# Lecția 2 de esperanto: familia, substantivele și pluralul

Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/lectia-2/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> În esperanto orice substantiv se termină în -o, pluralul adaugă -j, iar „la” e singurul articol. Învață familia, „meu”, „iată” și „și”.

În lecția aceasta înveți cum funcționează substantivele în esperanto. Orice substantiv se termină în *-o*, pluralul adaugă *-j*, iar un singur articol, *la*, ține locul lui „-ul, -a, -le” pentru toate substantivele. Îți vei descrie și familia cu *mia* „meu, mea”, vei arăta lucruri cu *jen* „iată” și vei adăuga oameni cu *kaj* „și” și *ankaŭ* „și, de asemenea”.

## Dialog

O săptămână mai târziu, Ana și Tomo vorbesc prin apel video. Ana îi arată o fotografie cu familia ei.

| Esperanto | Română |
|---|---|
| **Ana:** Saluton, Tomo! Jen foto de mia familio. | Salut, Tomo! Uite o poză cu familia mea. |
| **Tomo:** Saluton! Ho, granda familio! | Salut! O, ce familie mare! |
| **Ana:** Jes! Jen miaj gepatroj, Paulo kaj Rita. | Da! Uite-i pe părinții mei, Paulo și Rita. |
| **Tomo:** Kaj la knabo? | Și băiatul? |
| **Ana:** La knabo estas mia frato, Pedro. Li estas studento, kiel mi. | Băiatul e fratele meu, Pedro. E student, ca mine. |
| **Tomo:** Kaj la du knabinoj? | Și cele două fete? |
| **Ana:** Ili estas miaj fratinoj, Bia kaj Lara. Ili estas ĝemeloj. | Sunt surorile mele, Bia și Lara. Sunt gemene. |
| **Tomo:** Kaj la kato? | Și pisica? |
| **Ana:** La kato estas Kafo. Ĝi estas la ĉefo de la familio! | Pisica e Kafo („Cafea”). E șefa familiei! |
| **Tomo:** Ha ha! Jen ankaŭ mia familio: miaj gepatroj, mia fratino Marta kaj mi. | Ha, ha! Uite și familia mea: părinții mei, sora mea Marta și eu. |
| **Ana:** Kaj la sinjorino? | Și doamna? |
| **Tomo:** Ŝi estas mia avino, Zofia. Ŝi estas la ĉefo de nia familio! | E bunica mea, Zofia. Ea e șefa familiei noastre! |
| **Ana:** Ha ha! Kafo kaj Zofia – du ĉefoj! | Ha, ha! Kafo și Zofia – două șefe! |

## Cuvinte noi

| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| *familio* | familie | substantiv |
| *foto* | fotografie, poză | substantiv |
| *patro* | tată | *patrino* „mamă” |
| *gepatroj* | părinți | *ge-* = ambele sexe |
| *frato* | frate | *fratino* „soră” |
| *avo* | bunic | *avino* „bunică”, *geavoj* „bunici” |
| *knabo* | băiat | *knabino* „fată” |
| *studento* | student, studentă | pentru oricine |
| *ĝemeloj* | gemeni | singular *ĝemelo* |
| *kato* | pisică | |
| *ĉefo* | șef, conducător | |
| *sinjorino* | doamnă | *sinjoro* „domn” |
| *la* | articolul hotărât („-ul”, „-a”) | singurul articol |
| *jen* | iată, uite | ca să arăți ceva |
| *de* | de, al, a | *foto de mia familio* |
| *mia* | meu, mea | *miaj* înaintea unui plural |
| *via* | tău, ta; vostru, voastră | |
| *nia* | nostru, noastră | |
| *du* | doi, două | numerele în lecția 8 |
| *granda* | mare | adjectiv (lecția 3) |
| *kiel* | ca, precum | *kiel mi* „ca mine” |
| *ho* | o, oh | interjecție |

*-in-* formează forma feminină: *sinjoro* „domn” → *sinjorino* „doamnă”. *ge-* reunește ambele sexe: *gepatroj* înseamnă „părinți”, adică tată și mamă împreună.
frat·in·o = soră
ge·frat·o·j = frați și surori

## Gramatică

### Substantivele se termină în *-o*

Orice substantiv din esperanto se termină în *-o*: *familio, patro, kato, foto*. Recunoști un substantiv dintr-o privire, chiar dacă nu știi cuvântul. Substantivele nu au gen gramatical: româna are trei genuri și articole diferite („băiatul”, „fata”, „scaunul”), pe când *la familio* și *la kato* folosesc același *la*. Mai multe pe pagina despre [substantive și adjective](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/).

