# Cele mai frecvente 100 de substantive esperanto

Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/substantive-frecvente/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Cele mai frecvente 100 de substantive esperanto din 822.296 de propoziții Tatoeba, cu sensuri, familii de cuvinte și exemple. Sunt 8,7% din cuvinte.

Cele mai frecvente substantive esperanto sunt *homo* „om”, *tempo* „timp”, *libro* „carte”, *infano* „copil”, *jaro* „an” și *lingvo* „limbă”. Cele mai frecvente 100 de substantive din [lista noastră de 1.000 de cuvinte frecvente](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/) alcătuiesc **5,2% din toate cuvintele** unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții obișnuite în esperanto, iar primele zece singure alcătuiesc 1,3%. Fiecare substantiv se termină în *-o*, deci îl recunoști dintr-o privire, iar tabelul de mai jos arată încă două-trei cuvinte formate din aceeași rădăcină.

## Fiecare substantiv se termină în -o, cu -j pentru plural și -n pentru complementul direct

Adaugă *-j* pentru plural și *-n* pentru complementul direct. Dacă un substantiv are nevoie de amândouă, ordinea este mereu *-j* și apoi *-n*. Nu există excepții; vezi [substantivele și adjectivele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/substantive-adjective/) și [acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/).

| Forma | Terminația | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| singular | *-o* | *La libro estas sur la tablo.* | „Cartea este pe masă.” |
| plural | *-oj* | *La libroj estas sur la tablo.* | „Cărțile sunt pe masă.” |
| singular, complement direct | *-on* | *Mi legas la libron.* | „Citesc cartea.” |
| plural, complement direct | *-ojn* | *Mi legas la librojn.* | „Citesc cărțile.” |

Esperanto are doar [articolul *la*](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/articol/), „hotărât”, și el nu se schimbă niciodată: *la libro*, *la libroj*, *la librojn*. Spre deosebire de română, unde articolul hotărât se alipește la sfârșitul cuvântului („cartea”, „cărțile”), în esperanto *la* stă înaintea substantivului. Nu există articol nehotărât: *libro* înseamnă „o carte” sau pur și simplu „carte”.

## Substantive pentru persoane: -in- formează forma feminină

Esperanto nu are gen gramatical, spre deosebire de română, unde fiecare substantiv este masculin, feminin sau neutru. Cele mai multe cuvinte pentru persoane, precum *homo*, *infano*, *amiko*, *persono*, *instruisto*, *kuracisto* și *studento*, nu spun nimic despre sex. Câteva rădăcini sunt masculine prin sens, iar sufixul *-in-* formează forma feminină. Șase asemenea perechi se află printre cele mai frecvente 100 de substantive; numerele sunt locuri în listă.

| Masculin prin sens | Feminin cu *-in-* |
|---|---|
| *patro* „tată” (133) | *patrino* „mamă” (173) |
| *frato* „frate” (221) | *fratino* „soră” (261) |
| *filo* „fiu” (237) | *filino* „fiică” (342) |
| *knabo* „băiat” (218) | *knabino* „fată” (228) |
| *edzo* „soț” (402) | *edzino* „soție” (230) |
| *viro* „bărbat” (156) | *virino* „femeie” (174) |

Prefixul *ge-* numește ambele sexe împreună: *gepatroj* „părinți”, *gefratoj* „frați și surori”, *gefiloj* „fii și fiice”, *geedzoj* „soț și soție”. Vezi [sufixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/) și [prefixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/).

## Primele 10 substantive de învățat

Aceasta este alegerea noastră, nu o listă oficială. Șase din zece se află printre cele mai frecvente 20 de substantive din tabel. *Nomo*, *akvo*, *demando* și *familio* vin mai jos, dar un începător are nevoie de ele chiar în prima conversație.

| Substantivul | Română | De ce primul | Exemplu |
|---|---|---|---|
| *nomo* | nume | Prezentarea | *Mia nomo estas Anna.* – „Numele meu este Anna.” |
| *amiko* | prieten | Vorbitul despre oamenii pe care îi cunoști | *Mi havas bonan amikon.* – „Am un prieten bun.” |
| *familio* | familie | Vorbitul despre acasă | *Ĉu vi havas grandan familion?* – „Ai o familie mare?” |
| *lingvo* | limbă | Spusul limbilor pe care le vorbești și le înveți | *Kiun lingvon vi parolas?* – „Ce limbă vorbești?” |
| *tago* | zi | Salutări, date și planuri | *Kiu tago estas hodiaŭ?* – „Ce zi este astăzi?” |
| *tempo* | timp | Planuri, invitații și întrebări politicoase | *Ĉu vi havas tempon?* – „Ai timp?” |
| *akvo* | apă | Mâncare, băutură și primul lucru pe care îl ceri | *Unu glason da akvo, bonvolu.* – „Un pahar cu apă, vă rog.” |
| *mono* | bani | Cumpărături și prețuri | *Kiom da mono vi bezonas?* – „De câți bani ai nevoie?” |
| *demando* | întrebare | A întreba și a verifica | *Ĉu vi komprenas la demandon?* – „Înțelegi întrebarea?” |
| *vorto* | cuvânt | Învățarea de cuvinte noi | *Kion signifas tiu vorto?* – „Ce înseamnă cuvântul acesta?” |

