# Lecția 1 de esperanto: saluturi, alfabet și pronunție

Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/lectia-1/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Salută în esperanto, prezintă-te cu Mi estas… și citește orice cuvânt cu voce tare: o literă, un sunet, accentul pe penultima silabă.

În prima lecție înveți să citești cu voce tare în esperanto, să spui „salut” și „la revedere” și să te prezinți. Faci cunoștință cu pronumele personale *mi, vi, li, ŝi* și cu verbul *estas* („sunt, ești, este…”), care e același pentru toate persoanele. Dacă n-ai auzit niciodată esperanto, citește întâi cele cinci reguli de pronunție din secțiunea de gramatică, apoi întoarce-te la dialog.

## Dialog

Ana locuiește în São Paulo, în Brazilia. Tomo locuiește în Cracovia, în Polonia. Amândoi tocmai au intrat într-un grup de conversație online în esperanto, condus de Juma din Kenya.

| Esperanto | Română |
|---|---|
| **Juma:** Saluton al ĉiuj! Mi estas Juma. Mi estas el Kenjo. | Salut tuturor! Sunt Juma. Sunt din Kenya. |
| **Ana:** Saluton, Juma! Mi estas Ana. Mi estas el Brazilo. | Salut, Juma! Sunt Ana. Sunt din Brazilia. |
| **Tomo:** Bonan tagon! Mi estas Tomo. Mi estas el Pollando. | Bună ziua! Sunt Tomo. Sunt din Polonia. |
| **Juma:** Bonvenon, Ana kaj Tomo! Kiel vi fartas? | Bine ați venit, Ana și Tomo! Ce mai faceți? |
| **Ana:** Bone, dankon. Kaj vi? | Bine, mulțumesc. Și tu? |
| **Juma:** Tre bone, dankon! | Foarte bine, mulțumesc! |
| **Tomo:** Mi fartas bone, sed mi estas iom nervoza. Mi estas komencanto. | Sunt bine, dar sunt puțin emoționat. Sunt începător. |
| **Ana:** Ankaŭ mi estas komencanto! | Și eu sunt începătoare! |
| **Juma:** Ne gravas. Ĉi tie ni ĉiuj estas amikoj. | Nu contează. Aici suntem toți prieteni. |
| **Tomo:** Dankon, Juma. Saluton, Ana! | Mulțumesc, Juma. Salut, Ana! |
| **Ana:** Saluton, Tomo! Ĝis lundo? | Salut, Tomo! Ne vedem luni? |
| **Juma:** Jes, ĝis lundo! Ĝis revido, amikoj! | Da, pe luni! La revedere, prieteni! |
| **Tomo:** Ĝis revido! | La revedere! |

Citește fiecare replică de două ori cu voce tare. Accentuează penultima silabă: sa-LU-ton, bon-VE-non, ko-men-CAN-to. Observă și că *vi* merge pentru o singură persoană (Ana îi răspunde lui Juma *Kaj vi?*) și pentru mai multe (Juma îi întreabă pe Ana și pe Tomo împreună *Kiel vi fartas?*): în română ar fi „tu” și „voi”.

Numele își păstrează adesea scrierea și sunetul lor: *Juma* este un nume swahili și se pronunță „GIU-ma”, deși litera *j* din esperanto sună ca „i” din „iarnă”.

