# Texte în esperanto cu traducere în română Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/texte-exemplu/ Language: ro Updated: 2026-11-05 > Șapte texte în esperanto cu traducere în română, de la un dialog pentru începători la Tatăl nostru din 1887 și imnul La Espero, fiecare explicat. Esperanto se scrie cu alfabetul latin, exact cum sună, iar majoritatea rădăcinilor lui vin din limbi europene – așa că cuvinte ca *familio*, *harmonio* și *karaktero* se ghicesc ușor (în română: „familie”, „armonie”, „caracter”). Ce face un text să arate „esperanto” sunt terminațiile regulate: *-o* pentru substantive, *-a* pentru adjective, *-as* pentru verbele la prezent, *-n* pentru complementul direct. Mai jos sunt șapte texte scurte, ordonate de la ușor la mai greu. Cinci provin din surse din domeniul public sau oficiale (patru din cărțile lui Zamenhof din 1887–1905 și unul din Declarația Universală a Drepturilor Omului); două au fost scrise pentru această pagină. Fiecare text are o traducere în română și o scurtă notă despre gramatica lui. ## La ce să te uiți în orice text esperanto | Ce vezi | Ce înseamnă | Exemplu | |---|---|---| | *-o* | substantiv | *patro* – „tată” | | *-a* | adjectiv | *nova* – „nou” | | *-e* | adverb | *ĝentile* – „cu politețe” | | *-as, -is, -os* | verb: prezent, trecut, viitor | *venis* – „a venit” | | *-us, -u* | verb: „ar”, ordin sau urare | *estus* – „ar fi” | | *-j* | plural | *homoj* – „oameni” | | *-n* | complement direct sau direcție | *Mi lernas Esperanton.* – „Învăț esperanto.” | | *ĉ ĝ ĥ ĵ ŝ ŭ* | litere cu sunete proprii | *ĉielo* – „cer” | Întregul sistem încape pe o pagină: vezi [prezentarea gramaticii](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/). ## Cele șapte texte dintr-o privire | # | Textul | Sursa | Nivelul | |---|---|---|---| | 1 | O primă conversație | Scris pentru această pagină (2026) | Începător | | 2 | Propoziții din *Ekzercaro* | Zamenhof, *Fundamento de Esperanto* (1905) | Începător | | 3 | O zi din viața modernă | Scris pentru această pagină (2026) | Elementar | | 4 | Tatăl nostru, *Patro nia* | Zamenhof, *Unua Libro* (1887) | Elementar | | 5 | Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului | Traducerea în esperanto a textului ONU din 1948 | Intermediar | | 6 | Basmul *La feino* | Zamenhof, *Fundamento de Esperanto* (1905) | Intermediar | | 7 | Imnul *La Espero* | Zamenhof, tipărit prima dată în 1890 | Avansat (poezie) | Nivelurile sunt un reper aproximativ al nostru, nu evaluări oficiale. ## 1. O primă conversație Doi cursanți se întâlnesc online. Scris pentru această pagină.

— Saluton! Mi estas Ana. Kiel vi nomiĝas?
— Saluton, Ana! Mi nomiĝas Marko. Mi loĝas en Kanado.
— Ĉu vi jam longe lernas Esperanton?
— Ne, nur tri monatojn. Kaj vi?
— Mi lernas ĝin jam unu jaron, kaj mi tre ŝatas ĝin. Ĝis revido, Marko!

**Română:** „Salut! Sunt Ana. Cum te cheamă?” – „Salut, Ana! Mă numesc Marko. Locuiesc în Canada.” – „Înveți esperanto de mult timp?” – „Nu, doar de trei luni. Dar tu?” – „Îl învăț deja de un an și îmi place foarte mult. La revedere, Marko!” **La ce să fii atent.** *Ĉu* la început transformă o afirmație într-o întrebare cu da/nu. *Esperanton* se termină în *-n* pentru că este complement direct, iar *tri monatojn* și *unu jaron* primesc *-n* pentru că măsoară timpul ([acuzativul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/#4-m%C4%83sur%C4%83-c%C3%A2t-timp-c%C3%A2t-de-departe-c%C3%A2t)). Ca și româna („învăț de un an”), esperanto folosește pur și simplu prezentul *lernas* pentru o acțiune începută în trecut și încă în curs. ## 2. Propoziții din Ekzercaro (1905) *Ekzercaro* este secțiunea de exerciții din *Fundamento de Esperanto* (1905), baza obligatorie a limbii. Aceste cinci propoziții sunt o selecție din § 20; sunt exemple separate, nu o poveste.

Hieraŭ mi renkontis vian filon, kaj li ĝentile salutis min. ― Hodiaŭ estas sabato, kaj morgaŭ estos dimanĉo. ― Se mi estus sana, mi estus feliĉa. ― Karaj infanoj, estu ĉiam honestaj! ― Ni estu gajaj, ni uzu bone la vivon, ĉar la vivo ne estas longa.