## Cele mai frecvente 100 de substantive esperanto

*Locul* este poziția substantivului printre toate cele 1.000 de cuvinte ale listei, deci *homo* de pe locul 55 este primul substantiv: cele 54 de cuvinte dinaintea lui sunt 38 de cuvinte gramaticale, 12 verbe și 4 adverbe. Coloana *Familia* arată două-trei cuvinte formate din aceeași rădăcină (mai puține acolo unde ReVo, Reta Vortaro, listează mai puține); sensurile sunt prescurtate după ReVo. Exemplele sunt ale noastre. *Esperanto* și *Dio* se scriu cu majusculă prin tradiție. Caută orice substantiv în [dicționar](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/).

| Locul | Substantivul | Română | Familia | Exemplu |
|---|---|---|---|---|
| 55 | *homo* | om, ființă umană | *homa* „uman”, *homaro* „omenire”, *homeco* „umanitate” | *Ĉiu homo bezonas amikojn.* – „Fiecare om are nevoie de prieteni.” |
| 78 | *tempo* | timp | *libertempo* „timp liber”, *nuntempo* „zilele noastre”, *longtempe* „mult timp” | *Mi ne havas tempon hodiaŭ.* – „Nu am timp astăzi.” |
| 88 | *libro* | carte | *librejo* „librărie”, *libreto* „broșură”, *taglibro* „jurnal intim” | *Ŝi legas interesan libron.* – „Ea citește o carte interesantă.” |
| 89 | *infano* | copil | *infana* „copilăresc”, *infaneco* „copilărie”, *infaneto* „copilaș” | *La infanoj ludas en la parko.* – „Copiii se joacă în parc.” |
| 90 | *jaro* | an | *jardeko* „deceniu”, *jarcento* „secol”, *Novjaro* „Anul Nou” | *La jaro havas dek du monatojn.* – „Anul are douăsprezece luni.” |
| 91 | *lingvo* | limbă | *lingva* „lingvistic”, *lingvisto* „lingvist”, *gestolingvo* „limbaj mimico-gestual” | *Esperanto estas facila lingvo.* – „Esperanto este o limbă ușoară.” |
| 95 | *vivo* | viață | *vivi* „a trăi”, *viva* „viu”, *viveco* „vioiciune” | *La vivo estas bela.* – „Viața este frumoasă.” |
| 96 | *tago* | zi | *tage* „ziua”, *ĉiutaga* „zilnic”, *naskiĝtago* „zi de naștere” | *Hodiaŭ estas bela tago.* – „Astăzi este o zi frumoasă.” |
| 103 | *domo* | casă | *dometo* „căsuță”, *domego* „conac”, *stacidomo* „gară” | *Nia domo havas ruĝan pordon.* – „Casa noastră are o ușă roșie.” |
| 113 | *mono* | bani | *monujo* „portofel”, *monero* „monedă”, *poŝmono* „bani de buzunar” | *Mi ne havas sufiĉe da mono.* – „Nu am destui bani.” |
| 114 | *afero* | chestiune, lucru | *aferisto* „om de afaceri”, *amafero* „legătură amoroasă”, *afereca* „practic, de afaceri” | *Tio ne estas mia afero.* – „Asta nu e treaba mea.” |
| 116 | *amiko* | prieten | *amika* „prietenos”, *amikino* „prietenă”, *amikeco* „prietenie” | *Mia amiko loĝas en Berlino.* – „Prietenul meu locuiește la Berlin.” |
| 125 | *laboro* | muncă, loc de muncă | *labori* „a lucra”, *laboristo* „muncitor”, *kunlabori* „a colabora” | *Mi serĉas novan laboron.* – „Caut un loc de muncă nou.” |
| 133 | *patro* | tată | *patrino* „mamă”, *bopatro* „socru”, *prapatro* „strămoș” | *Mia patro laboras en banko.* – „Tatăl meu lucrează la o bancă.” |
| 138 | *aŭto* | mașină | *aŭtejo* „garaj”, *aŭtisto* „șofer”, *ŝarĝaŭto* „camion” | *Ni veturas per aŭto.* – „Mergem cu mașina.” |
| 141 | *vorto* | cuvânt | *vortaro* „dicționar”, *pasvorto* „parolă”, *vorta* „al cuvintelor” | *Kiel oni diras tiun vorton en Esperanto?* – „Cum se spune cuvântul acesta în esperanto?” |
| 147 | *horo* | oră | *horaro* „orar”, *duonhoro* „jumătate de oră”, *kvaronhoro* „un sfert de oră” | *La filmo daŭras du horojn.* – „Filmul durează două ore.” |
| 154 | *mondo* | lume | *tutmonda* „mondial”, *mondoparto* „continent”, *mondmilito* „război mondial” | *Esperanto estas parolata en la tuta mondo.* – „Esperanto se vorbește în toată lumea.” |
