# Cele mai frecvente 100 de verbe esperanto, cu exemple

Source: https://esperantopedia.org/ro/invata/verbe-frecvente/
Language: ro
Updated: 2026-11-05

> Cele mai frecvente 100 de verbe esperanto din 822.296 de propoziții Tatoeba, fiecare cu sens, tranzitivitate și exemplu. Verbele sunt 17,6% din cuvinte.

Cele mai frecvente verbe esperanto sunt *esti* „a fi”, *povi* „a putea”, *havi* „a avea”, *fari* „a face”, *diri* „a spune” și *voli* „a vrea”. Cele mai frecvente 100 de verbe din [lista noastră de 1.000 de cuvinte frecvente](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/) alcătuiesc **14,2% din toate cuvintele** unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții obișnuite în esperanto, iar primele zece singure alcătuiesc 8,1%. Fiecare verb are aceleași terminații la toate persoanele, deci o lecție scurtă despre [terminațiile verbale](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/) deschide tot tabelul. Pentru un vorbitor de română, aceasta e o ușurare: nu există conjugări, iar „eu merg, tu mergi, el merge” se reduce la *mi iras, vi iras, li iras*.

## Șase terminații, o singură formă pentru fiecare persoană

Fiecare verb de mai jos este dat la infinitiv, în *-i*. Pentru a-l folosi, înlocuiești *-i* cu o terminație; terminația este aceeași pentru „eu”, „tu”, „el”, „noi” și „ei”.

| Terminația | Folosire | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| *-i* | infinitiv | *iri* | a merge |
| *-as* | prezent | *Mi iras. Ili iras.* | „Eu merg. Ei merg.” |
| *-is* | trecut | *Mi iris.* | „Am mers.” |
| *-os* | viitor | *Ni iros.* | „Vom merge.” |
| *-us* | condițional | *Ŝi irus.* | „Ea ar merge.” |
| *-u* | poruncă, dorință | *Iru!* | „Mergi!” |

Nu există verbe neregulate, nici măcar *esti*: *mi estas, vi estas, ili estas*. Vezi [verbele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/verbe/) pentru timpurile compuse și participii.

## Primele 10 verbe de învățat

Aceasta este alegerea noastră, nu o listă oficială. Opt din zece se află printre cele mai frecvente zece verbe din tabel. Celelalte două verbe din acel top zece, *devi* și *ŝati*, urmează imediat: *devi* funcționează ca *povi* și *voli*, iar *ŝati* se folosește la fel (*Mi ŝatas legi.* – „Îmi place să citesc.”). *Kompreni* și *paroli* sunt adăugate pentru că un începător are nevoie de ele chiar în prima conversație.

| Verbul | Română | De ce primul | Exemplu |
|---|---|---|---|
| *esti* | a fi | Identitate, loc și stare; de departe cel mai frecvent verb (4,1% din toate cuvintele) | *Mi estas studento.* – „Sunt student.” |
| *havi* | a avea | Posesie și familie | *Mi havas fraton.* – „Am un frate.” |
| *voli* | a vrea | Dorințe și comenzi în magazine și cafenele | *Mi volas manĝi.* – „Vreau să mănânc.” |
| *povi* | a putea | Capacitate, permisiune și întrebări politicoase | *Ĉu mi povas sidi ĉi tie?* – „Pot să stau aici?” |
| *iri* | a merge | Mișcare și direcții | *Ni iras al la parko.* – „Mergem în parc.” |
| *fari* | a face | Formează întrebarea *Kion vi faras?* | *Ŝi faras kukon.* – „Ea face o prăjitură.” |
| *diri* | a spune | Te lasă să întrebi cum se spune un cuvânt | *Kiel oni diras „dankon” angle?* – „Cum se spune «dankon» în engleză?” |
| *scii* | a ști | A răspunde și a nu răspunde la întrebări | *Ĉu vi scias, kie estas la banko?* – „Știi unde este banca?” |
| *kompreni* | a înțelege | A spune dacă urmărești | *Ĉu vi komprenas min?* – „Mă înțelegi?” |
| *paroli* | a vorbi | A întreba cine ce limbă vorbește | *Ĉu vi parolas Esperanton?* – „Vorbești esperanto?” |

