# Cele mai frecvente adjective esperanto, cu antonime

Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/adjective-frecvente/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Cele 120 de adjective dintre cele mai frecvente 1.000 de cuvinte esperanto, cu sensuri, antonime și exemple. Adjectivele sunt 3,2% din toate cuvintele.

Cele mai frecvente adjective esperanto sunt *bona* „bun”, *alia* „alt”, *granda* „mare”, *multa* „mult”, *bela* „frumos” și *nova* „nou”. [Lista noastră de 1.000 de cuvinte frecvente](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/) conține **120 de adjective**, toate arătate mai jos. Împreună alcătuiesc **3,2% din toate cuvintele** unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții obișnuite în esperanto, iar primele zece alcătuiesc 1,2%. Un adjectiv se termină în *-a* și copiază *-j* și *-n* de la substantivul său, deci o lecție scurtă despre [substantive și adjective](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/) le cuprinde pe toate 120. Pentru un vorbitor de română este mai simplu decât în limba lui: adjectivul esperanto nu se acordă în gen („frumos”, „frumoasă”), ci doar în număr și în caz.

## O terminație, două terminații de acord

Fiecare adjectiv din listă se termină în *-a*, cu excepția lui *ambaŭ* „amândoi”. Adaugă *-j* pentru plural și *-n* pentru complementul direct, mereu în această ordine.

| | Singular | Plural |
|---|---|---|
| **Subiect** | *nova libro* | *novaj libroj* |
| **Complement direct (-n)** | *novan libron* | *novajn librojn* |

- **După *esti* nu apare -n:** *La libro estas nova.* – „Cartea este nouă.” *La libroj estas novaj.* – „Cărțile sunt noi.”
- **Ordinea este liberă.** *Nova libro* și *libro nova* sunt amândouă corecte; PMEG notează că un adjectiv după substantiv este adesea subliniat. În română adjectivul stă de obicei după substantiv („carte nouă”), iar în esperanto de obicei înaintea lui.
- **Fără substantiv.** Numele de limbi renunță la cuvântul *lingvo*: *Ŝi parolas la francan.* – „Ea vorbește franceza.” Adjectivele de cantitate stau adesea singure: *Multaj scias tion.* – „Mulți știu asta.”
- ***Ambaŭ* este excepția.** Nu primește nici *-j*, nici *-n* și nu se combină cu *la*: *ambaŭ knabinoj* – „amândouă fetele”, *Mi vidis ambaŭ knabinojn.* – „Le-am văzut pe amândouă fetele.”

## Primele 10 adjective de învățat

Aceasta este alegerea noastră, nu o listă oficială. Șase din zece sunt cele mai frecvente șase adjective în general: *bona*, *alia*, *granda*, *multa*, *bela* și *nova*. Următoarele patru ca frecvență, *tuta* „întreg”, *kelka* „câțiva”, *sola* „singur” și *unua* „primul”, funcționează ca niște cuvinte mici pentru cantitate și ordine și vin imediat după. În locul lor luăm contrariile *malbona* și *malgranda*, plus *feliĉa* și *malfacila*, pentru că un începător are nevoie de ele în primele conversații.

| Adjectivul | Română | Antonimul | De ce primul |
|---|---|---|---|
| *bona* | bun | *malbona* | Cel mai frecvent adjectiv, circa un cuvânt din 500: *Bonan tagon!* – „Bună ziua!” |
| *malbona* | rău | *bona* | Primul cuvânt cu *mal-* pe care îl întâlnești |
| *granda* | mare | *malgranda* | Mărime; *grandega* „uriaș” este și el în listă |
| *malgranda* | mic | *granda* | Completează perechea de mărime |
| *nova* | nou | *malnova* | Lucruri și noutăți; *malnova* înseamnă „vechi” |
| *bela* | frumos | *malbela* | Complimente |
| *multa* | mult | *malmulta* | Cantitate: *multan dankon* – „multe mulțumiri” |
| *alia* | alt | *sama* | A cere altceva |
| *feliĉa* | fericit | *malfeliĉa* | Urări: *Feliĉan naskiĝtagon!* – „La mulți ani!” |
| *malfacila* | greu, dificil | *facila* | Vorbitul despre învățare; *facila* „ușor” nu costă nicio rădăcină în plus |