O capcană pentru vorbitorii de română: *-o* **nu** e masculin, iar *-a* **nu** e feminin. *Knabo* e „băiat”, dar „fată” e *knabino* (cu *-in-*), nu *knaba*: terminația *-a* e a adjectivelor (lecția 3), iar *knaba* ar însemna „băiețesc”.

### Pluralul: adaugă *-j*

Adaugă *-j* ca să pui un substantiv la plural. Terminația *-oj* sună ca „oi” din „doi”.

| Singular | Plural | Română |
|---|---|---|
| *frato* | *fratoj* | frați |
| *familio* | *familioj* | familii |
| *knabino* | *knabinoj* | fete |
| *ĉefo* | *ĉefoj* | șefi |

Nu există pluraluri neregulate: *infano* „copil” → *infanoj* „copii”, *homo* „om” → *homoj* „oameni”. Rădăcina rămâne mereu neschimbată – nimic de felul românescului „om – oameni” sau „fată – fete”.

### Un singur articol: *la*

*La* este articolul hotărât și nu se schimbă niciodată: *la knabo, la knaboj, la knabino*. În română articolul se lipește la sfârșitul cuvântului („băiatul”, „băieții”, „fata”); în esperanto *la* stă separat, înaintea substantivului: *la knabo* „băiatul”. Nu-l confunda cu prepoziția românească „la”: *la* e doar articolul. Îl folosești cam acolo unde româna folosește forma cu articol. Pentru „un, o” nu pui niciun articol: *kato* e „o pisică”, *la kato* e „pisica”. Detaliile sunt pe pagina despre [articol](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/articol/).

### Femininul cu *-in-*

Câteva cuvinte pentru oameni sunt masculine de la sine: cuvintele de familie ca *patro, frato, avo*, apoi *knabo* „băiat” și *sinjoro* „domn”. Sufixul *-in-* formează femininul: *patrino* „mamă”, *fratino* „soră”. Prefixul *ge-* înseamnă „ambele sexe împreună”: *gepatroj* „părinți”, *gefratoj* „frați și surori”. Cele mai multe alte cuvinte pentru oameni, ca *studento* și *amiko*, se folosesc pentru oricine.

| Masculin | Feminin | Ambele |
|---|---|---|
| *patro* – tată | *patrino* – mamă | *gepatroj* – părinți |
| *frato* – frate | *fratino* – soră | *gefratoj* – frați și surori |
| *avo* – bunic | *avino* – bunică | *geavoj* – bunici |
| *knabo* – băiat | *knabino* – fată | *geknaboj* – băieți și fete |

patrino = mamă | patr = tată
gepatroj = părinți | patr = tată

Atenție la „nepot”: în română cuvântul înseamnă și copilul copilului tău, și copilul fratelui sau al surorii. Esperanto are două cuvinte: *nepo* pentru primul sens și *nevo* pentru al doilea; la feminin, *nepino* și *nevino*.

:::match Familia
patrino = mamă
frato = frate
fratino = soră
gepatroj = părinți
avino = bunică
knabo = băiat
:::

### „Meu”, „tău”, „nostru”: adaugă *-a* la pronume

Posesivele sunt pronume cu terminația adjectivelor, *-a*. Înaintea unui substantiv la plural primesc *-j*, exact ca substantivul: *mia frato* „fratele meu”, *miaj fratoj* „frații mei”. Spre deosebire de română, posesivul stă înaintea substantivului și fără articol: „prietenul meu” este simplu *mia amiko*, fără *la*. Și nu-și schimbă forma după gen: *mia* merge și pentru „meu”, și pentru „mea”. Toate formele sunt pe pagina despre [pronume](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/pronume/).

| Pronume | Posesiv | Exemplu |
|---|---|---|
| *mi* | *mia* – meu, mea | *mia familio* |
| *vi* | *via* – tău, ta; vostru | *via frato* |
| *li* | *lia* – lui | *lia patrino* |
| *ŝi* | *ŝia* – ei | *ŝiaj gepatroj* |
| *ĝi* | *ĝia* – lui, ei (lucru, animal) | *ĝia nomo* |
| *ni* | *nia* – nostru, noastră | *nia avino* |
| *ili* | *ilia* – lor | *ilia kato* |

:::write Pune la plural
? *knabino* „fată”
= knabinoj
? *la kato* „pisica”
= la katoj
? *mia amiko* „prietenul meu”
= miaj amikoj
! mia amikoj → *Mia* se poartă ca un adjectiv, așa că primește și el *-j*: *miaj amikoj*.
? *nia avo* „bunicul nostru”
= niaj avoj
! nia avoj → Și *nia* primește *-j*: *niaj avoj*.
:::

### *Jen*, *kaj*, *ankaŭ*

*Jen* arată spre ceva: *Jen mia frato* – „Iată-l pe fratele meu”, *Jen la fotoj* – „Iată fotografiile”. *Kaj* leagă cuvinte și propoziții: *Paulo kaj Rita*. *Ankaŭ* înseamnă „și, de asemenea” și stă de obicei chiar înaintea cuvântului la care se referă: *Ankaŭ Marta estas studento* – „Și Marta e studentă”. După un nume sau un pronume îl vei auzi și invers, cu același sens: *Marta ankaŭ estas studento*.