## Cele mai frecvente 100 de verbe esperanto

*Locul* este poziția verbului printre toate cele 1.000 de cuvinte ale listei, deci *esti* de pe locul 3 vine imediat după *la* și *mi*. Coloana *Tranzitiv?* urmează etichetele din ReVo, Reta Vortaro: **T** înseamnă tranzitiv (verbul poate avea complement direct cu *-n*), **I** înseamnă intranzitiv, **T/I** înseamnă că ReVo marchează ambele întrebuințări, iar **–** înseamnă că ReVo nu dă nicio etichetă. Exemplele sunt ale noastre; caută orice verb în [dicționar](https://esperantopedia.org/ro/dictionar/).

| Locul | Verbul | Română | Tranzitiv? | Exemplu |
|---|---|---|---|---|
| 3 | *esti* | a fi | I | *La kato estas en la ĝardeno.* – „Pisica este în grădină.” |
| 19 | *povi* | a putea | T | *Mi povas veni morgaŭ.* – „Pot să vin mâine.” |
| 21 | *havi* | a avea | T | *Ŝi havas tri katojn.* – „Ea are trei pisici.” |
| 27 | *fari* | a face | T | *Kion vi faras?* – „Ce faci?” |
| 30 | *diri* | a spune | T | *Li diris nenion.* – „El n-a spus nimic.” |
| 31 | *voli* | a vrea | T | *Mi volas kafon.* – „Vreau cafea.” |
| 35 | *scii* | a ști | T | *Mi ne scias la respondon.* – „Nu știu răspunsul.” |
| 39 | *devi* | a trebui | T | *Ni devas iri hejmen.* – „Trebuie să mergem acasă.” |
| 40 | *iri* | a merge | I | *Ŝi iras al la lernejo.* – „Ea merge la școală.” |
| 47 | *ŝati* | a-i plăcea, a aprecia | T | *Mi ŝatas muzikon.* – „Îmi place muzica.” |
| 50 | *paroli* | a vorbi | T/I | *Ŝi parolas tri lingvojn.* – „Ea vorbește trei limbi.” |
| 52 | *vidi* | a vedea | T | *Mi vidas hundon en la ĝardeno.* – „Văd un câine în grădină.” |
| 61 | *veni* | a veni | I | *Mia amiko venos morgaŭ.* – „Prietenul meu va veni mâine.” |
| 67 | *kredi* | a crede | T/I | *Mi kredas vin.* – „Te cred.” |
| 80 | *pensi* | a gândi | T/I | *Mi pensas pri vi.* – „Mă gândesc la tine.” |
| 83 | *manĝi* | a mânca | T | *Ni manĝas pomojn.* – „Mâncăm mere.” |
| 84 | *bezoni* | a avea nevoie de | T | *Mi bezonas helpon.* – „Am nevoie de ajutor.” |
| 97 | *okazi* | a se întâmpla | I | *Kio okazis?* – „Ce s-a întâmplat?” |
| 99 | *trovi* | a găsi | T | *Mi trovis mian ŝlosilon.* – „Mi-am găsit cheia.” |
| 101 | *doni* | a da | T | *Li donas floron al ŝi.* – „El îi dă o floare.” |
| 110 | *helpi* | a ajuta | T/I | *Ĉu vi povas helpi min?* – „Mă poți ajuta?” |
| 111 | *aĉeti* | a cumpăra | T | *Ŝi aĉetis novan libron.* – „Ea a cumpărat o carte nouă.” |
| 112 | *resti* | a rămâne | I | *Mi restas hejme hodiaŭ.* – „Rămân acasă astăzi.” |
| 120 | *peti* | a ruga, a cere | T/I | *Li petis panon.* – „El a cerut pâine.” |
| 121 | *kompreni* | a înțelege | T | *Mi ne komprenas la demandon.* – „Nu înțeleg întrebarea.” |
| 124 | *bonvoli* | a binevoi (*bonvolu* „te rog”) | I | *Bonvolu atendi minuton.* – „Te rog, așteaptă un minut.” |
| 126 | *labori* | a munci, a lucra | I | *Li laboras en banko.* – „El lucrează la o bancă.” |
| 129 | *vivi* | a trăi | I | *La avo ankoraŭ vivas.* – „Bunicul este încă în viață.” |
| 131 | *atendi* | a aștepta | T | *Mi atendas la buson.* – „Aștept autobuzul.” |
| 135 | *rigardi* | a privi, a se uita la | T | *Ni rigardas filmon.* – „Ne uităm la un film.” |
| 136 | *provi* | a încerca | T | *Provu denove!* – „Încearcă din nou!” |