## Cuvinte noi

| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| *saluton* | salut, bună | salut pentru orice moment al zilei |
| *bonan tagon* | bună ziua | mai formal decât *saluton* |
| *bonvenon* | bun venit | |
| *ĝis revido* | la revedere | literal „până la revedere”; scurt: *ĝis!* |
| *mi* | eu | pronume; nu e „mi” din „mi-a spus” |
| *vi* | tu, voi, dumneavoastră | o persoană sau mai multe |
| *li* | el | pronume; nu e „li” din „li s-a spus” |
| *ŝi* | ea | pronume |
| *ni* | noi | pronume |
| *estas* | sunt, ești, este… | prezentul lui *esti* „a fi” |
| *farti* | a se simți, a o duce (cu sănătatea) | *Kiel vi fartas?* „Ce mai faci?” |
| *el* | din | *el Brazilo* „din Brazilia” |
| *al* | la, către | *Saluton al ĉiuj!* „Salut tuturor!” |
| *ĉiuj* | toți, toată lumea | *ni ĉiuj* „noi toți” |
| *nervoza* | agitat, emoționat, nervos | |
| *kaj* | și | se citește ca „cai” |
| *sed* | dar | |
| *kiel* | cum | cuvânt interogativ (lecția 7) |
| *bone* | bine | adverb |
| *tre* | foarte | atenție: nu e „trei” (acela e *tri*) |
| *iom* | puțin, un pic | |
| *dankon* | mulțumesc | |
| *ankaŭ* | și, de asemenea | *ankaŭ mi* „și eu” |
| *jes* | da | |
| *komencanto* | începător, începătoare | de la *komenci* „a începe” |
| *amiko* | prieten | ca „amic”; plural *amikoj* (lecția 2) |
| *ĉi tie* | aici | |
| *ne gravas* | nu contează | literal „nu e important” |

*-ant-* arată pe cineva care face ceva chiar acum: *komencanto* este „cel care începe”, adică un începător. Chiar și numele limbii e format așa: *Esperanto* înseamnă „cel care speră”.
vojaĝ·ant·o = călător
parol·ant·o = vorbitor

## Gramatică

### Pronunția în cinci reguli

Ortografia limbii esperanto este fonetică: dacă știi aceste cinci reguli, poți citi cu voce tare orice cuvânt. Tabelul complet al literelor e pe pagina [alfabet și pronunție](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/).

1. **O literă, un sunet.** Fiecare literă se pronunță și nicio literă nu e mută.
2. **Cinci vocale curate.** *a, e, i, o, u* sună ca în română. Esperanto nu are nici „ă”, nici „î”. Un *e* de la început se citește curat, fără „i” în față: *estas* e „es-tas”, nu „ies-tas” ca românescul „este”. Iar *i* de la sfârșit e o silabă întreagă: *esti* are două silabe (ES-ti), nu se citește scurt ca „-i” din „pomi”.
3. **Câteva litere diferă de română.** Învață tabelul de mai jos.
4. **Accentul cade pe penultima vocală.** *SA-lu-ton* e greșit; spune *sa-LU-ton*. Aceeași regulă merge pentru orice cuvânt: *BO-ne, es-pe-RAN-to, KI-el*. În română accentul poate cădea pe silabe diferite, de la un cuvânt la altul; în esperanto, niciodată: *muziko* se citește mu-ZI-ko (nu ca „MU-zi-că”), iar *familio* fa-mi-LI-o.
5. **aj, ej, oj, uj, aŭ, eŭ sunt câte o singură silabă**, ca „ai, ei, oi, ui, au, eu” din română. *Kaj* sună ca „cai”, iar *ankaŭ* se citește *AN-kaŭ*.

Cuvinte din dialog: silaba accentuată e marcată

| Literă | Sună ca | Exemplu |
|---|---|---|
| *c* | „ț” din „țară” | *komencanto* – „începător” |
| *ĉ* | „c” din „ceas”, „cină” | *ĉi tie* – „aici” |
| *g* | „g” din „gară” (mereu tare, și înainte de *e* și *i*) | *gravas* – „contează” |
| *ĝ* | „g” din „geam”, „ginere” | *ĝis* – „până la” |
| *ĥ* | „h” din „hrean” | *ĥoro* – „cor” (literă rară) |
| *j* | „i” din „iarnă” | *jes* – „da” |
| *ĵ* | „j” din „jurnal” | *ĵurnalo* – „ziar” |
| *r* | „r” vibrant, ca în română | *revido* – „revedere” |
| *s* | „s” din „soare” | *estas* – „este” |
| *ŝ* | „ș” din „școală” | *ŝi* – „ea” |
| *ŭ* | „u” din „sau” (după *a* sau *e*) | *ankaŭ* – „și, de asemenea” |

Pentru tine, partea grea nu e sunetul, ci scrierea: în esperanto *c* este mereu „ț”, iar sunetele „ce, ci” și „ge, gi” au litere proprii, *ĉ* și *ĝ*. Așa că *ĉi* se citește „ci”, iar *ci* se citește „ți”.

