-aĉ-* | calitate proastă, dispreț | *domaĉo, babilaĉi* | „cocioabă, a flecări” |
| *-ad-* | acțiune continuă sau repetată | *martelado, legadi* | „ciocănire, a citi întruna” |
| *-aĵ-* | lucru concret; carnea unui animal | *trinkaĵo, dolĉaĵo, porkaĵo* | „o băutură, un dulce, carne de porc” |
| *-an-* | membru, locuitor, adept | *klubano, vilaĝano* | „membru al clubului, sătean” |
| *-ar-* | colecție de lucruri la fel | *arbaro, vortaro* | „pădure, dicționar” |
| *-ĉj-* | diminutiv afectuos masculin | *Joĉjo* (de la *Johano*), *paĉjo* | „Ionel, tăticul” |
| *-ebl-* | care se poate face | *manĝebla, videbla* | „comestibil, vizibil” |
| *-ec-* | calitate, stare abstractă | *beleco, infaneco* | „frumusețe, copilărie” |
| *-eg-* | mai mare, mai intens | *domego, varmega* | „conac, fierbinte” |
| *-ej-* | loc pentru | *lernejo, kuirejo* | „școală, bucătărie” |
| *-em-* | înclinație, tendință | *timema, laborema* | „timid, muncitor” |
| *-end-* | care trebuie făcut | *pagenda* | „de plătit” |
| *-er-* | o unitate dintr-o masă | *neĝero, monero* | „fulg de zăpadă, monedă” |
| *-estr-* | conducător, șef | *urbestro, ŝipestro* | „primar, căpitanul navei” |
| *-et-* | mai mic, mai slab | *dometo, rideti* | „căsuță, a zâmbi” |
| *-id-* | descendent, pui | *katido, reĝido* | „pisoi, prinț” |
| *-ig-* | a face, a determina | *purigi, sidigi* | „a curăța, a așeza (pe cineva)” |
| *-iĝ-* | a deveni, a ajunge | *ruĝiĝi, sidiĝi* | „a se înroși, a se așeza” |
| *-il-* | unealtă, mijloc | *tranĉilo, ŝlosilo* | „cuțit, cheie” |
| *-in-* | feminin | *patrino, reĝino* | „mamă, regină” |
| *-ind-* | demn de | *leginda, fidinda* | „care merită citit, de încredere” |
| *-ing-* | suport în care se introduce parțial un lucru | *kandelingo, glavingo* | „sfeșnic, teacă” |
| *-ism-* | doctrină, sistem, mișcare | *komunismo, anglismo* | „comunism, anglicism” |
| *-ist-* | profesionist, adept | *instruisto, esperantisto* | „profesor, esperantist” |
| *-nj-* | diminutiv afectuos feminin | *Manjo* (de la *Mario*), *panjo* | „Mia (formă afectuoasă), mămica” |
| *-obl-* | multiplicativ | *duobla, trioble* | „dublu, de trei ori mai mult” |
| *-on-* | fracție | *duono, kvarono* | „jumătate, sfert” |
| *-op-* | grup de | *duope, triopo* | „în doi, trio” |
| *-uj-* | recipient | *monujo, sukerujo* | „portmoneu, zaharniță” |
| *-ul-* | persoană cu o calitate | *junulo, riĉulo* | „tânăr, bogătaș” |
| *-um-* | fără sens fix | *kolumo, plenumi* | „guler, a îndeplini” |

## Sufixele grupate după sens

A învăța sufixele pe grupe le face mai ușor de ținut minte:

- **Persoane:** *-an-* (membru), *-ist-* (profesionist), *-ul-* (persoană cu o calitate), *-estr-* (conducător), *-id-* (descendent), *-in-* (feminin), *-ĉj-* și *-nj-* (forme afectuoase)
- **Locuri și suporturi:** *-ej-* (loc), *-uj-* (recipient), *-ing-* (suport)
- **Lucruri și seturi:** *-aĵ-* (lucru concret), *-il-* (unealtă), *-er-* (o bucată), *-ar-* (colecție)
- **Grad și atitudine:** *-et-* (mic), *-eg-* (mare), *-aĉ-* (prost), *-ec-* (calitate), *-em-* (înclinație)
- **Acțiune:** *-ad-* (în desfășurare), *-ig-* (a face), *-iĝ-* (a deveni), *-ebl-* (posibil), *-ind-* (demn), *-end-* (obligatoriu)
- **Numere:** *-obl-, -on-, -op-* (vezi [numerale](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/numerale/))
- **Altele:** *-ism-* (doctrină), *-um-* (fără sens fix)

