Ghid rapid de gramatică esperanto: totul pe o pagină

Q: Este gramatica esperanto într-adevăr regulată?

Da. Nu există verbe neregulate (nici măcar esti nu iese din tabel), plural neregulat sau gen gramatical, și există doar două cazuri: forma de bază și acuzativul.

Acest ghid rapid pune toată gramatica esperanto pe o singură pagină, deoarece limba este regulată: fiecare cuvânt are o terminație fixă, rădăcinile nu se schimbă niciodată, nu există verbe neregulate, nici gen gramatical și există un singur articol. Pentru a tipări pagina sau a o salva ca PDF, folosește comanda de tipărire a browserului (Ctrl+P sau Cmd+P pe Mac).

Alfabet și pronunție

Alfabetul are 28 de litere, fiecare cu un singur sunet, și nimic nu este mut: a b c ĉ d e f g ĝ h ĥ i j ĵ k l m n o p r s ŝ t u ŭ v z. Literele q, w, x și y nu fac parte din el.

Litera	IPA	Sună ca
a e i o u	[a e i o u]	vocale pure, ca în română, fără alunecare
c	[ts]	„ț” din „țară”
ĉ	[tʃ]	„ce/ci” din „ceas”
g	[ɡ]	„g” din „gară”, niciodată ca în „geam”
ĝ	[dʒ]	„ge/gi” din „geam”
ĥ	[x]	„h” din „hrean”
j	[j]	„i” din „iarnă”
ĵ	[ʒ]	„j” din „jurnal”
ŝ	[ʃ]	„ș” din „șase”
ŭ	[w]	„u” din „sau”
r	[r]	vibrat, ca în română

Accentul cade pe penultima silabă: fa-mi-LI-o „familie”, es-pe-RAN-to. Literele j și ŭ nu sunt vocale, deci aj, ej, oj, uj, aŭ, eŭ formează o singură silabă: ho-DI-aŭ „azi”.
Nu ai ĉ, ĝ, ŝ pe tastatură? Scrie sistemul x (cx, gx, sx, hx, jx, ux). Sistemul h din Fundamento este ch, gh, sh, hh, jh, u.

Mai mult: alfabet și pronunție.

Terminațiile cuvintelor

Terminația arată clasa cuvântului sau forma verbului; rădăcina dinaintea ei nu se schimbă niciodată. Unsprezece terminații fac toată treaba.

Terminație	Funcție	Exemplu	Traducere
-o	substantiv	libro	„carte”
-a	adjectiv	nova libro	„carte nouă”
-e	adverb	bone	„bine”
-j	plural	libroj	„cărți”
-n	complement direct, direcție, timp, măsură	Mi legas libron.	„Citesc o carte.”
-i	infinitiv	legi	„a citi”
-as	prezent	mi legas	„citesc”
-is	trecut	mi legis	„citeam, am citit”
-os	viitor	mi legos	„voi citi”
-us	condițional	mi legus	„aș citi”
-u	poruncă, dorință	legu!	„citește!”

Ordinea: terminația clasei, apoi -j, apoi -n. Adjectivele copiază -j și -n ale substantivului lor: novajn librojn „cărți noi” (complement direct).
Comparația: pli granda ol „mai mare decât”, la plej granda „cel mai mare”, malpli „mai puțin”, tiel granda kiel „la fel de mare ca”.
Fără terminație: jam „deja”, nun „acum”, tre „foarte”, tro „prea”, ankaŭ „și, de asemenea”, nur „doar”.

Mai mult: prezentarea gramaticii, substantive și adjective, adverbe.

Articolul

Esperanto are un singur articol, la „-ul, -a”, pentru orice gen, număr și caz: la domo, la domoj, la domojn. Nu există un cuvânt pentru „un, o”: domo este „o casă”.

La marchează ceva cunoscut sau unic: la suno „soarele”.
Se omite înaintea numelor (Petro, Esperanto) și a cuvintelor determinative (posesive, demonstrative): mia libro, tiu domo, în mod normal nu la mia libro.
Numele de limbi în -a îl primesc: la angla „engleza”.

Mai mult: articolul la.