## Cele mai frecvente 120 de adjective esperanto

*Locul* este poziția adjectivului printre toate cele 1.000 de cuvinte ale listei, deci *bona* de pe locul 57 este primul adjectiv care apare. Coloana *Antonimul* arată cuvântul pe care îl folosești pentru sensul opus: cuvântul cu *mal-* dacă [ReVo](https://reta-vortaro.de/), Reta Vortaro, îl are cu sensul de contrariu simplu, altfel un cuvânt separat pe care ReVo îl definește prin opoziție sau îl listează ca antonim, iar **–** acolo unde nu am găsit nicio pereche naturală. Cuvintele rare cu sens îngust, precum *malpropra* sau *malpreta*, sunt lăsate deoparte. Exemplele sunt ale noastre; caută orice adjectiv în [dicționar](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/).

| Locul | Adjectivul | Română | Antonimul | Exemplu |
|---|---|---|---|---|
| 57 | *bona* | bun | *malbona* „rău” | *Ŝi estas bona instruistino.* – „Ea este o profesoară bună.” |
| 63 | *alia* | alt | *sama* „același” | *Mi volas alian libron.* – „Vreau altă carte.” |
| 81 | *granda* | mare | *malgranda* „mic” | *Ili havas grandan domon.* – „Ei au o casă mare.” |
| 82 | *multa* | mult | *malmulta* „puțin” | *En la ĉambro estas multaj homoj.* – „În cameră sunt mulți oameni.” |
| 117 | *bela* | frumos | *malbela* „urât” | *Kia bela tago!* – „Ce zi frumoasă!” |
| 118 | *nova* | nou | *malnova* „vechi (despre lucruri)” | *Mi havas novan telefonon.* – „Am un telefon nou.” |
| 123 | *tuta* | întreg, tot | – | *Mi legis la tutan libron.* – „Am citit toată cartea.” |
| 143 | *kelka* | câțiva, unii | – | *Kelkaj infanoj ludas ekstere.* – „Câțiva copii se joacă afară.” |
| 152 | *sola* | singur, unic | – | *Li loĝas sola.* – „El locuiește singur.” |
| 180 | *unua* | primul | *lasta* „ultimul” | *Ĉi tio estas mia unua vizito.* – „Aceasta este prima mea vizită.” |
| 185 | *franca* | francez | – | *Ŝi parolas la francan.* – „Ea vorbește franceza.” |
| 193 | *angla* | englez | – | *Tio estas angla vorto.* – „Acesta este un cuvânt englezesc.” |
| 229 | *malbona* | rău | *bona* „bun” | *Hodiaŭ la vetero estas malbona.* – „Astăzi vremea este rea.” |
| 247 | *juna* | tânăr | *maljuna* „bătrân (despre oameni)” | *Mia fratino estas ankoraŭ juna.* – „Sora mea este încă tânără.” |
| 248 | *lasta* | ultimul | *unua* „primul” | *Ĉu tio estas la lasta trajno?* – „Acesta este ultimul tren?” |
| 251 | *grava* | important | *malgrava* „fără importanță” | *Ĉi tiu letero estas tre grava.* – „Scrisoarea aceasta este foarte importantă.” |
| 252 | *longa* | lung | *mallonga* „scurt” | *Ĝi estas longa rivero.* – „Este un râu lung.” |
| 253 | *feliĉa* | fericit | *malfeliĉa* „nefericit” | *La infanoj estas feliĉaj.* – „Copiii sunt fericiți.” |
| 268 | *malgranda* | mic | *granda* „mare” | *Mi havas malgrandan hundon.* – „Am un câine mic.” |
| 274 | *propra* | propriu | – | *Ŝi havas sian propran ĉambron.* – „Ea are propria ei cameră.” |
| 277 | *sama* | același | *malsama* „diferit” | *Ni havas la saman nomon.* – „Avem același nume.” |
| 278 | *vera* | adevărat | *malvera* „fals” | *Tio estas vera rakonto.* – „Aceasta este o poveste adevărată.” |
| 286 | *ambaŭ* | amândoi | – | *Ambaŭ knabinoj ŝatas muzikon.* – „Amândouă fetele iubesc muzica.” |
| 290 | *alta* | înalt | *malalta* „scund, jos” | *La monto estas tre alta.* – „Muntele este foarte înalt.” |
| 300 | *ruĝa* | roșu | – | *Ŝi portas ruĝan robon.* – „Ea poartă o rochie roșie.” |
| 306 | *malnova* | vechi (despre lucruri) | *nova* „nou” | *Ni loĝas en malnova domo.* – „Locuim într-o casă veche.” |
| 318 | *blanka* | alb | *nigra* „negru” | *La neĝo estas blanka.* – „Zăpada este albă.” |
| 343 | *verda* | verde | – | *La herbo estas verda.* – „Iarba este verde.” |
| 346 | *dua* | al doilea | – | *Mi loĝas en la dua etaĝo.* – „Locuiesc la etajul al doilea.” |
| 375 | *forta* | puternic | *malforta* „slab” | *Li estas forta viro.* – „El este un bărbat puternic.” |
| 379 | *nigra* | negru | *blanka* „alb” | *Mi havas nigran katon.* – „Am o pisică neagră.” |
| 386 | *plia* | suplimentar, în plus | *malplia* „mai mic” | *Ĉu vi bezonas pliajn informojn?* – „Ai nevoie de informații suplimentare?” |
| 388 | *malfacila* | greu, dificil | *facila* „ușor” | *Tiu demando estas tro malfacila.* – „Întrebarea aceea este prea grea.” |
| 394 | *plena* | plin | *malplena* „gol” | *La glaso estas plena.* – „Paharul este plin.” |
| 400 | *germana* | german | – | *Li havas germanan aŭton.* – „El are o mașină germană.” |
| 403 | *maljuna* | bătrân (despre oameni) | *juna* „tânăr” | *Mia avo estas maljuna.* – „Bunicul meu este bătrân.” |