| 155 | *problemo* | problemă | *problema* „problematic” | *Ne estas problemo!* – „Nicio problemă!” |
| 156 | *viro* | bărbat | *vira* „bărbătesc”, *vireco* „virilitate”, *virkato* „motan” | *Tiu viro estas kuracisto.* – „Bărbatul acela este medic.” |
| 157 | *hundo* | câine | *hundino* „cățea”, *hundido* „cățeluș”, *hundejo* „cușcă” | *La hundo dormas sub la tablo.* – „Câinele doarme sub masă.” |
| 165 | *lando* | țară | *eksterlando* „străinătate”, *tutlanda* „la nivelul întregii țări”, *landnomo* „numele unei țări” | *Kiu estas la plej granda lando en la mondo?* – „Care este cea mai mare țară din lume?” |
| 173 | *patrino* | mamă | *bopatrino* „soacră”, *prapatrino* „strămoașă”, *duonpatrino* „mamă vitregă” | *Mia patrino kuiras vespermanĝon.* – „Mama mea gătește cina.” |
| 174 | *virino* | femeie | *virina* „feminin”, *virineco* „feminitate”, *virinismo* „feminism” | *Tiu virino parolas kvar lingvojn.* – „Femeia aceea vorbește patru limbi.” |
| 175 | *ĉambro* | cameră | *dormoĉambro* „dormitor”, *banĉambro* „baie”, *klasĉambro* „sală de clasă” | *Mia ĉambro estas malgranda, sed bela.* – „Camera mea este mică, dar frumoasă.” |
| 181 | *akvo* | apă | *akva* „apos”, *akvumi* „a uda”, *marakvo* „apă de mare” | *Mi trinkas glason da akvo.* – „Beau un pahar cu apă.” |
| 184 | *lernejo* | școală | *lerni* „a învăța”, *lernanto* „elev”, *mezlernejo* „liceu” | *Mia filino iras al la lernejo.* – „Fiica mea merge la școală.” |
| 189 | *urbo* | oraș | *urbano* „orășean”, *urbestro* „primar”, *ĉefurbo* „capitală” | *Parizo estas bela urbo.* – „Parisul este un oraș frumos.” |
| 196 | *frazo* | propoziție, frază | *frazaro* „culegere de propoziții”, *frapfrazo* „slogan”, *frazlibro* „ghid de conversație” | *Ĉi tiu frazo estas tro longa.* – „Propoziția aceasta este prea lungă.” |
| 199 | *nomo* | nume | *nomi* „a numi”, *nomiĝi* „a se numi”, *familinomo* „nume de familie” | *Kio estas via nomo?* – „Care este numele tău?” |
| 201 | *demando* | întrebare | *demandi* „a întreba”, *demandaro* „chestionar”, *demandosigno* „semnul întrebării” | *Mi havas demandon pri la leciono.* – „Am o întrebare despre lecție.” |
| 202 | *kato* | pisică | *katino* „pisică (femelă)”, *katido* „pisoi”, *virkato* „motan” | *Nia kato ŝatas dormi sur la lito.* – „Pisicii noastre îi place să doarmă în pat.” |
| 208 | *Dio* | Dumnezeu, zeu | *dia* „divin”, *diino* „zeiță”, *sendia* „fără Dumnezeu” | *Ŝi preĝas al Dio.* – „Ea se roagă lui Dumnezeu.” |
| 217 | *pordo* | ușă, poartă | *pordego* „poartă mare”, *pordisto* „portar”, *dompordo* „ușa de la intrare” | *Bonvolu fermi la pordon.* – „Te rog, închide ușa.” |
| 218 | *knabo* | băiat | *knabino* „fată”, *ŝipknabo* „mus” | *La knabo havas ruĝan pilkon.* – „Băiatul are o minge roșie.” |
| 221 | *frato* | frate | *fratino* „soră”, *gefratoj* „frați și surori”, *frateco* „frăție” | *Mia frato estas pli aĝa ol mi.* – „Fratele meu este mai în vârstă decât mine.” |
| 223 | *okulo* | ochi | *okula* „ocular”, *okulisto* „oftalmolog”, *okulvitroj* „ochelari” | *Ŝi havas bluajn okulojn.* – „Ea are ochi albaștri.” |
| 225 | *mano* | mână | *dekstramana* „dreptaci”, *maldekstramana* „stângaci”, *manpleno* „o mână plină” | *Li tenas libron en la mano.* – „El ține o carte în mână.” |
| 226 | *vero* | adevăr | *vera* „adevărat”, *vere* „cu adevărat”, *malvera* „fals” | *Ĉu tio estas la vero?* – „Asta e adevărul?” |
| 228 | *knabino* | fată | *knabo* „băiat” | *La knabino legas fabelon.* – „Fata citește un basm.” |