| 137 | *lerni* | a învăța | T | *Mi lernas Esperanton.* – „Învăț esperanto.” |
| 140 | *legi* | a citi | T | *Ŝi legas gazeton.* – „Ea citește un ziar.” |
| 144 | *aŭdi* | a auzi | T | *Mi aŭdas muzikon.* – „Aud muzică.” |
| 145 | *ami* | a iubi | T | *Li amas sian familion.* – „El își iubește familia.” |
| 146 | *loĝi* | a locui | T/I | *Ni loĝas en malgranda urbo.* – „Locuim într-un oraș mic.” |
| 148 | *deziri* | a dori | T | *Mi deziras al vi feliĉon.* – „Îți doresc fericire.” |
| 151 | *senti* | a simți | T | *Li sentis doloron en la piedo.* – „El a simțit o durere în picior.” |
| 160 | *lasi* | a lăsa | T | *Lasu min paroli!* – „Lasă-mă să vorbesc!” |
| 161 | *koni* | a cunoaște (o persoană sau un loc) | T | *Ĉu vi konas tiun viron?* – „Îl cunoști pe bărbatul acela?” |
| 163 | *ŝajni* | a părea | I | *Ŝajnas, ke pluvos.* – „Se pare că va ploua.” |
| 166 | *uzi* | a folosi | T | *Mi uzas komputilon.* – „Folosesc un calculator.” |
| 169 | *preni* | a lua | T | *Li prenis sian ĉapelon.* – „El și-a luat pălăria.” |
| 170 | *opinii* | a fi de părere | T | *Kion vi opinias pri tio?* – „Ce părere ai despre asta?” |
| 172 | *ludi* | a se juca, a cânta (la un instrument) | T/I | *La infanoj ludas en la ĝardeno.* – „Copiii se joacă în grădină.” |
| 177 | *alveni* | a ajunge, a sosi | I | *La trajno alvenis je la tria.* – „Trenul a sosit la ora trei.” |
| 179 | *ekzisti* | a exista | I | *Tiu vorto ne ekzistas.* – „Cuvântul acesta nu există.” |
| 182 | *morti* | a muri | I | *La floroj mortis.* – „Florile au murit.” |
| 183 | *skribi* | a scrie | T | *Mi skribas leteron.* – „Scriu o scrisoare.” |
| 186 | *sukcesi* | a reuși | I | *Mi sukcesis trovi la hotelon.* – „Am reușit să găsesc hotelul.” |
| 188 | *demandi* | a întreba | T | *Li demandis, kie estas la stacidomo.* – „El a întrebat unde este gara.” |
| 190 | *foriri* | a pleca | I | *Ŝi foriris sen vorto.* – „Ea a plecat fără o vorbă.” |
| 191 | *forgesi* | a uita | T/I | *Mi forgesis lian nomon.* – „I-am uitat numele.” |
| 192 | *trinki* | a bea | T | *Li trinkas akvon.* – „El bea apă.” |
| 194 | *rajti* | a avea dreptul, a avea voie | I | *Ĉu mi rajtas eniri?* – „Am voie să intru?” |
| 200 | *aspekti* | a arăta, a avea înfățișarea | I | *Ŝi aspektas feliĉa.* – „Ea pare fericită.” |
| 203 | *iĝi* | a deveni | I | *Li iĝis kuracisto.* – „El a devenit medic.” |
| 204 | *viziti* | a vizita | T | *Ni vizitos la avinon dimanĉe.* – „Duminică o vom vizita pe bunică.” |
| 205 | *kapabli* | a fi capabil | T | *Ŝi kapablas solvi tiun problemon.* – „Ea poate rezolva problema aceasta.” |
| 206 | *perdi* | a pierde | T | *Mi perdis mian ombrelon.* – „Mi-am pierdut umbrela.” |
| 207 | *ricevi* | a primi | T | *Ŝi ricevis leteron de amiko.* – „Ea a primit o scrisoare de la un prieten.” |
| 209 | *reveni* | a reveni, a se întoarce | I | *Li revenos je la sesa.* – „El se va întoarce la ora șase.” |
| 212 | *timi* | a se teme | T | *La infano timas la hundon.* – „Copilului îi este frică de câine.” |
| 215 | *dormi* | a dormi | I | *La bebo dormas.* – „Bebelușul doarme.” |
| 219 | *ĉesi* | a înceta | I | *La pluvo ĉesis.* – „Ploaia a încetat.” |
| 220 | *plaĉi* | a plăcea (subiectul este cel plăcut) | I | *Tiu libro plaĉas al mi.* – „Cartea aceea îmi place.” |