**Română:** Ieri l-am întâlnit pe fiul tău și m-a salutat politicos. – Astăzi este sâmbătă, iar mâine va fi duminică. – Dacă aș fi sănătos, aș fi fericit. – Dragi copii, fiți mereu cinstiți! – Să fim veseli, să folosim bine viața, căci viața nu este lungă. **La ce să fii atent.** Cinci propoziții, cinci terminații verbale: *renkontis* (trecut *-is*), *estas* (prezent *-as*), *estos* (viitor *-os*), *estus* (condițional *-us*) și *estu* (volitiv *-u*, pentru ordine și „să…”). Chiar și *esti* „a fi” urmează tiparul, pentru că esperanto nu are verbe neregulate ([verbele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/)). *Ĝentile* „cu politețe” este adverbul format de la *ĝentila* „politicos”. Observă și că *vian filon* are *-n* ca complement direct, pe când în română același complement, fiind o persoană, se marchează prin „pe” (și prin „l-”), nu printr-o terminație. ## 3. O zi din viața modernă O zi obișnuită de lucru, scrisă pentru această pagină.

Ĉiun matenon mi veturas al la laborejo per biciklo. Survoje mi aŭskultas podkaston en Esperanto. En la oficejo mi respondas al retmesaĝoj kaj partoprenas en retaj kunsidoj kun kolegoj el tri landoj. Vespere mi kuiras kun mia edzino, kaj poste ni spektas filmon. Antaŭ ol enlitiĝi, mi lernas dek novajn vortojn per aplikaĵo en mia poŝtelefono.

**Română:** În fiecare dimineață merg la serviciu cu bicicleta. Pe drum ascult un podcast în esperanto. La birou răspund la e-mailuri și particip la ședințe online cu colegi din trei țări. Seara gătesc împreună cu soția mea, iar apoi ne uităm la un film. Înainte să mă culc, învăț zece cuvinte noi cu o aplicație din telefon. **La ce să fii atent.** Esperanto numește lucrurile moderne combinând rădăcini vechi: *ret·mesaĝ·o* „mesaj de rețea” (e-mail), *poŝ·telefon·o* „telefon de buzunar” (telefon mobil), *labor·ej·o* „loc de muncă” și *en·lit·iĝ·i* „a intra în pat, a se culca” ([formarea cuvintelor](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/formarea-cuvintelor/)). *Ĉiun matenon* „în fiecare dimineață” primește *-n* pentru că spune când se petrece ceva. *Per* arată mijlocul sau instrumentul, „cu”: *per biciklo* „cu bicicleta”, *per aplikaĵo* „cu o aplicație”. ## 4. Patro nia – Tatăl nostru (1887) *Patro nia* este primul text-exemplu din primul manual al lui Zamenhof, *Unua Libro* (1887). În original, fiecare cuvânt era tipărit cu virgule între părțile sale – *Patr,o ni,a* – ca un cititor care nu studiase niciodată limba să poată căuta fiecare parte în lista de cuvinte a cărții. Textul de mai jos este formularea lui Zamenhof din 1887, în ortografia de azi.

Patro nia, kiu estas en la ĉielo, sankta estu Via nomo, venu reĝeco Via, estu volo Via, kiel en la ĉielo, tiel ankaŭ sur la tero. Panon nian ĉiutagan donu al ni hodiaŭ kaj pardonu al ni ŝuldojn niajn kiel ni ankaŭ pardonas al niaj ŝuldantoj; ne konduku nin en tenton, sed liberigu nin de la malvera, ĉar Via estas la regado, la forto kaj la gloro eterne. Amen!

**Română (textul tradițional ortodox al rugăciunii „Tatăl nostru”, care urmează îndeaproape textul esperanto):** Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Că a Ta este împărăția și puterea și slava în veci. Amin! **La ce să fii atent.** Posesivul poate sta după substantiv – *Patro nia*, *volo Via* – pentru că terminațiile, nu locul, poartă gramatica ([topica](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ordinea-cuvintelor/)). În *Panon nian ĉiutagan* toate cele trei cuvinte primesc *-n*: adjectivele și posesivele se acordă cu substantivul. *Ŝuld·ant·oj* „datornici” este un participiu care înseamnă „cei care datorează”. Zamenhof a scris *ŝuldojn*, adică „datorii” (ca în formularea cu „datornicii” din unele traduceri românești), pe când textul tradițional ortodox spune „greșelile” și „greșiților”, de aceea traducerea de mai sus are „greșelile”. În plus, *ĉiutagan* înseamnă „de fiecare zi”, ceea ce corespunde expresiei „cea de toate zilele”. *Malvera* înseamnă literal „neadevărat”; versiunile mai noi, precum cea folosită de Uniunea Internațională Catolică de Esperanto (IKUE), îl înlocuiesc cu *malbono* „răul”. ## 5. Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului Organizația Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului în 1948. Acesta este primul ei articol în esperanto.

