# Cele mai frecvente 100 de cuvinte în esperanto

Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/cele-mai-frecvente-100-de-cuvinte/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Cele mai frecvente 100 de cuvinte esperanto acoperă 52,7% dintr-un corpus de 10 milioane. Lista completă din Tekstaro, cu traduceri și părți de vorbire.

Cele mai frecvente 100 de cuvinte esperanto alcătuiesc **52,7% din toate cuvintele** din Tekstaro, un corpus de peste 10 milioane de cuvinte. Cele mai multe sunt cuvinte gramaticale scurte – *la* „articolul hotărât”, *de* „de, din”, *kaj* „și” – plus câteva verbe, substantive și adjective frecvente. Tabelul de mai jos le listează pe toate 100 în ordinea frecvenței, cu traducerea în română și partea de vorbire.

## Cum a fost făcută lista

Clasamentul provine dintr-o listă de frecvență din **Tekstaro de Esperanto**, corpusul Esperantic Studies Foundation, construit din 2002 de Bertilo Wennergren. Lista a fost alcătuită dintr-o copie a corpusului din 15 martie 2023 și publicată pe Wiktionary sub licența CC BY-SA 4.0. Fiecare cuvânt este numărat în forma de bază: pluralul *-j* și acuzativul *-n* se elimină, iar toate formele verbale se numără la infinitivul în *-i*. Așadar *estas, estis* și *estos* se numără toate la *esti* „a fi”.

Traducerile și părțile de vorbire sunt ale noastre. Multe cuvinte gramaticale au mai multe întrebuințări; tabelul le dă pe cele principale.