## Pentru vorbitorii de română

Câteva sufixe îți sunt deja cunoscute: *-ist-* și *-ism-* sunt aceleași ca în „comunist, comunism”, iar *-et-* are rolul diminutivelor românești („căsuță”, „băiețel”): *dometo* ≈ „căsuță”. Diferența este că în esperanto fiecare sufix are un sens clar și rădăcina nu se schimbă: româna are mai multe sufixe diminutivale („-uț”, „-el”, „-ică”, „-aș”), iar uneori rădăcina se modifică (casă → căsuță, băiat → băiețel), pe când în esperanto *-et-* rămâne mereu *-et-*.

## Sufixele sunt și cuvinte

Fiecare sufix poate primi o terminație și funcționa ca rădăcină obișnuită: *ejo* „loc”, *ilo* „unealtă”, *ano* „membru”, *aro* „grup”, *ero* „particulă”, *estro* „conducător”, *eta* „mărunt”, *ega* „uriaș”, *ege* „foarte”, *ebla* „posibil”, *inda* „demn”, *aĉa* „prost”, *igi* „a face”, *iĝi* „a deveni”.

## Înlănțuirea sufixelor

După o rădăcină pot urma mai multe sufixe, aceasta fiind esența [formării cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/) în esperanto. Fiecare se aplică la tot ce îl precedă:

| Cuvânt | Părți | Sens |
|---|---|---|
| *malsanulejo* | mal·san·ul·ej·o | bolnav + persoană + loc = „spital” |
| *lernejestro* | lern·ej·estr·o | a învăța + loc + conducător = „director de școală” |
| *nekredebla* | ne·kred·ebl·a | nu + a crede + posibil = „de necrezut” |
| *bopatrino* | bo·patr·in·o | rudă prin alianță + tată + feminin = „soacră” |

lernejestro = director de școală | lern = a învăța
malsanulejo = spital | san = sănătos

## Note despre sufixele dificile

**-ig- și -iĝ-.** *-Ig-* formează un verb care cere complement direct; *-iĝ-* unul care nu îl cere. Rezultatul depinde de rădăcină: *morti* „a muri” → *mortigi* „a ucide”; *fermi* „a închide (ceva)” → *fermiĝi* „a se închide (singur)”. Mai multe la [verbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/).

**-et- și -eg- cu sensuri fixe.** Unele cuvinte au un sens stabilit care depășește „mic” sau „mare”: *rideti* „a zâmbi” (nu doar „a râde puțin”), *pordego* „poartă”, *ŝtrumpeto* „șosetă”.

**-in- și genul.** *-In-* se folosește doar pentru ființe vii. Multe rădăcini sunt neutre (*amiko* „prieten”, *instruisto* „profesor”), dar unele sunt masculine implicit (*patro* „tată”, *frato* „frate”). PMEG descrie un sufix masculin neoficial *-iĉ-* (*katiĉo* „motan”), propus în anii 1970 și folosit de unii vorbitori.

**-ĉj- și -nj- scurtează rădăcina.** Se păstrează primele litere (de la una până la cinci) ale unui nume: *Johano* → *Joĉjo*, *Mario* → *Manjo*, *patrino* → *panjo*. Acestea sunt singurele afixe care taie rădăcina.

**-uj- și numele de țări.** Fundamento folosește *-uj-* și pentru pomi fructiferi (*pomujo* „măr (pom)”) și pentru țări (*Francujo* „Franța”). Astăzi *pomarbo* este mai obișnuit, iar mulți vorbitori spun *Francio* cu sufixul neoficial *-i-*. Academia a confirmat în 2023 că *-i-* încă nu este oficial.

**-um-** nu are sens propriu. Învață fiecare cuvânt separat: *kolumo* „guler”, *aerumi* „a aera”, *plenumi* „a îndeplini”.