| 410 | *japana* | japonez | – | *Ni manĝis japanan manĝaĵon.* – „Am mâncat mâncare japoneză.” |
| 415 | *certa* | sigur | *malcerta* „nesigur” | *Mi estas certa pri tio.* – „Sunt sigur de asta.” |
| 436 | *blua* | albastru | – | *La ĉielo estas blua.* – „Cerul este albastru.” |
| 441 | *riĉa* | bogat | *malriĉa* „sărac” | *Li estas riĉa, sed ne feliĉa.* – „El este bogat, dar nu fericit.” |
| 451 | *interesa* | interesant | *enuiga* „plictisitor” | *Tio estas interesa libro.* – „Aceasta este o carte interesantă.” |
| 453 | *stulta* | prost | *inteligenta* „inteligent” | *Tio estis stulta demando.* – „Aceea a fost o întrebare proastă.” |
| 454 | *stranga* | ciudat, straniu | *normala* „normal” | *Mi aŭdis strangan bruon.* – „Am auzit un zgomot ciudat.” |
| 457 | *homa* | omenesc, uman | – | *Tio estas homa eraro.* – „Aceasta este o greșeală omenească.” |
| 483 | *venonta* | viitor, următor | *pasinta* „trecut” | *Ni vizitos vin la venontan semajnon.* – „Vă vom vizita săptămâna viitoare.” |
| 490 | *ĝusta* | corect, potrivit | *malĝusta* „greșit” | *Ĉu tio estas la ĝusta vojo?* – „Acesta este drumul bun?” |
| 513 | *malsana* | bolnav | *sana* „sănătos” | *Mia filo estas malsana.* – „Fiul meu este bolnav.” |
| 516 | *plura* | mai mulți, câțiva | – | *Li havas plurajn amikojn en Berlino.* – „El are mai mulți prieteni la Berlin.” |
| 525 | *pasinta* | trecut | *venonta* „viitor” | *La pasinta semajno estis longa.* – „Săptămâna trecută a fost lungă.” |
| 537 | *laca* | obosit | *vigla* „vioi” | *Mi estas tre laca hodiaŭ.* – „Astăzi sunt foarte obosit.” |
| 539 | *eta* | mic, mărunt | – | *Ni havas etan kuirejon.* – „Avem o bucătărie mică.” |
| 541 | *preta* | gata | – | *La vespermanĝo estas preta.* – „Cina este gata.” |
| 547 | *libera* | liber | *mallibera* „neliber” | *Ĉu tiu ĉi loko estas libera?* – „Locul acesta este liber?” |
| 593 | *simpla* | simplu | *malsimpla* „complex” | *Mi serĉas simplan solvon.* – „Caut o soluție simplă.” |
| 599 | *varma* | cald | *malvarma* „rece” | *La kafo estas varma.* – „Cafeaua este caldă.” |
| 612 | *farita* | făcut, realizat | – | *La laboro jam estas farita.* – „Lucrarea este deja făcută.” |
| 613 | *okupata* | ocupat | – | *Ŝi estas tre okupata hodiaŭ.* – „Astăzi ea este foarte ocupată.” |
| 617 | *ŝatata* | îndrăgit, preferat | – | *Ĉi tio estas mia plej ŝatata kanto.* – „Acesta este cântecul meu preferat.” |
| 619 | *fama* | faimos, celebru | – | *Ŝi estas fama kantistino.* – „Ea este o cântăreață celebră.” |
| 621 | *aĝa* | în vârstă de | *juna* „tânăr” | *Kiom aĝa vi estas?* – „Câți ani ai?” |
| 623 | *bonega* | excelent, grozav | *malbonega* „groaznic” | *La manĝaĵo estis bonega.* – „Mâncarea a fost excelentă.” |
| 626 | *bruna* | maro | – | *Li havas brunajn okulojn.* – „El are ochi căprui.” |
| 643 | *malvarma* | rece | *varma* „cald” | *La akvo estas tro malvarma.* – „Apa este prea rece.” |
| 644 | *usona* | american (din SUA) | – | *Mia amiko estas usona.* – „Prietenul meu este american.” |
| 658 | *malmulta* | puțin, puțini | *multa* „mult” | *Malmultaj homoj scias tion.* – „Puțini oameni știu asta.” |
| 667 | *facila* | ușor | *malfacila* „greu” | *Ĉi tiu ekzerco estas facila.* – „Exercițiul acesta este ușor.” |
| 668 | *ĉina* | chinez | – | *Mi ŝatas ĉinan teon.* – „Îmi place ceaiul chinezesc.” |
| 672 | *terura* | groaznic, înfiorător | *bonega* „excelent” | *La vetero estis terura.* – „Vremea a fost groaznică.” |
| 675 | *afabla* | amabil | *malafabla* „neamabil” | *La vendisto estas tre afabla.* – „Vânzătorul este foarte amabil.” |
| 680 | *proksima* | apropiat, aproape | *malproksima* „îndepărtat” | *La stacidomo estas proksima.* – „Gara este aproape.” |
| 681 | *malsama* | diferit | *sama* „același” | *Ni havas malsamajn opiniojn.* – „Avem păreri diferite.” |
| 684 | *danĝera* | periculos | *sekura* „sigur, ferit de pericol” | *Tiu strato estas danĝera nokte.* – „Strada aceea este periculoasă noaptea.” |
| 704 | *malfermita* | deschis | *fermita* „închis” | *La pordo estas malfermita.* – „Ușa este deschisă.” |
| 705 | *inteligenta* | inteligent | *stulta* „prost” | *Ŝi estas tre inteligenta knabino.* – „Ea este o fată foarte inteligentă.” |
| 728 | *flava* | galben | – | *Mi ŝatas flavajn florojn.* – „Îmi plac florile galbene.” |
| 732 | *rusa* | rus | – | *Li legas rusan libron.* – „El citește o carte rusească.” |
| 741 | *mallonga* | scurt | *longa* „lung” | *Mi skribis mallongan leteron.* – „Am scris o scrisoare scurtă.” |
| 743 | *fremda* | străin | – | *Ŝi lernas fremdan lingvon.* – „Ea învață o limbă străină.” |
| 752 | *tria* | al treilea | – | *Tio estas mia tria taso da teo.* – „Aceasta este a treia mea ceașcă de ceai.” |