## Lista

| # | Esperanto | Română | Felul |
|---|---|---|---|
| 1 | *la* | articolul hotărât (în română se atașează la final: „casa”) | articol |
| 2 | *de* | de, din, de la | prepoziție |
| 3 | *kaj* | și | conjuncție |
| 4 | *en* | în | prepoziție |
| 5 | *esti* | a fi | verb |
| 6 | *al* | la, către | prepoziție |
| 7 | *mi* | eu | pronume |
| 8 | *ne* | nu | particulă |
| 9 | *kiu* | cine, care | corelativ |
| 10 | *li* | el | pronume |
| 11 | *ke* | că (ca în „știu că…”) | conjuncție |
| 12 | *por* | pentru, ca să | prepoziție |
| 13 | *tiu* | acela, acel | corelativ |
| 14 | *pri* | despre | prepoziție |
| 15 | *ili* | ei, ele | pronume |
| 16 | *vi* | tu, voi, dumneavoastră | pronume |
| 17 | *sed* | dar | conjuncție |
| 18 | *ĝi* | el, ea (pentru lucruri și animale) | pronume |
| 19 | *sia* | al său propriu (al subiectului) | posesiv |
| 20 | *kun* | cu | prepoziție |
| 21 | *kiel* | cum, ca | corelativ |
| 22 | *tio* | acel lucru, aceea | corelativ |
| 23 | *el* | din (în afară) | prepoziție |
| 24 | *ni* | noi | pronume |
| 25 | *pli* | mai, mai mult | adverb |
| 26 | *ŝi* | ea | pronume |
| 27 | *povi* | a putea | verb |
| 28 | *oni* | „se” (impersonal), „oamenii”, „ei” în sens general | pronume |
| 29 | *per* | prin, cu (mijloc) | prepoziție |
| 30 | *diri* | a spune | verb |
| 31 | *ĉiu* | fiecare, toți | corelativ |
| 32 | *sur* | pe | prepoziție |
| 33 | *aŭ* | sau | conjuncție |
| 34 | *mia* | meu | posesiv |
| 35 | *da* | de (după cantități) | prepoziție |
| 36 | *nur* | numai, doar | adverb |
| 37 | *havi* | a avea | verb |
| 38 | *ankaŭ* | și, de asemenea | adverb |
| 39 | *alia* | alt, altul | adjectiv |
| 40 | *ĉu* | dacă; marchează o întrebare cu da/nu | particulă |
| 41 | *lia* | lui, al lui | posesiv |
| 42 | *kiam* | când | corelativ |
| 43 | *dum* | în timpul, în timp ce | prepoziție |
| 44 | *se* | dacă | conjuncție |
| 45 | *ĉi* | marchează apropierea: *tiu ĉi* „acesta” | particulă |
| 46 | *ĉar* | pentru că | conjuncție |
| 47 | *unu* | unu | numeral |
| 48 | *si* | sine, se (reflexiv) | pronume |
| 49 | *kio* | ce | corelativ |
| 50 | *plej* | cel mai | adverb |
| 51 | *pro* | din cauza | prepoziție |
| 52 | *jaro* | an | substantiv |
| 53 | *post* | după, în spatele | prepoziție |
| 54 | *fari* | a face | verb |
| 55 | *ol* | decât | conjuncție |
| 56 | *devi* | a trebui, a fi obligat | verb |
| 57 | *tiel* | așa, în acel fel | corelativ |
| 58 | *ĉe* | la, lângă | prepoziție |
| 59 | *granda* | mare | adjectiv |
| 60 | *via* | tău, vostru | posesiv |
| 61 | *eĉ* | chiar | adverb |
| 62 | *jam* | deja | adverb |
| 63 | *inter* | între, printre | prepoziție |
| 64 | *homo* | om, ființă umană | substantiv |
| 65 | *nun* | acum | adverb |
| 66 | *lingvo* | limbă | substantiv |
| 67 | *nia* | nostru | posesiv |
| 68 | *lando* | țară | substantiv |
| 69 | *laŭ* | conform, potrivit, de-a lungul | prepoziție |
| 70 | *antaŭ* | înainte de, în fața | prepoziție |
| 71 | *tre* | foarte | adverb |
| 72 | *Esperanto* | esperanto (limba) | substantiv |
| 73 | *tamen* | totuși | adverb |
| 74 | *du* | doi | numeral |
| 75 | *tie* | acolo | corelativ |
| 76 | *nova* | nou | adjectiv |
| 77 | *do* | deci, așadar | particulă |
| 78 | *ĝis* | până la | prepoziție |
| 79 | *kontraŭ* | împotriva, vizavi | prepoziție |
| 80 | *vidi* | a vedea | verb |
| 81 | *ilia* | lor, al lor | posesiv |
| 82 | *je* | prepoziție generală (*je la tria* „la ora trei”) | prepoziție |
| 83 | *voli* | a vrea | verb |
| 84 | *multa* | mult | adjectiv |
| 85 | *tia* | astfel de, de felul acela | corelativ |
| 86 | *scii* | a ști (un fapt) | verb |
| 87 | *unua* | primul | numeral ordinal |
| 88 | *ĝia* | al lui, al ei (pentru lucruri și animale) | posesiv |
| 89 | *tute* | complet, cu totul | adverb |
| 90 | *kelka* | câțiva, niște (de obicei *kelkaj*) | adjectiv |
| 91 | *veni* | a veni | verb |
| 92 | *okazi* | a se întâmpla | verb |
| 93 | *mem* | însuși (accentuare) | particulă |
| 94 | *tuta* | întreg, tot | adjectiv |
| 95 | *kie* | unde | corelativ |
| 96 | *iu* | cineva, vreun | corelativ |
| 97 | *ankoraŭ* | încă | adverb |
| 98 | *tiam* | atunci | corelativ |
| 99 | *internacia* | internațional | adjectiv |
| 100 | *ja* | într-adevăr, doar | particulă |

## Ce îți spune lista

**Cuvintele gramaticale domină.** Circa două treimi din listă sunt cuvinte gramaticale: prepoziții, pronume, posesive, conjuncții, particule, corelative, numerale și articolul. Aceste grupuri închise sunt mici: esperanto are în total 33 de prepoziții și 45 de corelative. Dacă le înveți din timp, câștigi repede. Vezi [prepozițiile](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prepozitii/), [pronumele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/) și [corelativele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/).

**Primele cuvinte cu sens lexical sunt de bază.** Cele mai frecvente verbe sunt *esti, povi, diri, havi, fari, devi, vidi, voli, scii, veni* și *okazi*. Cele mai frecvente substantive sunt *jaro, homo, lingvo* și *lando*. Câteva au rude cunoscute în română: *lingvo* (cf. „lingvistic”), *homo* („Homo sapiens”), *internacia* („internațional”).