| 222 | *esperi* | a spera | T/I | *Mi esperas, ke vi venos.* – „Sper că vei veni.” |
| 224 | *komenci* | a începe | T | *Ni komencas la lecionon.* – „Începem lecția.” |
| 231 | *renkonti* | a întâlni | T | *Mi renkontis ŝin en la urbo.* – „Am întâlnit-o în oraș.” |
| 236 | *necesi* | a fi necesar | – | *Ne necesas rapidi.* – „Nu e nevoie să ne grăbim.” |
| 239 | *serĉi* | a căuta | T | *Mi serĉas mian telefonon.* – „Îmi caut telefonul.” |
| 240 | *studi* | a studia | T | *Ŝi studas medicinon.* – „Ea studiază medicina.” |
| 243 | *meti* | a pune | T | *Metu la libron sur la tablon.* – „Pune cartea pe masă.” |
| 244 | *montri* | a arăta | T | *Ŝi montris al ni la vojon.* – „Ea ne-a arătat drumul.” |
| 249 | *memori* | a-și aminti, a ține minte | T/I | *Mi memoras tiun tagon.* – „Îmi amintesc ziua aceea.” |
| 250 | *ebli* | a fi posibil | – | *Ĉu eblas pagi per karto?* – „Se poate plăti cu cardul?” |
| 258 | *atingi* | a atinge, a ajunge la | T/I | *Ni atingis la supron de la monto.* – „Am ajuns în vârful muntelui.” |
| 259 | *troviĝi* | a se afla | I | *La banko troviĝas apud la stacidomo.* – „Banca se află lângă gară.” |
| 260 | *aŭskulti* | a asculta | T | *Ni aŭskultas radion.* – „Ascultăm radioul.” |
| 264 | *scipovi* | a ști să | T | *Ŝi scipovas naĝi.* – „Ea știe să înoate.” |
| 267 | *decidi* | a hotărî | T | *Ni decidis resti hejme.* – „Am hotărât să rămânem acasă.” |
| 270 | *eliri* | a ieși | T/I | *Li eliris el la ĉambro.* – „El a ieșit din cameră.” |
| 271 | *respondi* | a răspunde | T/I | *Ŝi respondis al mia letero.* – „Ea a răspuns scrisorii mele.” |
| 282 | *fariĝi* | a deveni | I | *La vetero fariĝis malvarma.* – „Vremea s-a răcit.” |
| 287 | *sidi* | a sta (așezat) | I | *La kato sidas sur la seĝo.* – „Pisica stă pe scaun.” |
| 288 | *pagi* | a plăti | T | *Mi pagis dek eŭrojn.* – „Am plătit zece euro.” |
| 289 | *eniri* | a intra | T/I | *Bonvolu eniri.* – „Poftiți înăuntru.” |
| 291 | *ŝanĝi* | a schimba | T | *Mi ŝanĝis mian opinion.* – „Mi-am schimbat părerea.” |
| 302 | *gravi* | a conta, a fi important | I | *Tio ne gravas.* – „Asta nu contează.” |
| 308 | *rakonti* | a povesti | T | *La avino rakontas fabelon.* – „Bunica povestește un basm.” |
| 309 | *forlasi* | a părăsi | T | *Li forlasis la urbon.* – „El a părăsit orașul.” |
| 311 | *akcepti* | a accepta | T | *Ŝi akceptis la donacon.* – „Ea a acceptat darul.” |
| 313 | *kanti* | a cânta (cu vocea) | T | *Ŝi kantas belan kanton.* – „Ea cântă un cântec frumos.” |
| 314 | *pasigi* | a petrece (timpul) | T | *Ni pasigis la feriojn ĉe la maro.* – „Ne-am petrecut vacanța la mare.” |
| 316 | *sendi* | a trimite | T | *Mi sendis mesaĝon al li.* – „I-am trimis un mesaj.” |
| 319 | *malfermi* | a deschide | T | *Bonvolu malfermi la fenestron.* – „Te rog, deschide fereastra.” |
| 320 | *manki* | a lipsi | I | *Al mi mankas tempo.* – „Îmi lipsește timpul.” |
| 321 | *naĝi* | a înota | I | *Ni naĝas en la maro.* – „Înotăm în mare.” |
| 325 | *igi* | a face să, a determina să | T | *Tio igis ŝin ridi.* – „Asta a făcut-o să râdă.” |
| 326 | *mortigi* | a omorî, a ucide | T | *La malvarmo mortigis la florojn.* – „Frigul a omorât florile.” |