| 230 | *edzino* | soție | *edzo* „soț”, *geedzoj* „soți (cuplu căsătorit)”, *edziniĝi* „a se căsători (despre o femeie)” | *Lia edzino laboras en hospitalo.* – „Soția lui lucrează într-un spital.” |
| 232 | *ideo* | idee | *idearo* „ansamblu de idei”, *samideano* „adept al aceleiași idei” | *Tio estas bona ideo!* – „Asta e o idee bună!” |
| 233 | *instruisto* | profesor, învățător | *instrui* „a învăța pe cineva”, *instruado* „predare”, *instruejo* „instituție de învățământ” | *Nia instruisto parolas tre klare.* – „Profesorul nostru vorbește foarte clar.” |
| 234 | *loko* | loc | *loka* „local”, *loki* „a așeza, a pune”, *translokiĝi* „a se muta în alt loc” | *Ĉi tiu loko estas tre trankvila.* – „Locul acesta este foarte liniștit.” |
| 237 | *filo* | fiu | *bofilo* „ginere”, *gefiloj* „fii și fiice”, *duonfilo* „fiu vitreg” | *Mia filo studas en la universitato.* – „Fiul meu studiază la universitate.” |
| 238 | *persono* | persoană | *persona* „personal”, *personaro* „personal (angajați)”, *personeco* „personalitate” | *En la ĉambro estas dek personoj.* – „În cameră sunt zece persoane.” |
| 241 | *gepatro* | părinte | *patro* „tată”, *patrino* „mamă”, *bogepatroj* „socri” | *Miaj gepatroj loĝas en vilaĝo.* – „Părinții mei locuiesc într-un sat.” |
| 242 | *vojo* | drum, cale | *vojeto* „potecă”, *fervojo* „cale ferată”, *aŭtovojo* „autostradă” | *Ĉu vi konas la vojon al la stacidomo?* – „Cunoști drumul spre gară?” |
| 254 | *eraro* | greșeală, eroare | *erari* „a greși”, *erara* „greșit”, *senerara* „fără greșeală” | *En ĉi tiu frazo estas eraro.* – „În propoziția aceasta este o greșeală.” |
| 255 | *amo* | dragoste, iubire | *ami* „a iubi”, *amanto* „iubit”, *malamo* „ură” | *Amo estas pli forta ol timo.* – „Dragostea este mai puternică decât frica.” |
| 257 | *letero* | scrisoare | *retletero* „e-mail”, *novaĵletero* „buletin informativ”, *leteri* „a scrie cuiva o scrisoare” | *Mi skribas leteron al mia avino.* – „Îi scriu o scrisoare bunicii mele.” |
| 261 | *fratino* | soră | *frato* „frate”, *fratina* „de soră”, *fratineco* „sororitate” | *Mia fratino ludas pianon.* – „Sora mea cântă la pian.” |
| 262 | *arbo* | copac | *arba* „de copac”, *arbeto* „tufă”, *arbaro* „pădure” | *Sur la arbo sidas birdo.* – „Pe copac stă o pasăre.” |
| 269 | *nokto* | noapte | *nokte* „noaptea”, *noktiĝi* „a se înnopta”, *tranokti* „a înnopta, a petrece noaptea” | *Dum la nokto la urbo estas silenta.* – „Noaptea orașul este liniștit.” |
| 273 | *semajno* | săptămână | *semajna* „săptămânal”, *semajnfino* „sfârșit de săptămână” | *La semajno havas sep tagojn.* – „Săptămâna are șapte zile.” |
| 276 | *fojo* | dată, oară | *foje* „uneori”, *unuafoje* „pentru prima dată”, *ĉiufoje* „de fiecare dată” | *Mi vidis tiun filmon du fojojn.* – „Am văzut filmul acela de două ori.” |
| 281 | *familio* | familie | *familia* „de familie”, *familiano* „membru al familiei”, *familiestro* „capul familiei” | *Nia familio estas malgranda.* – „Familia noastră este mică.” |
| 284 | *Esperanto* | esperanto (limba) | *esperanta* „al esperantoului”, *esperantisto* „esperantist”, *esperante* „în esperanto” | *Mi parolas Esperanton ĉiutage.* – „Vorbesc esperanto în fiecare zi.” |
| 292 | *kafo* | cafea | *kafejo* „cafenea”, *kafumi* „a lua cafeaua în societate”, *kafkruĉo* „ibric de cafea” | *Ĉu vi volas kafon aŭ teon?* – „Vrei cafea sau ceai?” |
