# Lecția 3 de esperanto: adjective, culori și negația

Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/lectia-3/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Adjectivele în esperanto se termină în -a și primesc -j lângă un plural: bela tago, belaj tagoj. Învață 12 culori, vremea, tre „foarte” și ne „nu”.

În lecția aceasta înveți să descrii lucruri. Adjectivele din esperanto se termină în *-a* și primesc *-j* când substantivul lor e la plural: *bela tago* „o zi frumoasă”, *belaj tagoj* „zile frumoase”. Vei învăța și douăsprezece culori, câteva cuvinte despre vreme, *tre* „foarte” și *ne* „nu” – și vei arunca o primă privire la *mal-*, prefixul care transformă un cuvânt în contrariul lui.

## Dialog

E octombrie. La Cracovia a început toamna; la São Paulo e primăvară.

| Esperanto | Română |
|---|---|
| **Ana:** Saluton, Tomo! Kia estas la vetero en Krakovo? | Salut, Tomo! Cum e vremea în Cracovia? |
| **Tomo:** Ne bona. La ĉielo estas griza, kaj la vento estas forta. | Nu e bună. Cerul e gri, iar vântul e puternic. |
| **Ana:** Ho ne! Ĉi tie la ĉielo estas tute blua. | O, nu! Aici cerul e complet albastru. |
| **Tomo:** Vere? | Serios? |
| **Ana:** Jes! En Brazilo nun estas printempo. La tagoj estas longaj kaj varmaj. | Da! În Brazilia acum e primăvară. Zilele sunt lungi și calde. |
| **Tomo:** Kaj ĉi tie estas aŭtuno. La tagoj estas mallongaj kaj malvarmaj. | Iar aici e toamnă. Zilele sunt scurte și reci. |
| **Ana:** Ho, kompatinda Tomo! | Of, bietul Tomo! |
| **Tomo:** Sed la aŭtuno ankaŭ estas bela. La folioj estas flavaj, oranĝaj kaj ruĝaj. | Dar și toamna e frumoasă. Frunzele sunt galbene, portocalii și roșii. |
| **Ana:** Kiel bele! En San-Paŭlo la folioj ĉiam estas verdaj. | Ce frumos! În São Paulo frunzele sunt mereu verzi. |
| **Tomo:** Verdaj folioj kaj blua ĉielo… Mi tre envias vin! | Frunze verzi și cer albastru… Tare te mai invidiez! |
| **Ana:** Ha ha! Sed San-Paŭlo ne estas trankvila urbo. Ĝi estas tre granda kaj tre brua. | Ha, ha! Dar São Paulo nu e un oraș liniștit. E foarte mare și foarte zgomotos. |
| **Tomo:** Krakovo ne estas tiel granda, sed ĝi estas malnova kaj tre bela. | Cracovia nu e atât de mare, dar e veche și foarte frumoasă. |
| **Ana:** Malnovaj urboj estas tre belaj! | Orașele vechi sunt foarte frumoase! |

*Kia…?* înseamnă „ce fel de…?” sau „cum e…?”. Atenție: în română întrebi cu „cum” („Cum e vremea?”), dar în esperanto spui *kia*, nu *kiel*, pentru că răspunsul e un adjectiv (*bona*, *griza*): *Kia estas la vetero?* Îl vei reîntâlni în tabelul cuvintelor interogative din lecția 11.

## Cuvinte noi

| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| *bela* | frumos, frumoasă | adjectiv |
| *bona* | bun | *bone* „bine” |
| *granda* | mare | |
| *longa* | lung | *mallonga* „scurt” |
| *varma* | cald | *malvarma* „rece” |
| *nova* | nou | *malnova* „vechi” (pentru lucruri) |
| *forta* | puternic, tare | ca „forță” |
| *trankvila* | liniștit, calm | |
| *brua* | zgomotos | de la *bruo* „zgomot” |
| *kompatinda* | sărman, biet | *kompatinda Tomo!* „bietul Tomo!” |
| *envii* | a invidia | *Mi envias vin.* „Te invidiez.” (*vin*: lecția 5) |
| *vetero* | vreme (meteo) | substantiv |
| *ĉielo* | cer | |
| *vento* | vânt | |
| *folio* | frunză; foaie de hârtie | ca „foaie” |
| *urbo* | oraș | ca „urban” |
| *printempo* | primăvară | |
| *aŭtuno* | toamnă | ca „autumnal” |
| *tre* | foarte | |
| *tute* | complet, cu totul | |
| *ne* | nu | |
| *tiel* | așa, atât de | *ne tiel granda* „nu atât de mare” |
| *ĉiam* | mereu, întotdeauna | |
| *nun* | acum | |
| *en* | în | *en Brazilo* „în Brazilia” (lecția 9) |
| *feliĉa* | fericit | |
| *vere* | cu adevărat, chiar | |