Dintre cele 100 de verbe, 57 sunt marcate T, 27 I și 14 T/I, iar pentru *necesi* și *ebli* ReVo nu dă nicio etichetă. Trei observații despre etichete:

- **Verbele modale se numără ca tranzitive.** După *povi*, *voli* și *devi*, infinitivul este complementul direct (PMEG), iar ReVo spune aceasta pentru *devi*. Dintre cele trei, doar *voli* primește și un complement obișnuit, un substantiv: *Mi volas kafon.*
- **Verbele cu sufix urmează sufixul.** ReVo nu are etichetă pentru *troviĝi* și *fariĝi*; arătăm I, deoarece un verb cu *-iĝ-* nu primește niciodată complement direct. *Pasigi*, *igi* și *mortigi*, cu *-ig-*, îl primesc întotdeauna.
- **Compusele pot diferi de baza lor.** *Alveni*, *reveni* și *foriri* sunt *veni* și *iri* cu o prepoziție sau un prefix (vezi [prefixele](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/prefixe/)) și rămân intranzitive. ReVo marchează *eliri* și *eniri* ca T/I, deoarece locul poate fi complement direct (*eniri la ĉambron*, exemplu din ReVo) sau poate urma o prepoziție (*eniri en la ĉambron*).

## Perechi precum komenci și komenciĝi

În română, „a începe”, „a termina” și „a schimba” merg uneori cu complement, alteori fără, sau cu „se”. Esperanto le desparte: *komenci* primește complement direct, *komenciĝi* nu. Mai jos sunt șase perechi din listă. Regula completă, cu peste 30 de perechi, se află la [-ig- și -iĝ-](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ig-si-igh/).