| 294 | *kuracisto* | medic | *kuraci* „a trata (un pacient)”, *bestkuracisto* „veterinar”, *infankuracisto* „pediatru” | *Li iris al la kuracisto, ĉar li estis malsana.* – „A mers la medic pentru că era bolnav.” |
| 298 | *helpo* | ajutor | *helpi* „a ajuta”, *helpanto* „ajutor, ajutător”, *malhelpi* „a împiedica” | *Mi bezonas vian helpon.* – „Am nevoie de ajutorul tău.” |
| 299 | *tablo* | masă (mobilă) | *tableto* „măsuță”, *skribtablo* „birou”, *labortablo* „masă de lucru” | *La libro estas sur la tablo.* – „Cartea este pe masă.” |
| 301 | *fenestro* | fereastră | *fenestreto* „ferestruică”, *montrofenestro* „vitrină” | *El mia fenestro mi vidas la maron.* – „De la fereastra mea văd marea.” |
| 305 | *filmo* | film | *filmi* „a filma”, *filmeto* „clip”, *desegnofilmo* „desen animat” | *Ni rigardas interesan filmon.* – „Ne uităm la un film interesant.” |
| 307 | *trajno* | tren | *trajni* „a merge cu trenul”, *rapidtrajno* „tren rapid”, *eltrajniĝi* „a coborî din tren” | *La trajno al Varsovio foriras je la kvina.* – „Trenul spre Varșovia pleacă la ora cinci.” |
| 310 | *koro* | inimă | *kora* „din inimă, cordial”, *bonkora* „bun la suflet”, *senkora* „fără inimă” | *Mia koro batas rapide.* – „Inima îmi bate repede.” |
| 312 | *tero* | pământ, sol | *tera* „pământesc”, *terpomo* „cartof”, *alteriĝi* „a ateriza” | *La infanoj sidas sur la tero.* – „Copiii stau pe pământ.” |
| 317 | *sinjoro* | domn | *sinjorino* „doamnă”, *gesinjoroj* „doamnelor și domnilor” | *Pardonu, sinjoro, kie estas la stacidomo?* – „Scuzați-mă, domnule, unde este gara?” |
| 323 | *opinio* | părere, opinie | *opinii* „a fi de părere”, *miaopinie* „în opinia mea”, *samopinii* „a fi de aceeași părere” | *Kia estas via opinio pri tiu libro?* – „Ce părere ai despre cartea aceea?” |
| 328 | *morto* | moarte | *morti* „a muri”, *morta* „mortal”, *mortinto* „mort” | *Li ne timas la morton.* – „El nu se teme de moarte.” |
| 331 | *minuto* | minut | *minute* „un minut”, *ĉiuminute* „în fiecare minut”, *lumminuto* „minut-lumină” | *Atendu minuton, bonvolu.* – „Așteaptă un minut, te rog.” |
| 332 | *strato* | stradă | *ĉefstrato* „stradă principală”, *sakstrato* „fundătură”, *stratangulo* „colț de stradă” | *Mi loĝas en trankvila strato.* – „Locuiesc pe o stradă liniștită.” |
| 335 | *floro* | floare | *flori* „a înflori”, *florejo* „strat de flori”, *sunfloro* „floarea-soarelui” | *Ŝi donis al mi ruĝan floron.* – „Ea mi-a dat o floare roșie.” |
| 342 | *filino* | fiică | *filo* „fiu”, *bofilino* „noră”, *duonfilino* „fiică vitregă” | *Nia filino lernas naĝi.* – „Fiica noastră învață să înoate.” |
| 344 | *monato* | lună (a anului) | *monata* „lunar”, *mielmonato* „lună de miere” | *Septembro estas la naŭa monato.* – „Septembrie este a noua lună.” |
| 345 | *kapo* | cap | *kapdoloro* „durere de cap”, *kapkuseno* „pernă”, *kapjesi* „a da din cap aprobator” | *Mi havas doloron en la kapo.* – „Am o durere de cap.” |
| 351 | *muziko* | muzică | *muzika* „muzical”, *muzikisto* „muzician”, *muzikilo* „instrument muzical” | *Ŝi aŭskultas muzikon ĉiuvespere.* – „Ea ascultă muzică în fiecare seară.” |
| 352 | *ĝardeno* | grădină | *ĝardenisto* „grădinar”, *infanĝardeno* „grădiniță”, *bestoĝardeno* „grădină zoologică” | *En nia ĝardeno kreskas pomarbo.* – „În grădina noastră crește un măr.” |
| 354 | *besto* | animal | *bestaro* „faună”, *dombesto* „animal domestic”, *rabobesto* „animal de pradă” | *Kiun beston vi plej ŝatas?* – „Ce animal îți place cel mai mult?” |
| 355 | *festo* | sărbătoare, petrecere | *festi* „a sărbători”, *festa* „festiv” | *Ĉiuj amikoj venis al la festo.* – „Toți prietenii au venit la petrecere.” |