*-ind-* înseamnă „vrednic de …”: *kompatinda* este „vrednic de milă”, adică sărman.
vid·ind·a = demn de văzut
leg·ind·a = demn de citit

## Gramatică

### Adjectivele se termină în *-a*

Orice adjectiv din esperanto se termină în *-a*: *bela, granda, varma*. Poate sta înainte sau după substantiv – *bela tago* și *tago bela* înseamnă amândouă „o zi frumoasă” –, dar înainte e mai obișnuit. În română adjectivul stă de regulă după substantiv („o zi frumoasă”), așa că *tago bela* îți va suna firesc, însă forma cea mai obișnuită este *bela tago*. Detaliile sunt pe pagina despre [substantive și adjective](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/).

### Acordul: substantiv la plural, adjectiv la plural

Când substantivul e la plural, adjectivul lui primește și el *-j*. Regula merge și după *estas*: în *La tagoj estas longaj*, adjectivul descrie *la tagoj*, așa că primește *-j*.

| Singular | Plural |
|---|---|
| *bela tago* – o zi frumoasă | *belaj tagoj* – zile frumoase |
| *la granda urbo* – orașul mare | *la grandaj urboj* – orașele mari |
| *La folio estas flava.* – Frunza e galbenă. | *La folioj estas flavaj.* – Frunzele sunt galbene. |
| *mia malnova foto* – poza mea veche | *miaj malnovaj fotoj* – pozele mele vechi |

Contează și pronumele: *Ni estas feliĉaj* – „Suntem fericiți” –, pentru că *ni* e la plural. Cu *vi*, gândește-te la câți oameni te referi: *Vi estas feliĉa* (o persoană), *Vi estas feliĉaj* (mai multe). Spre deosebire de română, adjectivul nu se acordă în gen: *ruĝa* înseamnă și „roșu”, și „roșie”; se schimbă doar la plural (*ruĝaj*).

:::ending Fă acordul
- o oj a aj
? zile frumoase
= bel[aj] tag[oj]
? Frunzele sunt galbene.
= La foli[oj] estas flav[aj].
? poza mea veche
= mia malnov[a] fot[o]
? Suntem fericiți.
= Ni estas feliĉ[aj].
? Orașul e foarte zgomotos.
= La urb[o] estas tre bru[a].
:::

### Culorile

Culorile sunt adjective obișnuite, deci se acordă și ele: *ruĝa folio*, *ruĝaj folioj*. Pagina despre [culori](https://esperantopedia.org/ro/expresii/culori/) are mai multe nuanțe.

| Esperanto | Română | Esperanto | Română |
|---|---|---|---|
| *ruĝa* | roșu | *bruna* | maro |
| *oranĝa* | portocaliu | *griza* | gri |
| *flava* | galben | *nigra* | negru |
| *verda* | verde | *blanka* | alb |
| *blua* | albastru | *roza* | roz |
| *viola* | mov, violet | *ora* | auriu |

:::match Culorile
ruĝa = roșu
flava = galben
verda = verde
blua = albastru
nigra = negru
blanka = alb
:::

### *Tre* „foarte” și *ne* „nu”

*Tre* stă înaintea unui adjectiv sau a unui adverb: *tre bela* „foarte frumos”, *tre bone* „foarte bine”. Atenție: *tre* nu are legătură cu „trei” (acela e *tri*). *Ne* stă chiar înaintea cuvântului pe care îl neagă, de obicei verbul, exact ca „nu” în română: *La ĉielo ne estas blua* – „Cerul nu e albastru”. Tot ca „nu”, *ne* e și răspunsul negativ: *Ne, la vetero ne estas bona*. Vezi [întrebări și negație](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/intrebari-negatie/).