| 756 | *amuza* | amuzant, distractiv | – | *Tiu filmo estas tre amuza.* – „Filmul acela este foarte amuzant.” |
| 759 | *diversa* | divers, felurit | – | *Ili vendas diversajn fruktojn.* – „Ei vând fructe felurite.” |
| 763 | *saĝa* | înțelept | *malsaĝa* „neînțelept” | *Mia avino estas saĝa virino.* – „Bunica mea este o femeie înțeleaptă.” |
| 764 | *dika* | gros, gras | *maldika* „subțire” | *La libro estas tre dika.* – „Cartea este foarte groasă.” |
| 768 | *agrabla* | plăcut | *malagrabla* „neplăcut” | *Ĉi tiu ĉambro estas agrabla.* – „Camera aceasta este plăcută.” |
| 774 | *multekosta* | scump | *malmultekosta* „ieftin” | *Tiu robo estas tro multekosta.* – „Rochia aceea este prea scumpă.” |
| 776 | *pura* | curat, pur | *malpura* „murdar” | *Mia ĉambro estas pura.* – „Camera mea este curată.” |
| 784 | *mortinta* | mort, decedat | *viva* „viu” | *Mortinta birdo kuŝas en la ĝardeno.* – „O pasăre moartă zace în grădină.” |
| 796 | *konata* | cunoscut | – | *Tiu kanto estas tre konata.* – „Cântecul acela este foarte cunoscut.” |
| 798 | *kioma* | al câtelea, ce număr | – | *Kioma horo estas?* – „Cât este ceasul?” |
| 802 | *hispana* | spaniol | – | *Mi trinkis hispanan vinon.* – „Am băut vin spaniol.” |
| 806 | *freneza* | nebun, înnebunitor | – | *Tio estas freneza ideo.* – „Aceasta este o idee nebunească.” |
| 812 | *kontenta* | mulțumit | *malkontenta* „nemulțumit” | *Ni estas kontentaj pri la rezulto.* – „Suntem mulțumiți de rezultat.” |
| 823 | *ĉarma* | fermecător | – | *Vi havas ĉarman ĝardenon.* – „Aveți o grădină fermecătoare.” |
| 835 | *belega* | minunat, foarte frumos | – | *La vido estas belega.* – „Priveliștea este minunată.” |
| 846 | *griza* | gri | – | *Hodiaŭ la ĉielo estas griza.* – „Astăzi cerul este gri.” |
| 865 | *okupita* | ocupat | – | *Ĉu ĉi tiu seĝo estas okupita?* – „Scaunul acesta este ocupat?” |
| 869 | *bongusta* | gustos | – | *La supo estas bongusta.* – „Supa este gustoasă.” |
| 875 | *mirinda* | minunat, uimitor | – | *Ĝi estis mirinda vojaĝo.* – „A fost o călătorie minunată.” |
| 878 | *ĉefa* | principal | – | *Tio estas la ĉefa problemo.* – „Aceasta este problema principală.” |
| 879 | *fermita* | închis | *malfermita* „deschis” | *La vendejo estas fermita hodiaŭ.* – „Magazinul este închis astăzi.” |
| 887 | *antikva* | antic | *moderna* „modern” | *Ni vizitis antikvan urbon.* – „Am vizitat un oraș antic.” |
| 897 | *malriĉa* | sărac | *riĉa* „bogat” | *Ili estis malriĉaj, sed feliĉaj.* – „Ei erau săraci, dar fericiți.” |
| 898 | *rapida* | rapid, iute | *malrapida* „lent” | *Ŝi estas rapida kuristino.* – „Ea este o alergătoare rapidă.” |
| 905 | *sekva* | următor | *antaŭa* „precedent” | *La sekva trajno foriras je la deka.* – „Trenul următor pleacă la ora zece.” |
| 919 | *grandega* | uriaș | – | *Ni vidis grandegan elefanton.* – „Am văzut un elefant uriaș.” |
| 927 | *komuna* | comun | – | *Ni havas komunan amikon.* – „Avem un prieten comun.” |
| 930 | *kara* | drag, scump | *malkara* „ieftin” | *Kara amiko, mi skribas al vi el Parizo.* – „Dragă prietene, îți scriu din Paris.” |
| 942 | *serioza* | serios | *malserioza* „neserios” | *Li estas serioza homo.* – „El este un om serios.” |
| 952 | *internacia* | internațional | – | *Esperanto estas internacia lingvo.* – „Esperanto este o limbă internațională.” |
| 954 | *perfekta* | perfect | – | *Neniu estas perfekta.* – „Nimeni nu este perfect.” |
| 959 | *malplena* | gol | *plena* „plin” | *La botelo estas malplena.* – „Sticla este goală.” |
| 961 | *freŝa* | proaspăt | *malfreŝa* „vechi, nu proaspăt” | *Mi aĉetis freŝan panon.* – „Am cumpărat pâine proaspătă.” |
| 970 | *sesa* | al șaselea | – | *Mi leviĝas je la sesa horo.* – „Mă trezesc la ora șase.” |
| 976 | *utila* | util | *malutila* „dăunător” | *Via konsilo estis tre utila.* – „Sfatul tău a fost foarte util.” |
| 977 | *itala* | italian | – | *Mi ŝatas italan kafon.* – „Îmi place cafeaua italiană.” |
| 989 | *eŭropa* | european | – | *Ŝi vojaĝas tra eŭropaj landoj.* – „Ea călătorește prin țări europene.” |
| 991 | *antaŭa* | precedent, anterior | *sekva* „următor” | *Ni parolis pri tio en la antaŭa leciono.* – „Am vorbit despre asta în lecția precedentă.” |
| 996 | *natura* | natural | *malnatura* „nenatural” | *Tio estas tute natura.* – „Asta este cu totul natural.” |
| 997 | *necesa* | necesar | – | *La bileto ne estas necesa.* – „Biletul nu este necesar.” |
| 998 | *taŭga* | potrivit, adecvat | *maltaŭga* „nepotrivit” | *Tiu ĉambro estas taŭga por ni.* – „Camera aceea este potrivită pentru noi.” |