## Sufixe neoficiale

Aceste sufixe **nu sunt afixe oficiale**. Nu provin nici din *Fundamento*, nici dintr-o hotărâre a Academiei, dar cuvintele formate cu ele sunt frecvente în medicină, știință și texte de zi cu zi, iar multe se găsesc în dicționare. PMEG descrie 36 dintre ele. Tabelul urmează ordinea alfabetică din PMEG. PMEG le marchează pe cele mai rare, mai ales experimentale, precum *-ab-*, *-iĉ-*, *-ip-* și *-uk-*, ca lipsind din dicționarul PIV.

Nu le confunda cu cele oficiale. *-ism-* (a doua Adăugire Oficială, 1919), *-end-* (hotărârea Academiei, 1953) și *-aĉ-* (prima Adăugire Oficială, 1909) sunt oficiale. *-i-*, *-iv-* și *-oz-* nu sunt.

Mai multe sufixe neoficiale au aceeași formă ca elemente oficiale, deci verifică contextul:

- *-it-* medical „inflamație” și participiul *-it-*
- *-al-* și *-en-* în biologie și prepozițiile *al* și *en*
- *-ol-* în muzică și conjuncția *ol* „decât”
- *-e-* și terminația adverbului, *-i-* și terminația infinitivului, *-j-* și terminația pluralului