### Pronumele personale

Esperanto are șapte pronume personale de bază (*oni* „se, lumea” vine în lecția 10). Nu au forme speciale de politețe: *vi* înseamnă „tu” pentru un prieten, „dumneavoastră” pentru un străin și „voi” pentru un grup. Vezi capitolul complet despre [pronume](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/).

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *mi* | eu |
| *vi* | tu, voi, dumneavoastră |
| *li* | el |
| *ŝi* | ea |
| *ĝi* | el, ea (pentru lucruri și animale) |
| *ni* | noi |
| *ili* | ei, ele |

:::match Pronumele personale
mi = eu
vi = tu, voi
li = el
ŝi = ea
ni = noi
ili = ei, ele
:::

### O singură formă de verb pentru toți: *estas*

Verbul „a fi” este *esti*. La prezent, forma lui este *estas* pentru fiecare persoană – nu trebuie să ții minte „sunt, ești, este, suntem, sunteți”. Așa se întâmplă cu toate verbele din esperanto, cum vei vedea în lecția 4 și pe pagina despre [verbe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/).

| Esperanto | Română |
|---|---|
| *Mi estas Ana.* | Eu sunt Ana. |
| *Vi estas komencanto.* | Tu ești începător. |
| *Li estas el Pollando.* | El este din Polonia. |
| *Ŝi estas el Brazilo.* | Ea este din Brazilia. |
| *Ni estas amikoj.* | Noi suntem prieteni. |
| *Ili estas el Kenjo.* | Ei sunt din Kenya. |

Fiindcă verbul nu arată persoana, în esperanto pronumele nu se omite: în română spui simplu „Sunt Ana”, în esperanto ai nevoie de *mi*: *Mi estas Ana*. Fără pronume, *Estas Ana* ar însemna „E Ana”. Esperanto nu are articol nehotărât („un, o”): *Mi estas komencanto* înseamnă „Sunt (un) începător”. Are doar articolul hotărât, *la*, care vine în lecția 2.

:::order Construiește propoziția
? Sunt începător.
= Mi estas komencanto.
- vi
? Ea este din Brazilia.
= Ŝi estas el Brazilo.
- li
? Suntem prieteni.
= Ni estas amikoj.
- vi
? Ce mai faci?
= Kiel vi fartas?
= Kiel fartas vi?
- bone
:::

### Saluturi pentru orice situație

| Esperanto | Română | Când |
|---|---|---|
| *Saluton!* | Salut! Bună! | oricând |
| *Bonan matenon!* | Bună dimineața! | dimineața |
| *Bonan tagon!* | Bună ziua! | în timpul zilei, puțin formal |
| *Bonan vesperon!* | Bună seara! | seara |
| *Bonan nokton!* | Noapte bună! | la culcare |
| *Ĝis revido!* / *Ĝis!* | La revedere! / Pa! | la plecare |
| *Ĝis lundo!* | Pe luni! | *ĝis* + un moment |

Terminația *-n* de la *saluton* și *bonan tagon* nu e un ornament: amândouă sunt forme scurte ale unor propoziții întregi – *bonan tagon* din „(îți doresc) o zi bună”, *saluton* din „(îți trimit) un salut”. Vei învăța terminația aceasta în [lecția 5](https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/lectia-5/). Pentru mai multe saluturi, vezi [saluturile în esperanto](https://esperantopedia.org/ro/expresii/salutari/).