**Acoperirea crește încet după primele sute de cuvinte.** În aceeași listă, 500 de cuvinte acoperă 68,8% din corpus, 1.000 de cuvinte 76,2%, 2.000 de cuvinte 83,5% și 10.000 de cuvinte 96,1%.

| Cele mai frecvente cuvinte | Partea din corpus |
|---|---|
| 100 | 52,7% |
| 200 | 59,6% |
| 500 | 68,8% |
| 1.000 | 76,2% |
| 2.000 | 83,5% |
| 5.000 | 91,7% |
| 10.000 | 96,1% |

Formarea cuvintelor înmulțește ce știi. O rădăcină dă multe cuvinte: *san-* dă *sana* „sănătos”, *malsana* „bolnav”, *malsanulo* „pacient” și *malsanulejo* „spital”. O listă de rădăcini predă deci mai mult decât același număr de cuvinte românești. Vezi [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).

## Limitele acestei liste

Tekstaro conține doar limbă scrisă: operele lui Zamenhof (inclusiv traducerea sa a Bibliei), alte clasice și texte mai recente. Asta explică prezența unor cuvinte ca *internacia* în primele 100 și a lui *s-ro* (abrevierea lui *sinjoro* „domnul”), *UEA* și *Eternulo* „Cel Veșnic” în a doua sută. Cuvintele conversației de zi cu zi sunt mult mai jos: *danki* „a mulțumi” este pe locul 1.041, iar *saluto* „salut” (ca în *Saluton!*) pe locul 1.870. Pentru expresii vorbite, vezi [Expresii de bază în esperanto](https://esperantopedia.org/ro/expresii/de-baza/). Pentru o listă mai lungă, construită din propoziții de zi cu zi, cu descărcări CSV și Anki, vezi [cele mai frecvente 1.000 de cuvinte esperanto](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/).

Mai sunt utile două referințe. *Baza Radikaro Oficiala* (1974) a Academiei de Esperanto împarte circa 2.500 de elemente de bază, mai ales rădăcini, în nouă grupe, comparând liste de frecvență anterioare. Metoda de la Zagreb, dezvoltată la Zagreb de la sfârșitul anilor 1970, își construiește cursul pentru începători în jurul a circa 500 dintre cele mai frecvente morfeme (rădăcini și afixe).

## Întrebări frecvente

### Care este cel mai frecvent cuvânt în esperanto?

Articolul *la* „articolul hotărât”. Urmează *de* „de, din”, *kaj* „și”, *en* „în” și *esti* „a fi”.

### De câte cuvinte am nevoie ca să vorbesc esperanto?

Cursurile pentru începători bazate pe metoda de la Zagreb predau circa 500 de morfeme frecvente (rădăcini și afixe) pentru conversații simple. Pentru că rădăcinile și afixele se combină, ele îți dau mult mai mult de 500 de cuvinte.

### Câte cuvinte are esperanto?

Mii de rădăcini și un număr deschis de cuvinte formate din ele. Dicționarul oficial al Academiei enumeră circa 5.000 de elemente, iar doar lista de frecvență de pe Wiktionary ordonează 15.000 de forme de cuvinte.

### Unde pot descărca o listă de frecvență pentru esperanto?

Lista Tekstaro este pe Wiktionary, iar o versiune mai ușor de prelucrat, cu traduceri în engleză, este pe GitHub (Vanege). Ambele sunt sub CC BY-SA 4.0.

## Surse

- [Wiktionary: Frequency lists/Esperanto/Tekstaro 2023 (CC BY-SA 4.0)](https://en.wiktionary.org/wiki/Wiktionary:Frequency_lists/Esperanto/Tekstaro_2023)
- [Vanege: esperanto-frequency-list-tekstaro (GitHub)](https://github.com/Vanege/esperanto-frequency-list-tekstaro)
- [Tekstaro de Esperanto: descrierea proiectului](https://tekstaro.com/tekstaro.html)
- [Akademio de Esperanto: Baza Radikaro Oficiala](https://www.akademio-de-esperanto.org/aktoj/aktoj2/bro.html)
- [Akademio de Esperanto: Akademia Vortaro – explicații](https://www.akademio-de-esperanto.org/akademia_vortaro/klarigoj.html)
- [PMEG: Rolvortetoj (prepoziții)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/rolvortetoj/index.html)
- [Wikipedia: Esperanto – The Zagreb method](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto#The_Zagreb_method)