Ĉiuj homoj estas denaske liberaj kaj egalaj laŭ digno kaj rajtoj. Ili posedas racion kaj konsciencon, kaj devus konduti unu al alia en spirito de frateco.

**Română (textul oficial ONU):** Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității. **La ce să fii atent.** Textul esperanto are 26 de cuvinte față de 32 în română, pentru că un singur cuvânt poate face munca unei expresii: *de·nask·e* „din naștere” unește o prepoziție, o rădăcină și terminația adverbului. *Frat·ec·o* „fraternitate” adaugă sufixul *-ec-* (calitate) la *frato* „frate”. *Devus* este condiționalul lui *devi* „a trebui” – literal „ar trebui”, adică „se cuvine să”; textul oficial român spune mai ferm „trebuie” ([condiționalul](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/#condi%C8%9Bionalul-us)). ## 6. Basmul La feino (1905) *La feino* „Zâna” este prima poveste din *Ekzercaro* (§ 11). Este versiunea lui Zamenhof a basmului cunoscut în engleză drept „Diamonds and Toads”, în care o fată bună este răsplătită cu trandafiri, perle și diamante care îi cad din gură. Iată începutul.

Unu vidvino havis du filinojn. La pli maljuna estis tiel simila al la patrino per sia karaktero kaj vizaĝo, ke ĉiu, kiu ŝin vidis, povis pensi, ke li vidas la patrinon; ili ambaŭ estis tiel malagrablaj kaj tiel fieraj, ke oni ne povis vivi kun ili. La pli juna filino, kiu estis la plena portreto de sia patro laŭ sia boneco kaj honesteco, estis krom tio unu el la plej belaj knabinoj, kiujn oni povis trovi.

**Română:** O văduvă avea două fiice. Cea mai mare semăna atât de mult cu mama ei prin caracter și chip, încât oricine o vedea putea crede că o vede pe mamă; amândouă erau atât de neplăcute și atât de mândre, încât nimeni nu putea trăi cu ele. Fiica mai mică, portretul fidel al tatălui ei prin bunătate și cinste, era în plus una dintre cele mai frumoase fete care se puteau găsi. **La ce să fii atent.** Propozițiile lungi sunt ținute laolaltă de *ke* „că” și de cuvinte relative: *ĉiu, kiu* „oricine” și *kiujn* „pe care”, care primește *-j* și *-n* fiindcă este complement direct la plural ([corelativele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/corelative/#corelative-care-leag%C4%83-propozi%C8%9Bii)). *La pli maljuna* „cea mai mare (ca vârstă)” și *la plej belaj* „cele mai frumoase” arată comparația cu *pli* și *plej*. În *povis pensi, ke li vidas* al doilea verb rămâne la prezent: esperanto păstrează timpul gândului original, ca în română („putea crede că vede”), pe când engleza trece la „was seeing”. ## 7. La Espero, imnul esperanto *La Espero* „Speranța” este o poezie de Zamenhof, tipărită prima dată fără titlu în 1890, într-un manual pentru vorbitori de rusă. Cântată pe un marș din 1909 de Félicien Menu de Ménil, servește drept imn neoficial al esperanto ([steagul și simbolurile](https://esperantopedia.org/ro/despre-esperanto/drapel-si-simboluri/)). Iată primele ei opt versuri.

En la mondon venis nova sento,
tra la mondo iras forta voko;
per flugiloj de facila vento
nun de loko flugu ĝi al loko.
Ne al glavo sangon soifanta
ĝi la homan tiras familion:
al la mond’ eterne militanta
ĝi promesas sanktan harmonion.