Patru observații despre tabel:

- **Antonime.** 71 din cele 120 de adjective au unul: 52 prin *mal-* și 19 printr-un cuvânt separat. Cele 49 de liniuțe includ culorile, naționalitățile și numeralele ordinale, care nu au contrariu, și adjective precum *amuza* sau *freneza*, unde niciun cuvânt nu este contrariul natural. Pentru o negare simplă folosește *ne*: *nekonata* „necunoscut”, *nenecesa* „nenecesar”. Acestea nu sunt contrarii; diferența este explicată pe pagina [Contrarii în esperanto](https://esperantopedia.org/ro/expresii/contrarii/).
- **Participii.** Zece intrări sunt participii folosite ca adjective: *venonta*, *pasinta*, *farita*, *okupata*, *ŝatata*, *mortinta*, *malfermita*, *okupita*, *fermita* și *konata*. Vezi [participiile](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/participii/).
- ***Okupata* și *okupita*.** Ambele sunt participii pasive ale lui *okupi* și ambele înseamnă „ocupat”. Zamenhof a scris că uzul cere *mi estas okupita* (*Lingvaj Respondoj*, citat în ReVo). Și PMEG consideră *okupita* mai uzual, dar spune că oricare dintre ele merge când cineva este ținut ocupat de muncă, fără nicio diferență practică. În lista noastră *okupata* (613) este cel mai frecvent dintre cele două. Un scaun ocupat este *okupita*.
- **Culori.** Cele opt culori sunt *ruĝa*, *blanka*, *verda*, *nigra*, *blua*, *bruna*, *flava* și *griza*; mai multe nuanțe și folosirea lui *hel-* și *mal-hel-* sunt pe pagina [culori](https://esperantopedia.org/ro/expresii/culori/).