| Sufix | Sens | Exemplu | Observație |
|---|---|---|---|
| *-ab-* | instalație fixă | *trinkabo* „cișmea” | Experimental. PMEG spune să-l eviți: folosește *trinkilo* sau *trinkfontano*. |
| *-ac-* | familie de plante (latinescul *-aceae*) | *rozacoj* „familia rozaceelor” | Doar denumiri botanice. |
| *-al-* | ordin de plante (latinescul *-ales*) | *rozaloj* „ordinul rozalelor” | Doar denumiri botanice. Cuvinte ca *speciala* „special” sunt rădăcini unice. |
| *-anc-* | mărime fizică | *impedanco* „impedanță” | PMEG preferă să vadă astfel de cuvinte ca rădăcini unice, ca *substanco* „substanță”. |
| *-ari-* | sistem de numerație | *duaria* „binar” | Nefolosit în practică. Forma obișnuită este *duuma*, cu *-um-*. |
| *-ator-*, *-ador-* | aparat | *kalkulatoro* „calculator” | Cuvintele în *-ator-* sunt mai ales rădăcini unice împrumutate. PMEG preferă *-il-* sau *aparato*. *-Ador-* se ciocnește cu *adori* „a adora”. |
| *-e-* | tribu de plante (latinescul *-eae*); propus: culoare | *asklepiadeoj* „tribul asclepiadeelor”, *rozea* „de culoarea trandafirului” | Sensul de culoare a fost propus în 1986 și este aproape nefolosit. Spune *rozkolora*. |
| *-ed-* | familie de animale (latinescul *-idae*) | *cervedoj* „familia cervidelor” | Doar denumiri zoologice. |
| *-en-* | subfamilie de animale (latinescul *-inae*) | *lutrenoj* „subfamilia vidrelor” | Doar denumiri zoologice. |
| *-enz-* | substanță care acționează | *solvenzo* „solvent” | Experimental, mai ales în chimie. În mod normal *-il-* sau *-aĵ-*. |
| *-esk-* | care seamănă, în stilul | *japaneska* „în stil japonez” | Rar. Mai obișnuite sunt *-ec-*, *ŝajn-* sau *simil-*. |
| *-i-* | țară (de la numele poporului) | *Francio* „Franța”, *Japanio* „Japonia” | Foarte frecvent, paralel cu oficialul *-uj-* (*Francujo*). Încă neoficial; vezi nota despre *-uj-* de mai sus. |
| *-iĉ-* | masculin | *katiĉo* „motan”, *najbariĉo* „vecin (bărbat)” | Cea mai populară propunere de acest fel (din jurul anului 1976). Majoritatea vorbitorilor folosesc în continuare *vira* sau *vir-*. |
| *-if-* | a se transforma în | *varmifi* „a se transforma în căldură” | Sufix tehnic propus, aproape nefolosit. Cel obișnuit este *-ig-*. |
| *-ik-* | domeniu, știință, meșteșug | *matematiko* „matematică”, *fiziko* „fizică” | PMEG tratează de obicei astfel de cuvinte ca rădăcini unice. |
| *-ilion-* | numere foarte mari | *duiliono* „10¹², un milion de milioane” | Folosit mai ales de matematicieni. Vorbirea de zi cu zi are nevoie doar de *miliono* și *miliardo*. |
| *-iliard-* | de o mie de ori numărul cu *-ilion-* | *duiliardo* „10¹⁵” | Aceeași folosire ca *-ilion-*. |
| *-ip-* | persoană non-binară | *amikipo* „prieten non-binar” | Propus în 2019 și doar experimental. |
| *-istan-* | țară (din internaționalul *-stan*) | *Afganistano* „Afganistan” | Folosește-l doar unde există o formă internațională în *-stan*. PMEG preferă *Afganujo* sau *Afganio*. |
| *-it-* | inflamație | *bronkito* „bronșită”, *nefrito* „nefrită” | Medicină. În afara ei PMEG recomandă cuvântul separat *inflamo*. |
| *-iv-* | capabil de, în stare să | *produktiva* „productiv”, *kreiva* „creativ” | Destul de frecvent. Înseamnă capacitate activă, spre deosebire de *-ebl-*. PMEG sugerează *-em-*, *-pov-* sau *-kapabl-* unde contează claritatea. |
| *-iz-* | a acoperi cu; a trata printr-o metodă | *kuprizi* „a cupra”, *pasteŭrizi* „a pasteuriza” | PMEG tratează majoritatea acestor cuvinte ca rădăcini unice. Verbele simple sunt adesea mai bune. |
| *-j-*, *-pj-* | diminutiv afectuos fără gen; diminutiv afectuos pentru o persoană non-binară | *Alejo*, *Alepjo* (de la *Alekso*) | Experimental. Funcționează ca oficialele *-ĉj-* și *-nj-*. *-J-* datează din 1932 și a fost reluat în jurul anului 2010; *-pj-* din 2019. |
| *-nomial-* | expresie cu n termeni | *dunomialo* „binom” | Evită-l. Spune *dutermo*. |
| *-ofon-* | vorbitor al unei limbi | *esperantofono* „vorbitor de esperanto” | Inutil. Cuvântul este *esperantisto*. |
| *-oid-*, *-ojd-* | asemănător cu | *asteroido* „asteroid”, *elipsoido* „elipsoid” | Știință. Cele mai multe astfel de cuvinte sunt rădăcini unice. |
| *-ol-* | grup ritmic muzical | *triolo* „triolet” | Doar în muzică. |
| *-olog-* | specialist | *psikologo* „psiholog” | Doar când există un cuvânt internațional corespunzător. Altfel *-ist-*. |
| *-ologi-* | știință, domeniu de studiu | *psikologio* „psihologie”, *kancerologio* „studiul cancerului, oncologie” | Aceeași regulă ca la *-olog-*. |
| *-ometr-* | instrument de măsură | *barometro* „barometru” | Adesea rădăcini unice. Cuvintele noi riscă să se ciocnească cu *metro*, deci PMEG preferă *mezurilo*: *pluvomezurilo* „pluviometru”. |
| *-ometri-* | măsurare științifică | *fotometrio* „fotometrie” | Pentru cuvinte noi PMEG preferă *mezurado*: *altomezurado* „măsurarea înălțimii”. |
| *-otek-* | colecție, loc pentru o colecție | *biblioteko* „bibliotecă” | Cuvintele reale de felul acesta sunt rădăcini unice, iar *biblioteko* nu are legătură cu *Biblio*. Pentru cuvinte noi spune *kolekto*: *librokolekto*. |
| *-oz-* | boală, tulburare; „plin de” | *sklerozo* „scleroză”, *mikozo* „infecție fungică” | Medicină și botanică. Sensul „plin de” este mai puțin standard. PMEG preferă compuse cu *malsano*, precum *virusmalsano*. |
| *-t-* | interval muzical | *kvinto* „cvintă”, *okto* „octavă” | Muzică. Urmează după un numeral. |
| *-tet-* | piesă pentru n muzicieni | *kvarteto* „cvartet” | Multe astfel de cuvinte există ca rădăcini unice. PMEG preferă *-op-* pentru grup (*kvaropo*) și *-aĵ-* pentru piesă (*kvaropaĵo*). |
| *-uk-* | animal mascul castrat | *bovuko* „bou” | Puțin folosit. În mod normal *eks-*: *eksvirkato* „motan castrat”. |