Fii atent la românescul „și”, care are două sensuri. „Și” care leagă („Paulo și Rita”) este *kaj*; „și” cu sensul „de asemenea” („și Marta e studentă”, „și eu”) este *ankaŭ*. *Kaj Marta estas studento* ar însemna „Iar Marta e studentă”.

:::order Construiește propoziția
? Iată-i pe părinții mei.
= Jen miaj gepatroj.
- mia
? Iată o poză cu familia mea.
= Jen foto de mia familio.
- la
? Pisica e șefa familiei.
= La kato estas la ĉefo de la familio.
= La ĉefo de la familio estas la kato.
? Și Marta e studentă (ca Pedro).
= Ankaŭ Marta estas studento.
= Marta ankaŭ estas studento.
:::

## Exerciții

:::quiz Exerciții pentru lecția 2
? Care e pluralul lui *frato*?
= fratoj
? Care cuvânt e feminin?
- *patro*
- *fratino* *
- *knabo*
? Tradu: „pisicile”
= la katoj
? Ce înseamnă *Jen miaj gepatroj*?
- „Iată-i pe părinții mei.” *
- „Iată-l pe tatăl meu.”
- „Iată-i pe bunicii mei.”
? Completează articolul: *___ familio estas granda.*
= La
? Tradu: „surorile mele”
= miaj fratinoj
? Care propoziție înseamnă „Și Marta e studentă”?
- *Ankaŭ Marta estas studento.* *
- *Jen Marta, la studento.*
- *Marta estas mia studento.*
? Ce înseamnă *gepatroj*?
- bunici
- părinți *
- frați și surori
? Tradu: „Iată-l pe fratele meu.”
= Jen mia frato | Jen estas mia frato
:::

:::guess Ghicește ce înseamnă
? Ce înseamnă *amikino*?
= prietenă
- prieten
- soră
:::

## Colțul culturii

În unele familii se vorbește esperanto acasă. Copiii care cresc cu limba aceasta se numesc *denaskuloj* – „vorbitori de la naștere” –, iar cercetătorii estimează că sunt între aproximativ 1.000 și 2.000. Unii au părinți care s-au cunoscut prin esperanto și nu au altă limbă comună; mai des, părinți care au deja o limbă comună aleg să le vorbească esperanto copiilor. Citește mai mult despre [vorbitorii nativi de esperanto](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/vorbitori-nativi/).

## Întrebări frecvente

### Are esperanto gen gramatical?

Nu. Substantivele nu au gen, iar *la* este același pentru toate. Doar cuvintele pentru oameni și animale pot arăta sexul, iar *-in-* formează femininul.

### Cum spui „un” sau „o” în esperanto?

Nu le spui. Esperanto nu are articol nehotărât: *kato* înseamnă „o pisică” sau „pisică”, iar *la kato* înseamnă „pisica”.

### De ce *miaj gepatroj* și nu *mia gepatroj*?

*Mia* se poartă ca un adjectiv, iar adjectivele primesc *-j* când substantivul lor e la plural. Vei exersa acordul acesta în [lecția 3](https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/lectia-3/).

## Surse

- [Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regulile 1–3)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html)
- [PMEG: La – bazaj reguloj (articolul)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/difiniloj/la/bazaj_reguloj.html)
- [PMEG: Nombro – bazaj reguloj (pluralul)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/unu-nombro_multe-nombro/bazaj_reguloj.html)
- [PMEG: Seksa signifo de O-vortoj (substantive masculine, feminine și neutre)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/o-vortoj/seksa_signifo.html)
- [PMEG: Posedaj pronomoj (posesivele)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/pronomoj/posedaj.html)
- [PMEG: Ankaŭ (locul în propoziție)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/e-vortecaj_vortetoj/ceteraj/ankau.html)
- [Jouko Lindstedt, „Native Esperanto as a test case for natural language”, SKY Journal of Linguistics 19 (2006)](https://journal.fi/finjol/article/view/153130/98645)
- [Wikipedia: Native Esperanto speakers](https://en.wikipedia.org/wiki/Native_Esperanto_speakers)