| 357 | *historio* | istorie | *historia* „istoric”, *historiisto* „istoric (specialist)”, *prahistorio* „preistorie” | *Mi ŝatas legi pri la historio de Eŭropo.* – „Îmi place să citesc despre istoria Europei.” |
| 358 | *ĉielo* | cer | *ĉielarko* „curcubeu”, *ĉielblua* „azuriu”, *ĉielskrapanto* „zgârie-nori” | *La ĉielo estas hodiaŭ tre blua.* – „Cerul este astăzi foarte albastru.” |
| 363 | *manĝaĵo* | mâncare | *manĝi* „a mânca”, *manĝo* „masă”, *matenmanĝo* „mic dejun” | *Ĉi tiu manĝaĵo estas tre bongusta.* – „Mâncarea aceasta este foarte gustoasă.” |
| 367 | *rivero* | râu | *rivereto* „pârâu”, *riverego* „fluviu” | *La rivero fluas tra la urbo.* – „Râul curge prin oraș.” |
| 368 | *respondo* | răspuns | *respondi* „a răspunde”, *respondeci* „a fi responsabil”, *respondeco* „responsabilitate” | *Via respondo estas ĝusta.* – „Răspunsul tău este corect.” |
| 371 | *maniero* | mod, fel | *sammaniere* „în același fel”, *alimaniere* „în alt fel”, *vivmaniero* „mod de viață” | *Ĉiu havas sian manieron lerni.* – „Fiecare are felul lui de a învăța.” |
| 374 | *studento* | student (la universitate) | *studi* „a studia”, *studado* „studiu”, *kunstudento* „coleg de studii” | *Mi estas studento en Vieno.* – „Sunt student la Viena.” |
| 376 | *milito* | război | *militi* „a purta război”, *milita* „de război”, *militisto* „militar” | *Nenio estas pli malbona ol milito.* – „Nimic nu este mai rău decât războiul.” |
| 378 | *birdo* | pasăre | *birdido* „pui de pasăre”, *birdaro* „stol de păsări”, *kortobirdo* „pasăre de curte” | *La birdoj kantas en la arbo.* – „Păsările cântă în copac.” |
| 380 | *situacio* | situație | *situacia* „al situației” | *La situacio estas tre malfacila.* – „Situația este foarte grea.” |
| 381 | *vetero* | vreme (meteo) | *misvetero* „vreme rea”, *veterprognozo* „prognoză meteo” | *Kia estas la vetero hodiaŭ?* – „Cum este vremea astăzi?” |
| 383 | *suno* | soare | *sunsubiro* „apus de soare”, *sunleviĝo* „răsărit de soare”, *sunumi* „a se bronza la soare” | *La suno brilas, kaj ni iras al la maro.* – „Soarele strălucește și mergem la mare.” |
| 389 | *arbaro* | pădure | *arbo* „copac”, *pluvarbaro* „pădure tropicală”, *praarbaro* „pădure virgină” | *Ni promenas tra la arbaro.* – „Ne plimbăm prin pădure.” |
| 391 | *momento* | moment | *momenta* „de moment”, *momente* „în clipa de față”, *lastmomente* „în ultimul moment” | *Atendu momenton, mi tuj revenos.* – „Așteaptă o clipă, mă întorc imediat.” |
| 392 | *danko* | mulțumire | *danki* „a mulțumi”, *dankema* „recunoscător”, *sendanka* „nerecunoscător” | *Mil dankojn por via helpo!* – „Mii de mulțumiri pentru ajutor!” |
| 396 | *parto* | parte | *parte* „în parte”, *partopreni* „a participa”, *plejparte* „în cea mai mare parte” | *Ĉi tiu parto de la urbo estas tre malnova.* – „Partea aceasta a orașului este foarte veche.” |
| 398 | *plano* | plan | *plani* „a plănui”, *laborplano* „plan de lucru” | *Kio estas via plano por morgaŭ?* – „Care este planul tău pentru mâine?” |
| 402 | *edzo* | soț | *edzino* „soție”, *geedzoj* „soți (cuplu căsătorit)”, *edziĝi* „a se căsători (despre un bărbat)” | *Ŝia edzo estas inĝeniero.* – „Soțul ei este inginer.” |
| 405 | *celo* | scop, țel | *celi* „a ținti”, *sencela* „fără rost”, *vivcelo* „scop în viață” | *Mia celo estas lerni Esperanton.* – „Scopul meu este să învăț esperanto.” |
| 411 | *vizaĝo* | față, chip | *vizaĝesprimo* „expresie a feței”, *vizaĝalvizaĝe* „față în față” | *Li lavis sian vizaĝon.* – „Și-a spălat fața.” |