:::write Saluturi
? Bună dimineața!
= Bonan matenon
! bona mateno | bonan mateno | bona matenon → Ambele cuvinte se termină în *-n*: *bonan matenon*, formă scurtă de la „(îți doresc) o dimineață bună”.
? Bună seara!
= Bonan vesperon
! bona vespero | bonan vespero | bona vesperon → Ambele cuvinte se termină în *-n*: *bonan vesperon*.
? Noapte bună! (la culcare)
= Bonan nokton
! bona nokto | bonan nokto | bona nokton → Ambele cuvinte se termină în *-n*: *bonan nokton*.
? La revedere!
= Ĝis revido | Ĝis la revido | Ĝis | Ĝis baldaŭ | Adiaŭ
:::

## Exerciții

:::quiz Exerciții pentru lecția 1
? Cum se pronunță *c* în *komencanto*?
- ca „c” din „casă”
- ca „c” din „ceas”
- ca „ț” din „țară” *
? Care silabă e accentuată în *saluton*?
- SA
- LU *
- TON
? Care cuvânt înseamnă „ea”?
- li
- ŝi *
- ĝi
? Tradu: „Sunt Ana.”
= Mi estas Ana
? Tradu: „Suntem din Brazilia.”
= Ni estas el Brazilo
? Care e un răspuns potrivit la *Kiel vi fartas?*
- *Bone, dankon.* *
- *Bonan nokton.*
- *Mi estas el Kenjo.*
? Tradu: „Ce mai faci?”
= Kiel {vi} {fartas}
? Completează verbul: *Ili ___ el Pollando.* („Ei sunt din Polonia.”)
= estas
? Tradu: „Și eu!”
= Ankaŭ mi | Mi ankaŭ
:::

:::guess Ghicește ce înseamnă
? Ce înseamnă *reveni*?
= reveni
- veni
- merge
:::

## Colțul culturii

Esperanto are o zi de naștere: **26 iulie 1887**. În ziua aceea, medicul oftalmolog Ludwik Zamenhof a publicat la Varșovia primul manual al limbii, scris în rusă și semnat *Doktoro Esperanto* – „Doctorul care speră”. Curând, oamenii au început să numească limba însăși *Esperanto*, după pseudonim. Citește [istoria limbii esperanto](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/istorie/) ca să afli ce a urmat.

## Întrebări frecvente

### Pot scrie ĉ, ĝ și ŝ pe o tastatură obișnuită?

Da. Cea mai folosită soluție este [sistemul x](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/): scrii *cx* pentru *ĉ*, *gx* pentru *ĝ*, *sx* pentru *ŝ* și *ux* pentru *ŭ*. Exercițiile din acest curs fac transformarea în locul tău, pe măsură ce scrii.

### *Vi* e formal sau informal?

Și una, și alta. *Vi* înseamnă „tu” sau „voi”, pentru un prieten sau pentru un străin: esperanto nu face deosebirea românească dintre „tu” și „dumneavoastră”. Există, în teorie, și un singular familiar separat, *ci*, dar aproape nimeni nu-l folosește.

### Cum spui „Mă numesc…” în esperanto?

Cel mai simplu este *Mi estas Ana* – „Sunt Ana”. Vei auzi și *Mi nomiĝas Ana* – „Mă numesc Ana” – și *Mia nomo estas Ana* – „Numele meu este Ana”.

## Surse

- [PMEG: Bazaj elparolaj reguloj (pronunție și accent)](https://bertilow.com/pmeg/skribo_elparolo/elparolo/bazaj_reguloj.html)
- [PMEG: Literoj (alfabetul)](https://bertilow.com/pmeg/skribo_elparolo/skribo/literoj.html)
- [PMEG: Personaj pronomoj (pronumele personale, vi și ci)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/personaj.html)
- [PMEG: Mallongigitaj frazoj (Saluton!, Bonan tagon!)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/frazospecoj/mallongigitaj_frazoj.html)
- [Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (1905)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html)
- [Wikipedia: Unua Libro](https://en.wikipedia.org/wiki/Unua_Libro)
- [Wikipedia: L. L. Zamenhof](https://en.wikipedia.org/wiki/L._L._Zamenhof)