## Contrarii: mal- și cuvinte separate

Treisprezece adjective din listă încep cu *mal-*, iar douăsprezece perechi se află în listă cu ambele cuvinte: *bona* și *malbona*, *granda* și *malgranda*, *multa* și *malmulta*, *nova* și *malnova*, *juna* și *maljuna*, *longa* și *mallonga*, *sama* și *malsama*, *plena* și *malplena*, *riĉa* și *malriĉa*, *varma* și *malvarma*, *facila* și *malfacila*, *fermita* și *malfermita*. O singură rădăcină îți dă ambele capete ale scalei; vezi [prefixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/) și cele 74 de perechi de pe [pagina contrariilor](https://esperantopedia.org/ro/expresii/contrarii/). Româna nu are un prefix atât de regulat: „bun – rău”, „mare – mic”, „nou – vechi” sunt perechi de cuvinte diferite, iar în esperanto ajunge să memorezi o singură rădăcină.

Alte contrarii sunt două cuvinte separate, deci *mal-* nu ajută. Aceste perechi se află în tabelul de mai sus:

| Perechea | Română | De ce le împerechem |
|---|---|---|
| *nigra – blanka* | negru – alb | ReVo dă *blanka* ca antonim al lui *nigra* |
| *unua – lasta* | primul – ultimul | Primul și ultimul loc dintr-o serie |
| *venonta – pasinta* | viitor – trecut | ReVo definește fiecare prin opoziție cu celălalt |
| *sekva – antaŭa* | următor – precedent | Ordinea într-o serie sau în timp |
| *laca – vigla* | obosit – vioi | ReVo definește *laca* ca *malvigla* |
| *stulta – inteligenta* | prost – inteligent | ReVo definește *malinteligenta* ca *stulta* |
| *interesa – enuiga* | interesant – plictisitor | ReVo definește *enui* ca a te simți nemulțumit din lipsă de interes |
| *danĝera – sekura* | periculos – sigur | *Sekura* înseamnă a fi într-o situație lipsită de pericol |
| *antikva – moderna* | antic – modern | ReVo definește *moderna* „prin contrast cu anticul” |
| *alia – sama* | alt – același | ReVo definește *alia* ca *malsama* |
| *terura – bonega* | groaznic – excelent | ReVo definește *terura*, într-un sens, ca *malbonega* |
| *stranga – normala* | ciudat – normal | ReVo definește *stranga* ca neobișnuit; *nenormala* se află printre cuvintele înrudite |

## Comparația: pli, plej, ol

Adjectivele nu primesc terminație de comparativ. *Pli* înseamnă „mai”, *plej* „cel mai”, *ol* „decât”, iar *tiel … kiel* „la fel de … ca”. Nu există forme neregulate: „mai bun” este *pli bona*, iar „mai rău” este *pli malbona*. Regulile complete sunt pe pagina [comparație](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/comparatie/).

| Sensul | Tiparul | Exemplu |
|---|---|---|
| mai … decât | *pli … ol* | *Tiu libro estas pli interesa ol ĉi tiu.* – „Cartea aceea este mai interesantă decât aceasta.” |
| cel mai | *la plej … el* | *Ŝi estas la plej juna el la infanoj.* – „Ea este cea mai tânără dintre copii.” |
| mai puțin … decât | *malpli … ol* | *Ĉi tiu ekzerco estas malpli malfacila ol la alia.* – „Exercițiul acesta este mai puțin greu decât celălalt.” |
| la fel de … ca | *tiel … kiel* | *La libro estas tiel dika kiel la vortaro.* – „Cartea este la fel de groasă ca dicționarul.” |
| foarte, prea | *tre*, *tro* | *tre bela*, *tro multekosta* – „foarte frumos”, „prea scump” |

Adjective ca *unua* „primul” sau *franca* „francez” numesc o poziție fixă sau o origine, deci se compară rar. Pentru a schimba intensitatea în interiorul cuvântului folosește sufixul *-eg-*: *bona* → *bonega* „excelent”, *bela* → *belega* „minunat” și *granda* → *grandega* „uriaș” se află toate în listă.