Cele mai multe familii folosesc un sufix sau un prefix pe rădăcină: *dom·et·o* „căsuță” este „casă + mic”, iar *bo·patr·o* „socru” este „prin alianță + tată”. Altele alătură două rădăcini: *dormo·ĉambro* „dormitor”. Aceeași rădăcină dă și cuvinte din alte clase, cum sunt verbul *vivi* și adjectivul *viva* alături de *vivo*. Regulile sunt pe pagina despre [formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/).

## Substantive din verbe și adjective

O rădăcină nu are o clasă de cuvinte a ei; terminația decide. Așadar opt dintre cele 100 de substantive au aceeași rădăcină ca unul dintre [cele mai frecvente 100 de verbe](https://esperantopedia.org/ro/invata/verbe-frecvente/):

| Substantivul | Verbul cu aceeași rădăcină |
|---|---|
| *vivo* „viață” (95) | *vivi* „a trăi” (129) |
| *laboro* „muncă, loc de muncă” (125) | *labori* „a munci” (126) |
| *demando* „întrebare” (201) | *demandi* „a întreba” (188) |
| *amo* „dragoste” (255) | *ami* „a iubi” (145) |
| *helpo* „ajutor” (298) | *helpi* „a ajuta” (110) |
| *opinio* „părere” (323) | *opinii* „a fi de părere” (170) |
| *morto* „moarte” (328) | *morti* „a muri” (182) |
| *respondo* „răspuns” (368) | *respondi* „a răspunde” (271) |

Încă câteva perechi se află mai jos în listă: *nomo* și *nomi* „a numi” (372), *eraro* și *erari* „a greși” (633), *danko* și *danki* „a mulțumi” (635), *celo* și *celi* „a ținti” (706), *plano* și *plani* „a plănui” (721).

Aceste terminații formează substantive noi din verbe și adjective:

| Terminația | Ce numește | Exemple | Română |
|---|---|---|---|
| *-o* pe o rădăcină verbală | acțiunea însăși | *labori* → *laboro* | „a munci” → „muncă, loc de muncă” |
| *-ado* | o acțiune care durează sau se repetă | *skribi* → *skribado* | „a scrie” → „scrisul (procesul)” |
| *-aĵo* | un lucru concret legat de o acțiune sau de o calitate | *skribi* → *skribaĵo*; *manĝi* → *manĝaĵo*; *nova* → *novaĵo* | „un text scris”; „mâncare”; „noutate, știre” |
| *-eco* | calitatea sau starea pe care o descrie un adjectiv | *bela* → *beleco*; *libera* → *libereco* | „frumos” → „frumusețe”; „liber” → „libertate” |
| *-ulo* | o persoană cu acea calitate | *riĉa* → *riĉulo*; *blinda* → *blindulo* | „bogat” → „om bogat”; „orb” → „om orb” |

PMEG dă o regulă practică: *-eco* numește întotdeauna o calitate sau o stare, în timp ce *-aĵo* numește de obicei un lucru concret. Așadar *beleco* este „faptul de a fi frumos”, iar *belaĵo* este „ceva frumos”. Toate sufixele sunt pe pagina despre [sufixe](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/).

## Cum am numărat

Am numărat la 8 octombrie 2026 în fișierul nostru [esperanto-1000-common-words-ro.csv](/downloads/esperanto-1000-common-words-ro.csv). Acesta provine din 822.296 de propoziții Tatoeba cu 5.831.657 de cuvinte. Pluralul *-j* și acuzativul *-n* sunt eliminate, deci *libro*, *libroj* și *libron* se numără împreună la *libro*; metoda este pe pagina [cuvinte frecvente](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/).

- **359 din cele 1.000 de intrări sunt substantive** (35,9%). Valorile lor `per_million` însumează 86.593 la milion, deci substantivele sunt **8,7% din toate cuvintele** corpusului. Verbele alcătuiesc 17,6%.
- **8 dintre cele mai frecvente 100 de cuvinte sunt substantive**, la fel ca 62 dintre primele 300.
- **Cele mai frecvente 100 de substantive** se află pe locurile 55–411 ale listei. Valorile lor `per_million` însumează 52.217, adică **5,2% din toate cuvintele** și 60,3% din toate aparițiile de substantive acoperite de listă.
- **Primele 10, 20 și 50 de substantive** alcătuiesc 1,3%, 2,2% și 3,8% din toate cuvintele. *Homo* singur alcătuiește 0,2%.