**Română:** În lume a venit un simțământ nou, / prin lume trece un îndemn puternic; / pe aripile unui vânt ușor / să zboare acum din loc în loc. / Nu spre sabia însetată de sânge / trage el familia omenească: / lumii veșnic în război / îi făgăduiește sfânta armonie. **La ce să fii atent.** *En la mondon* primește *-n* pentru că înseamnă mișcare în lume, pe când *tra la mondo* „prin lume” nu are nevoie de el ([direcția](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/acuzativ/#2-direc%C8%9Bia-%C3%AEncotro)). Poezia schimbă ordinea obișnuită: în *glavo sangon soifanta* complementul *sangon* stă înaintea participiului *soifanta* „însetat”, iar *ĝi la homan tiras familion* desparte adjectivul de substantivul său. *Mond’* își pierde *-o* final ca să se potrivească metrului, ceea ce permite regula 16 din *Fundamento*. Mai departe, poezia îi numește pe vorbitori *la esperantoj*, „cei care speră” – cuvântul din spatele pseudonimului lui Zamenhof, *Doktoro Esperanto*, devenit numele limbii. ## Unde găsești mai multe texte în esperanto - **Fundamento de Esperanto.** Akademio de Esperanto publică gratuit online textul complet, inclusiv toate cele 42 de secțiuni ale *Ekzercaro*. - **Vikifontaro** (Wikisource în esperanto) adună texte din domeniul public, printre care *La Espero*. - **Project Gutenberg** oferă cărți gratuite în esperanto, între care antologia lui Zamenhof *Fundamenta Krestomatio* (1903). - **Vikipedio**, Wikipedia în esperanto, oferă material de lectură pe orice temă. - **Cursul nostru.** [Cursul de 12 lecții](https://esperantopedia.org/ro/invata/curs/) este construit în jurul dialogurilor, iar [resursele gratuite](https://esperantopedia.org/ro/invata/resurse-gratuite/) listează cărți graduate și podcasturi. ## Întrebări frecvente ### Cum arată esperanto? Esperanto folosește alfabetul latin plus șase litere cu semne (ĉ, ĝ, ĥ, ĵ, ŝ, ŭ) și se scrie exact cum se pronunță. Multe rădăcini sunt familiare vorbitorilor de limbi europene, iar terminațiile regulate marchează partea de vorbire: *-o* pentru substantive, *-a* pentru adjective, *-as* pentru verbele la prezent. ### Care a fost primul text publicat în esperanto? Rugăciunea Tatăl nostru, *Patro nia*, a fost primul text-exemplu din *Unua Libro* al lui Zamenhof din 1887 (textul 4 de mai sus). Aceeași carte conținea și versete din Geneza, o scrisoare-model și trei poezii. ### Pot înțelege esperanto fără să-l învăț? În parte. Cititorii de limbi europene recunosc multe rădăcini, precum *familio*, *portreto* și *harmonio*, dar terminațiile, corelativele și cuvintele mici ca *ĉu* și *ke* cer ceva studiu. [Dicționarul](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/) arată sensul fiecărei părți dintr-un cuvânt. ### Sunt aceste texte libere de folosit? Textele lui Zamenhof sunt în domeniul public: el a murit în 1917. Textele scrise pentru această pagină sunt publicate sub licența CC BY-SA 4.0, ca restul site-ului. ### Cum citesc aceste texte cu voce tare? Fiecare literă are un sunet, iar accentul cade mereu pe penultima silabă: *Es·pe·RAN·to*, *fa·mi·LI·o*. Vezi [alfabetul și pronunția](https://esperantopedia.org/ro/invata/alfabet-si-pronuntie/). ## Surse - Akademio de Esperanto: [Fundamento de Esperanto – Ekzercaro](https://www.akademio-de-esperanto.org/fundamento/ekzercaro.html) (§ 11 *La feino*, § 20) - Zamenhof, *Unua Libro* (1887), pagina 19: [scanare pe Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:UnuaLibro_pa%C4%9Do19_PatroNia.png) - Vikipedio: [Patro nia](https://eo.wikipedia.org/wiki/Patro_nia) (textul din 1887 și versiunea IKUE) - F. V. Lorenc, *Úplná učebnice mezinárodní řeči dra. Esperanta* (1890), același text din 1887: [Project Gutenberg](https://www.gutenberg.org/ebooks/24575) - Wikipedia: [Unua Libro](https://en.wikipedia.org/wiki/Unua_Libro) (conținutul cărții) - Vikifontaro: [La Espero](https://eo.wikisource.org/wiki/La_Espero_(Zamenhof)) - Vikipedio: [La Espero](https://eo.wikipedia.org/wiki/La_Espero) (tipărit prima dată în 1890); Wikipedia: [La Espero](https://en.wikipedia.org/wiki/La_Espero) (marșul lui Menu de Ménil, 1909) - Vikipedio: [Universala Deklaracio de Homaj Rajtoj](https://eo.wikipedia.org/wiki/Universala_Deklaracio_de_Homaj_Rajtoj) și Omniglot: [Esperanto](https://www.omniglot.com/writing/esperanto.htm) (articolul 1 în esperanto și engleză) - ONU / OHCHR: [Declarația Universală a Drepturilor Omului în română](https://www.ohchr.org/en/human-rights/universal-declaration/translations/romanian-romana) (articolul 1) - Wikipedia în română: [Ludovic Zamenhof](https://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_Zamenhof) - PMEG: [Verb forms in indirect speech](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/subfrazoj/nerekta_parolo/verboformoj.html) și [-n for measure](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/rolmontriloj/n/mezuro.html) - Reta Vortaro (ReVo): intrările *retmesaĝo*, *aplikaĵo*, *podkasto* - Project Gutenberg: [Fundamenta Krestomatio](https://www.gutenberg.org/ebooks/8224)