| Perechea (locul) | Schimbarea | Exemplu |
|---|---|---|
| *komenci* (224) → *komenciĝi* (534) | T → I | *Ni komencis la lecionon.* – „Am început lecția.” / *La leciono komenciĝis.* – „Lecția a început.” |
| *fini* (339) → *finiĝi* (467) | T → I | *Ŝi finis la laboron.* – „Ea a terminat treaba.” / *La laboro finiĝis.* – „Treaba s-a terminat.” |
| *trovi* (99) → *troviĝi* (259) | T → I | *Mi trovis la libron.* – „Am găsit cartea.” / *La libro troviĝas sur la breto.* – „Cartea se află pe raft.” |
| *fari* (27) → *fariĝi* (282) | T → I | *Mi faris teon.* – „Am făcut ceai.” / *La teo fariĝis malvarma.* – „Ceaiul s-a răcit.” |
| *ŝanĝi* (291) → *ŝanĝiĝi* (637) | T → I | *Mi ŝanĝis la planon.* – „Am schimbat planul.” / *La plano ŝanĝiĝis.* – „Planul s-a schimbat.” |
| *morti* (182) → *mortigi* (326) | I → T | *La floroj mortis.* – „Florile au murit.” / *La malvarmo mortigis la florojn.* – „Frigul a omorât florile.” |

Forma simplă *La leciono komencis* este o greșeală; spune *La leciono komenciĝis*. Cele două sufixe sunt și verbe: *iĝi* „a deveni” și *igi* „a face să”, ca în *Tio igis ŝin ridi.* – „Asta a făcut-o să râdă.”

## Esti, havi, povi, voli și devi cu infinitiv

Când urmează un al doilea verb, acesta rămâne la infinitiv, fără „a”, fără „să” și fără prepoziție. Româna spune „vreau să mănânc”, esperanto doar *Mi volas manĝi.*

| Verbul | Cu infinitiv | Exemplu |
|---|---|---|
| *esti* | Infinitivul poate fi subiect | *Paroli Esperanton estas agrable.* – „A vorbi esperanto este plăcut.” |
| *havi* | Nu se folosește pentru obligație; „a trebui” este *devi* | *Mi devas iri.* – „Trebuie să plec.” |
| *povi* | Capacitate sau permisiune | *Ŝi povas legi.* – „Ea poate citi.” |
| *voli* | Dorință | *Mi volas dormi.* – „Vreau să dorm.” |
| *devi* | Necesitate | *Ni devas atendi.* – „Trebuie să așteptăm.” |

Cu *povi*, *voli* și *devi*, persoana care poate, vrea sau trebuie este și cea care face acțiunea (PMEG). Dacă cel care face acțiunea este altcineva, folosește o propoziție cu *ke*: *Mi volas, ke vi venu.* – „Vreau să vii.” Multe alte verbe din tabel primesc și ele un infinitiv: *ŝati*, *bezoni*, *deziri*, *provi*, *komenci*, *lerni*, *decidi*, *scipovi* și *sukcesi*.

## Cum am numărat

Am numărat la 8 octombrie 2026 în fișierul nostru [esperanto-1000-common-words-ro.csv](/downloads/esperanto-1000-common-words-ro.csv). Acesta provine din 822.296 de propoziții Tatoeba cu 5.831.657 de cuvinte, iar fiecare formă verbală se numără la infinitivul ei; metoda este pe pagina [cuvinte frecvente](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/).

- **313 din cele 1.000 de intrări sunt verbe** (31,3%). Valorile lor `per_million` însumează 175.641 la milion, deci verbele sunt **17,6% din toate cuvintele** corpusului.
- **19 dintre cele mai frecvente 100 de cuvinte sunt verbe**, la fel ca 88 dintre primele 300.
- **Cele mai frecvente 100 de verbe** se află pe locurile 3–326 ale listei. Valorile lor `per_million` însumează 141.900, adică **14,2% din toate cuvintele** și 80,8% din toate aparițiile de verbe acoperite de listă.
- **Primele 10, 20 și 50 de verbe** alcătuiesc 8,1%, 9,7% și 12,1% din toate cuvintele. *Esti* singur alcătuiește 4,1%.

Clasele de cuvinte vin din terminații: o intrare care se termină în *-i* este numărată ca verb, iar o formă derivată se numără separat, deci *komenci* și *komenciĝi* sunt două verbe. Tatoeba conține propoziții scurte, scrise, adesea traduse; romanele sau vorbirea ar da altă ordine, după cum arată lista de pe pagina [Vocabular](https://esperantopedia.org/ro/invata/cele-mai-frecvente-100-de-cuvinte/).