## Adjective formate din alte cuvinte

Terminația *-a* adaugă ideea „care are legătură cu ceea ce spune rădăcina” (PMEG): *homa* este „în legătură cu oamenii”, *longa* „care are lungime”. Sensul exact depinde de rădăcină și de context, deci verifică cuvintele necunoscute în [dicționar](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/). Cele mai multe adjective pe care le întâlnești sunt formate din alte cuvinte prin [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).

| Sursa | Tiparul | Exemplu | Sensul |
|---|---|---|---|
| substantiv | rădăcină + *-a* | *danĝero* → *danĝera* (684) | „pericol” → „periculos” |
| substantiv | rădăcină + *-a* | *homo* → *homa* (457) | „om” → „omenesc” |
| substantiv | rădăcină + *-a* | *domo* → *doma* | „casă” → „casnic, al casei” |
| substantiv | rădăcină + *-a* | *somero* → *somera* | „vară” → „de vară” |
| verb | participiu | *fermi* → *fermita* (879) | „a închide” → „închis” |
| verb | participiu | *morti* → *mortinta* (784) | „a muri” → „mort” |
| verb | sufix *-em-*, *-ebl-*, *-ind-* | *lerni* → *lernema*, *manĝi* → *manĝebla*, *legi* → *leginda* | „dornic să învețe”, „comestibil”, „demn de citit” |
| adjectiv | prefix *mal-* | *bona* → *malbona* (229) | „bun” → „rău” |
| adjectiv | sufix *-eg-* | *bela* → *belega* (835) | „frumos” → „minunat” |
| expresie | *inter nacioj* | → *internacia* (952) | „între națiuni” → „internațional” |

## Cum am numărat

Am numărat la 8 octombrie 2026 în fișierul nostru [esperanto-1000-common-words-ro.csv](/downloads/esperanto-1000-common-words-ro.csv). Acesta provine din 822.296 de propoziții Tatoeba cu 5.831.657 de cuvinte. Fiecare formă de adjectiv se numără la forma ei în *-a*, fără pluralul *-j* și acuzativul *-n*. Metoda este pe pagina [cuvinte frecvente](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/).

- **120 din cele 1.000 de intrări sunt adjective** (12,0%). Valorile lor `per_million` însumează 31.786 la milion, deci adjectivele sunt **3,2% din toate cuvintele** corpusului, adică 4,1% din cuvintele acoperite de lista de 1.000 de cuvinte.
- **Verbele, substantivele și adverbele** din aceeași listă alcătuiesc 17,6% (313 intrări), 8,7% (359) și 4,6% (89). Adjectivele sunt multe, dar fiecare este rar: cel mai frecvent, *bona*, apare de 1.958 de ori la milion de cuvinte, în timp ce *esti* apare de 40.934 de ori. Vezi [cele mai frecvente verbe](https://esperantopedia.org/ro/invata/verbe-frecvente/).
- **Doar 4 dintre cele mai frecvente 100 de cuvinte sunt adjective** (*bona* 57, *alia* 63, *granda* 81, *multa* 82). Sunt 25 printre primele 300 de cuvinte și 46 printre primele 500.
- **Cele mai frecvente 10, 20, 50 și 100 de adjective** alcătuiesc 1,2%, 1,6%, 2,4% și 3,0% din toate cuvintele, adică 37%, 51%, 74% și 94% din toate aparițiile de adjective din listă.

Clasa de cuvinte vine din terminație: o intrare în *-a* este adjectiv. Posesivele (*mia*, *via*) și corelativele *kia*, *tia*, *ia*, *ĉia* și *nenia* sunt numărate în clasele lor, în timp ce *kioma*, care cere un număr dintr-o serie, și *ambaŭ* sunt numărate ca adjective. Cinci grupuri se remarcă:

| Grupul | Adjective | La milion de cuvinte | Exemple |
|---|---|---|---|
| Cu *mal-* | 13 | 2.658 | *malbona*, *malgranda*, *malnova* |
| Naționalitate și regiune | 10 | 2.352 | *franca*, *angla*, *germana*, *japana* |
| Culori | 8 | 1.736 | *ruĝa*, *blanka*, *verda*, *nigra* |
| Participii | 10 | 1.370 | *venonta*, *pasinta*, *fermita* |
| Numerale ordinale | 4 | 1.121 | *unua*, *dua*, *tria*, *sesa* |

*Malfermita* este și cuvânt cu *mal-*, și participiu. Tatoeba conține propoziții scurte, scrise, adesea traduse; romanele sau vorbirea ar da altă ordine, după cum arată lista de pe pagina [Vocabular](https://esperantopedia.org/ro/invata/cele-mai-frecvente-100-de-cuvinte/).