## Exemple în propoziții

- *La lernejo troviĝas apud la preĝejo.* – „Școala se află lângă biserică.”
- *Mia fratino estas instruistino.* – „Sora mea este profesoară.”
- *Tio estis vera domego!* – „Asta a fost un adevărat conac!”
- *Ni loĝas en dometo apud la lago.* – „Locuim într-o căsuță lângă lac.”
- *Ĉi tiu akvo ne estas trinkebla.* – „Apa aceasta nu este potabilă.”
- *Mi ne manĝas dolĉaĵojn.* – „Nu mănânc dulciuri.”
- *La pluvo malsekigis niajn vestojn.* – „Ploaia ne-a udat hainele.”
- *La akvo varmiĝas.* – „Apa se încălzește.”
- *Ŝia beleco surprizis ĉiujn.* – „Frumusețea ei i-a surprins pe toți.”
- *La kantado de la birdoj vekis min.* – „Cântecul păsărilor m-a trezit.”

## Întrebări frecvente

### Câte sufixe are esperanto?
31 de sufixe oficiale, plus șase sufixe de participiu (*-ant-, -int-, -ont-, -at-, -it-, -ot-*). PMEG descrie și 36 neoficiale.

### Ce înseamnă -ej- în esperanto?
*-Ej-* înseamnă „loc pentru”: *lernejo* „școală”, *kuirejo* „bucătărie”, *preĝejo* „biserică” (loc de rugăciune).

### Care este diferența dintre -ig- și -iĝ-?
*-Ig-* înseamnă „a face să se întâmple ceva cu ceva”: *purigi la ĉambron* „a curăța camera”. *-Iĝ-* înseamnă „a deveni”: *la ĉambro puriĝis* „camera a devenit curată”.

### Care sufixe au fost adăugate după 1905?
Trei: *-aĉ-* (prima Adăugire Oficială, 1909), *-ism-* (a doua Adăugire Oficială, 1919) și *-end-* (hotărârea Academiei, 1953).

### Este -i- din Francio un sufix oficial?
Nu. Este folosit pe scară largă pentru numele de țări, dar Academia nu l-a făcut oficial și a repetat acest lucru în 2023.

### Este -iv- un sufix oficial al esperanto?
Nu. *-iv-* „capabil de” (*produktiva* „productiv”, *kreiva* „creativ”) este neoficial, dar destul de frecvent. PMEG sugerează *-em-*, *-pov-* sau *-kapabl-* unde contează claritatea.

### Ce înseamnă -oz- și -it- în cuvintele medicale?
*-oz-* marchează o boală sau o tulburare (*sklerozo* „scleroză”), iar *-it-* o inflamație (*bronkito* „bronșită”). Ambele sunt neoficiale și folosite mai ales în limbajul tehnic. *-it-* medical nu este participiul *-it-*.

## Surse

- [PMEG – Sufiksoj (lista celor 31)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/index.html)
- [PMEG – AĈ (oficial din 1909)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ach.html)
- [PMEG – ISM (oficial din 1919)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ism.html)
- [PMEG – END](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/end.html)
- [PMEG – IG](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ig.html) și [IĜ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/igh.html)
- [PMEG – Afixe neoficiale](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/index.html)
- [PMEG – Sufixe neoficiale (lista celor 36)](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/sufiksoj/index.html)
- [PMEG – IV](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/sufiksoj/iv.html), [OZ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/sufiksoj/oz.html), [IT](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/sufiksoj/it.html) și [IĈ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/neoficialaj_afiksoj/sufiksoj/ich.html)
- [ReVo – -iv-](https://reta-vortaro.de/revo/art/iv.html)
- [Echipa ReVo – Afixe oficiale și neoficiale](https://revuloj.github.io/temoj/afiksoj.html)
- [Akademio de Esperanto – Akademia Vortaro, explicații (END 1953)](https://www.akademio-de-esperanto.org/akademia_vortaro/klarigoj.html)
- [Akademio de Esperanto – a 10-a Adăugire Oficială (despre -io și -ujo)](https://www.akademio-de-esperanto.org/decidoj/10oa.html)
- [Universala Vortaro (Fundamento)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/universala_vortaro.html)
- [lernu – Sufiksoj](https://lernu.net/gramatiko/sufiksoj)
- [Sufix](https://ro.wikipedia.org/wiki/Sufix) – Wikipedia