Pronume personale și posesive

Pronume	Sens	Complement direct (-n)	Posesiv (-a)
mi	eu	min	mia „al meu”
vi	tu, voi	vin	via „al tău, al vostru”
li	el	lin	lia „al lui”
ŝi	ea	ŝin	ŝia „al ei”
ĝi	el/ea (lucru, animal, bebeluș)	ĝin	ĝia „al lui, al ei”
ni	noi	nin	nia „al nostru”
ili	ei, ele	ilin	ilia „al lor”
oni	lumea, se (impersonal)	onin (rar)	onia „al cuiva”
si	se, sine (el însuși, ea însăși, ei înșiși)	sin	sia „propriu”

Posesivele sunt adjective: miaj libroj, mian libron. Cu la stau singure: la mia „al meu”.
Si și sia trimit înapoi la subiectul propoziției lor, doar la persoana a treia: Li lavas sin „El se spală”, Li lavas lin „El îl spală pe el (alt bărbat)”.
Neoficial: ri „el sau ea” (fără marcă de gen). Vechiul ci „tu” (adresare intimă) nu se folosește aproape deloc.

Mai mult: pronume.

Acuzativul -n

Terminația -n marchează ceea ce primește acțiunea verbului și arată și direcția, timpul și măsura.

Folosire	Exemplu	Traducere
Complement direct	Mi vidas la katon.	„Văd pisica.”
Direcție (încotro)	Ŝi iras en la ĉambron.	„Ea intră în cameră.”
Moment în timp	Ni venos lundon.	„Vom veni luni.”
Măsură	Ĝi kostas dek eŭrojn.	„Costă zece euro.”

Adjectivele, posesivele și corelativele în -u și -a îl copiază: tiujn belajn katojn „pisicile acelea frumoase” (complement direct).
Fără -n după esti „a fi”, iĝi „a deveni” sau ŝajni „a părea”: Mi estas instruisto. „Sunt profesor.”
Fără -n după o prepoziție, în afară de direcția după o prepoziție de loc: en la domo „în casă”, en la domon „în casă” (intrând). Al, el, de și ĝis nu îl primesc niciodată.
Complementul marcat face ordinea cuvintelor liberă.

Mai mult: acuzativul.

Verbele

Un verb are o singură formă pentru fiecare persoană și număr: mi, vi, li, ni, ili parolas. Șase terminații dau toate formele, iar niciun verb nu este neregulat.

Formă	Terminație	paroli „a vorbi”	esti „a fi”
Infinitiv	-i	paroli	esti
Prezent	-as	mi parolas „vorbesc”	estas „este, sunt”
Trecut	-is	mi parolis „am vorbit”	estis „am fost, era”
Viitor	-os	mi parolos „voi vorbi”	estos „va fi”
Condițional	-us	mi parolus „aș vorbi”	estus „ar fi”
Poruncă, dorință	-u	parolu! „vorbește!”	estu „fii!”

O propoziție ireală cu „dacă” folosește -us în ambele jumătăți: Se mi havus tempon, mi venus. „Dacă aș avea timp, aș veni.”
După verbele de voință și cerere, ke cere -u: Mi volas, ke vi venu. „Vreau să vii.”
Pasivul este esti plus un participiu pasiv, cu de pentru autorul acțiunii: La letero estas skribita de Anna. „Scrisoarea este scrisă de Anna.”
-ig- formează un verb care cere complement direct, -iĝ- unul care nu îl cere: sidi „a sta așezat”, sidigi „a așeza pe cineva”, sidiĝi „a se așeza”.

Mai mult: verbe.

Participiile

Șase sufixe de participiu arată faza unei acțiuni. Vocala dă faza (a în desfășurare, i încheiată, o viitoare), iar n marchează diateza activă.

	În desfășurare (a)	Încheiată (i)	Viitoare (o)
Activ	-ant-: leganta „care citește”	-int-: leginta „care a citit”	-ont-: legonta „care va citi”
Pasiv	-at-: legata „care este citit”	-it-: legita „citit, terminat”	-ot-: legota „care va fi citit”

Terminații: -a adjectiv (la dormanta infano „copilul care doarme”), -e adverb (Legante, mi lernas. „Citind, învăț.”), -o persoană (lernanto „elev”, Esperanto „cel care speră”).
Timpuri compuse: esti plus un participiu: Mi estis manĝanta „Mâncam”, Mi estas manĝinta „Am mâncat”, La pordo estas fermita „Ușa este închisă”.

Mai mult: participii.

Corelativele: cele 45 de cuvinte-tabel

Cinci începuturi alăturate la nouă terminații dau 45 de cuvinte. Citește fiecare ca început plus terminație: neni- + -am = neniam „niciodată”.