## Întrebări frecvente

### Care sunt cele mai frecvente verbe în esperanto?

În lista noastră, cele mai frecvente zece verbe sunt *esti*, *povi*, *havi*, *fari*, *diri*, *voli*, *scii*, *devi*, *iri* și *ŝati*. Împreună alcătuiesc 8,1% din toate cuvintele corpusului Tatoeba; *esti* singur alcătuiește 4,1%.

### Câte verbe esperanto trebuie să cunosc?

Cele mai frecvente 20 de verbe acoperă 9,7% din toate cuvintele corpusului nostru, cele mai frecvente 50 – 12,1%, iar cele mai frecvente 100 – 14,2%. Fiecare verb primește aceleași terminații, deci fiecare verb nou te costă doar rădăcina lui. Pentru celelalte clase de cuvinte, vezi [lista de 1.000 de cuvinte](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/).

### Există verbe neregulate în esperanto?

Nu. Toate verbele, inclusiv *esti* „a fi”, folosesc terminațiile *-i*, *-as*, *-is*, *-os*, *-us* și *-u*, iar forma nu se schimbă după persoană sau număr: *mi iras, ili iras*.

### Cum aflu dacă un verb esperanto primește complement direct?

Caută-l în ReVo, care marchează verbele ca tranzitive, intranzitive sau ambele. Poți, de asemenea, să pui după verb întrebarea „ce?” sau „pe cine?”. Un verb cu *-ig-* primește întotdeauna complement direct, iar unul cu *-iĝ-* niciodată; vezi [-ig- și -iĝ-](https://esperantopedia.org/ro/gramatica/ig-si-igh/).

### Cum se spune „trebuie să” în esperanto?

Folosește *devi*: *Mi devas iri.* – „Trebuie să plec.” Verbul *havi* înseamnă „a avea” (*Mi havas libron*) și nu se folosește pentru obligație.

## Surse

- Esperantopedia: [cele mai frecvente 1000 de cuvinte esperanto](/downloads/esperanto-1000-common-words-ro.csv) (CSV, loc, parte de vorbire, sens în română, frecvență la milion), numărate la 8 octombrie 2026; metoda pe [această pagină](https://esperantopedia.org/ro/invata/1000-de-cuvinte/)
- [Tatoeba: descărcări](https://tatoeba.org/en/downloads) – propoziții în esperanto, descărcate la 7 octombrie 2026; licența [CC BY 2.0 FR](https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/fr/)
- [Reta Vortaro](https://reta-vortaro.de/) (ReVo): [abrevierile *tr*, *ntr*, *x*](https://reta-vortaro.de/revo/dok/mallongigoj.html); articole precum [esti](https://reta-vortaro.de/revo/art/est.html), [povi](https://reta-vortaro.de/revo/art/pov.html), [devi](https://reta-vortaro.de/revo/art/dev.html), [paroli](https://reta-vortaro.de/revo/art/parol.html), [komenci](https://reta-vortaro.de/revo/art/komenc.html) și [troviĝi](https://reta-vortaro.de/revo/art/trov.html), citite la 8 octombrie 2026
- PMEG: [I-verboj kune kun povi, devi kaj voli](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/i-verboj/aliaj_frazroloj/kun_povi_devi_voli.html), [I-verboj kiel subjekto](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/i-verboj/subjekto.html), [I-verboj kune kun aliaj verboj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/i-verboj/aliaj_frazroloj/kun_aliaj_verboj.html), [IĜ-verboj](https://bertilow.com/pmeg/gramatiko/verboj_frazroloj/igh.html)
- [Wiktionary: Esperanto lemmas](https://en.wiktionary.org/wiki/Category:Esperanto_lemmas) (CC BY-SA 4.0) și [ESPDIC](http://www.denisowski.org/Esperanto/ESPDIC/espdic_readme.html) de Paul Denisowski (CC BY 3.0), sursele sensurilor în engleză din listă