Clasele de cuvinte vin din terminații: o intrare care se termină în *-o* este numărată ca substantiv, cu excepția cuvintelor gramaticale precum *kio* și *tio*, numărate ca corelative. Un substantiv derivat este numărat separat, deci *patro* și *patrino* sunt două substantive. Numele scrise cu majusculă (*Maria*, *Parizo*) au fost excluse, cu excepția cuvintelor *Esperanto* și *Dio*. Tatoeba conține propoziții scurte, scrise, adesea traduse; romanele sau vorbirea ar da altă ordine, după cum arată lista de pe pagina [Vocabular](https://esperantopedia.org/ro/invata/cele-mai-frecvente-100-de-cuvinte/).

## Întrebări frecvente

### Care sunt cele mai frecvente substantive în esperanto?

În lista noastră, cele mai frecvente zece substantive sunt *homo*, *tempo*, *libro*, *infano*, *jaro*, *lingvo*, *vivo*, *tago*, *domo* și *mono*. Împreună alcătuiesc 1,3% din toate cuvintele corpusului Tatoeba.

### Câte substantive esperanto trebuie să cunosc?

Cele mai frecvente 20 de substantive acoperă 2,2% din toate cuvintele corpusului nostru, cele mai frecvente 50 – 3,8%, iar cele mai frecvente 100 – 5,2%. Substantivele sunt în total 8,7% din toate cuvintele, pentru că aceleași câteva cuvinte gramaticale și verbe revin în fiecare propoziție: numai cuvintele gramaticale alcătuiesc 44,4%. Pentru celelalte clase de cuvinte, vezi [lista de 1.000 de cuvinte](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/).

### Cum se formează pluralul unui substantiv esperanto?

Adaugă *-j* la substantiv: *libro* → *libroj*. Pentru complementul direct, adaugă *-n* după el: *librojn*. Toate substantivele urmează această regulă, iar articolul *la* nu se schimbă.

### Au substantivele esperanto gen?

Nu. Esperanto nu are gen gramatical. Cele mai multe cuvinte pentru persoane, precum *amiko* „prieten”, nu spun nimic despre sex, iar sufixul *-in-* formează forma feminină a rădăcinilor masculine prin sens: *patro* „tată” → *patrino* „mamă”.

### Cum formezi un substantiv dintr-un verb sau dintr-un adjectiv în esperanto?

Schimbi terminația: *labori* „a munci” → *laboro* „muncă”. Pentru o acțiune care durează adaugi *-ad-* (*skribado*), pentru un lucru concret *-aĵ-* (*manĝaĵo*), pentru o calitate *-ec-* (*beleco*), iar pentru o persoană cu o calitate *-ul-* (*riĉulo*). Vezi [sufixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/sufixe/).

## Surse

- Esperantopedia: [cele mai frecvente 1000 de cuvinte esperanto](/downloads/esperanto-1000-common-words-ro.csv) (CSV, loc, parte de vorbire, sens în română, frecvență la milion), numărate la 8 octombrie 2026; metoda pe [această pagină](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/)
- [Tatoeba: descărcări](https://tatoeba.org/en/downloads) – propoziții în esperanto, descărcate la 7 octombrie 2026; licența [CC BY 2.0 FR](https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/fr/)
- [Reta Vortaro](https://reta-vortaro.de/) (ReVo): articole precum [domo](https://reta-vortaro.de/revo/art/dom.html), [patro](https://reta-vortaro.de/revo/art/patr.html), [knabo](https://reta-vortaro.de/revo/art/knab.html), [studi](https://reta-vortaro.de/revo/art/stud.html) și [skribi](https://reta-vortaro.de/revo/art/skrib.html), citite la 8 octombrie 2026; sensurile cuvintelor din familii sunt prescurtate după ReVo
- PMEG: [Bazaj reguloj por O-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/o-vortoj/bazaj_reguloj.html), [Seksa signifo de O-vortoj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/o-vortoj/seksa_signifo.html) și paginile despre sufixe [AD](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ad.html), [AĴ](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ajh.html) și [EC](https://bertilow.com/pmeg/vortfarado/afiksoj/sufiksoj/ec.html)
- [Wiktionary: Esperanto lemmas](https://en.wiktionary.org/wiki/Category:Esperanto_lemmas) (CC BY-SA 4.0) și [ESPDIC](http://www.denisowski.org/Esperanto/ESPDIC/espdic_readme.html) de Paul Denisowski (CC BY 3.0), sursele sensurilor în engleză din listă