:::order Construiește propoziția
? Zilele nu sunt lungi.
= La tagoj ne estas longaj.
- longa
? Orașele vechi sunt foarte frumoase.
= Malnovaj urboj estas tre belaj.
- bela
? Cerul nu e gri.
= La ĉielo ne estas griza.
- grizaj
:::

### O primă privire la *mal-*

Prefixul *mal-* dă contrariul exact. O rădăcină plus *mal-* te scutește să înveți un al doilea cuvânt. Nu-l confunda cu „mal-” din „malformație” sau „malnutriție”, unde înseamnă „rău”: în esperanto *mal-* dă contrariul, așa că *malgranda* e pur și simplu „mic”. Mai multe trucuri de formare a cuvintelor vei învăța în [lecția 10](https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/lectia-10/).

| Cuvânt | Contrariul cu *mal-* |
|---|---|
| *varma* – cald | *malvarma* – rece |
| *longa* – lung | *mallonga* – scurt |
| *nova* – nou | *malnova* – vechi |
| *bona* – bun | *malbona* – rău |
| *granda* – mare | *malgranda* – mic |

:::write Contrarii cu mal-
? contrariul lui *granda* „mare”
= malgranda
? contrariul lui *bona* „bun”
= malbona
? contrariul lui *longa* „lung”
= mallonga
! malonga → Păstrează ambii *l*: *mal* + *longa* = *mallonga*.
? contrariul lui *varma* „cald”
= malvarma
:::

## Exerciții

:::quiz Exerciții pentru lecția 3
? Alege forma corectă: *La folioj estas ___.*
- *flava*
- *flavaj* *
- *flavoj*
? Tradu: „o zi frumoasă”
= bela tago | tago bela
? Care cuvânt înseamnă „rece”?
- *varma*
- *malvarma* *
- *malnova*
? Tradu: „Cerul nu e albastru.”
= La ĉielo ne estas blua
? Care terminație arată un adjectiv?
- -o
- -a *
- -j
? Tradu: „frunze verzi”
= {verdaj} {folioj}
? Ce înseamnă *tre bela*?
- „foarte frumos” *
- „trei frumoși”
- „nu e frumos”
? Pune la plural: *granda urbo*
= grandaj urboj
? Tradu: „Zilele sunt lungi și calde.”
= La tagoj estas longaj kaj varmaj
:::

:::guess Ghicește ce înseamnă
? Ce înseamnă *malamiko*?
= dușman
- prieten
- prietenă
? Ce înseamnă *malbone*?
= rău
- bine
- mult
:::

## Colțul culturii

Verdele este culoarea limbii esperanto. Steagul esperanto – verde, cu un pătrat alb în care stă o stea verde cu cinci colțuri – a fost adoptat la primul Congres Mondial de Esperanto, la Boulogne-sur-Mer, în Franța, în 1905. Verdele simbolizează în mod tradițional speranța, iar cele cinci colțuri, cele cinci continente. Vorbitorii pasionați sunt numiți chiar *verduloj* – „verzii”; citește mai mult despre [steag și simboluri](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/drapel-si-simboluri/).

## Întrebări frecvente

### Adjectivul stă înainte sau după substantiv?

Oricum. *Bela tago* și *tago bela* înseamnă același lucru, dar înainte e mai obișnuit. Terminațiile arată care cuvânt e care, așa că ordinea e liberă.

### Adjectivele se acordă mereu cu substantivele?

Da, dar numai în număr și în caz, nu și în gen. Un adjectiv primește *-j* lângă un substantiv la plural și, cum vei vedea în [lecția 5](https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/lectia-5/), *-n* când substantivul primește *-n*. Posesivele ca *mia* urmează aceeași regulă.

### Cum spui „bătrân” despre oameni?

*Malnova* e pentru lucruri: *malnova urbo* „un oraș vechi”. Pentru oameni și animale folosește *maljuna* „bătrân” – contrariul lui *juna* „tânăr”. Româna face exact aceeași deosebire între „vechi” și „bătrân”. *Malnova amiko* e „un prieten vechi”, adică un prieten de mulți ani.

## Surse

- [Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regula 3, adjectivele)](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/gramatiko_angla.html)
- [PMEG: A-vortoj – bazaj reguloj (adjectivele)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/a-vortoj/bazaj_reguloj.html)
- [PMEG: Nombro ĉe A-vortoj (acordul în număr)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/unu-nombro_multe-nombro/uzado/a-vortoj.html)
- [PMEG: Neado (negația)](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/neado.html)
- [PMEG: MAL](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/prefiksoj/mal.html)
- [Wikipedia: Esperanto symbols](https://en.wikipedia.org/wiki/Esperanto_symbols)
- [Vikipedio: Esperanto-flago](https://eo.wikipedia.org/wiki/Esperanto-flago)