Dicționar · substantiv
klingo
klingo/ˈklin.ɡo/
Rădăcină oficială kling- (2. Oficiala Aldono, 1919)
klingo este un substantiv esperanto cu sensul „lamă”.
Sens
lamă
Reta Vortaro (ReVo), GPL 2.0
Definiție în esperanto
- Metala plata parto de instrumento aŭ armilo, destinita por tranĉi aŭ piki
- klingo de tranĉilo, glavo, ĉizilo, hakilo
- klingo de rapir’
părți: akraĵo
Reta Vortaro (ReVo), GPL 2.0 · reta-vortaro.de
Pronunție
- IPA
- /ˈklin.ɡo/
- Silabe
- KLIN·go
- Ascultă
- Wikimedia Commons · înregistrare: Lepticed7, CC BY-SA 4.0
Structura cuvântului
- klingrădăcinăklingo
- oterminațiesubstantiv
Forme
| singular | plural | |
|---|---|---|
| subiect | klingo | klingoj |
| complement direct (-n) | klingon | klingojn |
În alte limbi
| English | blade, cutting edge |
|---|---|
| Español | cuchilla, hoja (cortante) |
| Français | lame |
| Deutsch | Klinge |
| Polski | brzeszczot, klinga, ostrze |
| Русский | лезвие, клинок |
| Українська | лезо, клинок |
| Nederlands | lemmet |
| Čeština | ostří, čepel |
| Slovenčina | ostrie, čepeľ |
| Català | fulla (tallant) |
| 中文 | 刀片, 刃, 剑身, 刀刃 |
| 日本語 | 刃, 刀身 |
| Bahasa Indonesia | mata pisau |
| Беларуская | лязо, клінок |
Reta Vortaro (ReVo), GPL 2.0
Pronunție, structură și forme: Esperantopedia, CC BY-SA 4.0
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.