## Întrebări frecvente

### Care sunt cele mai frecvente adjective în esperanto?

În lista noastră, cele mai frecvente zece sunt *bona*, *alia*, *granda*, *multa*, *bela*, *nova*, *tuta*, *kelka*, *sola* și *unua*. Împreună alcătuiesc 1,2% din toate cuvintele corpusului Tatoeba; *bona* „bun” singur este circa un cuvânt din 500.

### Cum se formează un adjectiv în esperanto?

Pune *-a* după o rădăcină: *danĝer-* dă *danĝera* „periculos”. Adaugă *-j* pentru plural și *-n* pentru complementul direct: *danĝeraj stratoj*, *danĝerajn stratojn*. Vezi [substantive și adjective](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/).

### Cum spui contrariul unui adjectiv în esperanto?

Pune *mal-* în față: *granda* „mare” → *malgranda* „mic”. Unele contrarii sunt cuvinte separate, precum *nigra – blanka* „negru – alb”; vezi [contrariile](https://esperantopedia.org/ro/expresii/contrarii/).

### Cum se spune „mai bun” și „cel mai bun” în esperanto?

Folosește *pli bona* pentru „mai bun” și *la plej bona* pentru „cel mai bun”. Nimic nu este neregulat; aceleași *pli* și *plej* merg cu orice adjectiv ([comparația](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/comparatie/)).

### Adjectivul stă înaintea substantivului sau după el?

De obicei înainte, dar ambele ordini sunt corecte: *granda domo* și *domo granda* înseamnă același lucru. După substantiv, adjectivul este adesea subliniat (PMEG).

## Surse

- Esperantopedia: [cele mai frecvente 1000 de cuvinte esperanto](/downloads/esperanto-1000-common-words-ro.csv) (CSV, loc, parte de vorbire, sens în română, frecvență la milion), numărate la 8 octombrie 2026; metoda pe [această pagină](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/)
- [Tatoeba: descărcări](https://tatoeba.org/en/downloads) – propoziții în esperanto, descărcate la 7 octombrie 2026; licența [CC BY 2.0 FR](https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/fr/)
- [Reta Vortaro](https://reta-vortaro.de/) (ReVo), citit la 8 octombrie 2026: articolele [bona](https://reta-vortaro.de/revo/art/bon.html), [alia](https://reta-vortaro.de/revo/art/ali.html), [juna](https://reta-vortaro.de/revo/art/jun.html), [nigra](https://reta-vortaro.de/revo/art/nigr.html), [laca](https://reta-vortaro.de/revo/art/lac.html), [vigla](https://reta-vortaro.de/revo/art/vigl.html), [enui](https://reta-vortaro.de/revo/art/enu.html), [sekura](https://reta-vortaro.de/revo/art/sekur.html), [moderna](https://reta-vortaro.de/revo/art/modern.html), [terura](https://reta-vortaro.de/revo/art/terur.html), [kara](https://reta-vortaro.de/revo/art/kar.html), [okupi](https://reta-vortaro.de/revo/art/okup.html), [venonta](https://reta-vortaro.de/revo/art/ven.html), [pasinta](https://reta-vortaro.de/revo/art/pas.html) și [mal-](https://reta-vortaro.de/revo/art/mal.html)
- PMEG: [Bazaj reguloj por A-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/a-vortoj/bazaj_reguloj.html), [Uzo de A-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/a-vortoj/uzo.html), [Ambaŭ](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/oa-vortecaj_vortetoj/ambau.html), [Kvantaj A-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/kvantaj_vortoj/a-vortoj.html), [Specialaj okazoj de participelekto](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pasivo/participelekto/specialaj_okazoj.html), [MAL](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/mal.html)
- [Wiktionary: Esperanto lemmas](https://en.wiktionary.org/wiki/Category:Esperanto_lemmas) (CC BY-SA 4.0) și [ESPDIC](http://www.denisowski.org/Esperanto/ESPDIC/espdic_readme.html) de Paul Denisowski (CC BY 3.0), sursele sensurilor în engleză din listă