Terminație	ki- (întrebare)	ti- (acela)	i- (un, vreun)	ĉi- (fiecare)	neni- (niciun)
-o lucru	kio ce	tio aceea	io ceva	ĉio tot	nenio nimic
-u persoană, unul dintre mai mulți	kiu cine, care	tiu acela	iu cineva	ĉiu fiecare	neniu nimeni
-a fel	kia ce fel de	tia astfel de	ia un fel de	ĉia tot felul de	nenia niciun fel de
-e loc	kie unde	tie acolo	ie undeva	ĉie peste tot	nenie nicăieri
-el mod	kiel cum	tiel așa	iel cumva	ĉiel în orice fel	neniel în niciun fel
-am timp	kiam când	tiam atunci	iam cândva	ĉiam mereu	neniam niciodată
-om cantitate	kiom cât	tiom atât	iom niște, puțin	ĉiom tot	neniom deloc
-al motiv	kial de ce	tial de aceea	ial dintr-un motiv	ĉial din toate motivele	nenial fără niciun motiv
-es posesor	kies al cui	ties al aceluia	ies al cuiva	ĉies al tuturor	nenies al nimănui

-j și -n: cuvintele în -u și -a primesc ambele (kiujn, tian), cele în -o primesc -n (kion), cele în -e primesc -n doar pentru direcție (kien), iar restul nu se schimbă niciodată.
Cuvintele cu ki- deschid și propoziții relative și întrebări indirecte: la viro, kiu venis „bărbatul care a venit”.
ĉi adaugă „acesta”: tiu ĉi sau ĉi tiu, ĉi tie „aici”. ajn adaugă „oricare”: kiu ajn „oricine”. da urmează după cantități: kiom da mono „câți bani”.

Mai mult: toate cele 45 de corelative.

Numeralele

Există treisprezece cuvinte de bază, iar ele nu primesc -j sau -n (cu excepția lui unu în sensul „unii”: unuj … aliaj): nul 0, unu 1, du 2, tri 3, kvar 4, kvin 5, ses 6, sep 7, ok 8, naŭ 9, dek 10, cent 100, mil 1000. Numerele scrise împreună se înmulțesc, cele scrise separat se adună.

Număr	Esperanto	Logica
12	dek du	10 + 2
20	dudek	2 × 10
23	dudek tri	2 × 10 + 3
1987	mil naŭcent okdek sep	1000 + 9 × 100 + 8 × 10 + 7
2000	du mil	miile rămân separate
1.000.000	unu miliono	un substantiv; miliardo este 10⁹

Formă	Sens	Exemplu
-a	ordinal	unua „primul”, tria „al treilea”, dudek-unua „al douăzeci și unulea”
-e	adverb	unue „în primul rând”
-obl-	multiplicativ	duobla „dublu”
-on-	fracție	duono „jumătate”, kvarono „sfert”
-op-	grup	duope „în doi”
po	câte	po tri „câte trei”
fojo	ori	dufoje „de două ori”

Semnul zecimal este virgula: 3,5 se spune tri komo kvin. Spre deosebire de română („douăzeci de ani”), esperanto nu folosește nimic ca „de” între număr și substantiv: dudek jaroj.

Mai mult: numerale, convertor de numere.

Prepoziții și conjuncții

Esperanto are 33 de prepoziții. Ele nu se schimbă niciodată, iar substantivul de după ele își păstrează forma de bază: kun mi „cu mine”.

Grup	Prepoziții
Loc	en în, sur pe, sub sub, super deasupra, antaŭ în fața, apud lângă, inter între, ekster în afara, ĉe la, ĉirkaŭ în jurul, tra prin, trans peste, dincolo de, preter pe lângă, kontraŭ împotriva
Direcție, origine	al la, spre, el din, de de la, ĝis până la
Timp	antaŭ înainte de, post după, dum în timpul, ĝis până
Relație	kun cu, per cu ajutorul, sen fără, por pentru, pro din cauza, pri despre, laŭ conform, krom în afară de, malgraŭ în ciuda, anstataŭ în loc de, de al, de
Cantitate	da de, după o cantitate: glaso da akvo „un pahar cu apă”; po câte
Fără sens fix	je, doar când nu se potrivește nicio alta: je la tria „la ora trei”

Nici conjuncțiile nu se schimbă:

Tip	Cuvinte
Leagă termeni egali	kaj și, aŭ sau, sed dar, nek nici
Introduc o propoziție	ke că, ĉu dacă (întrebare), se dacă (condiție), ĉar fiindcă, kvankam deși, dum în timp ce, ĝis până când, kvazaŭ ca și cum, apenaŭ imediat ce, ol decât

Mai mult: prepoziții, conjuncții.

Formarea cuvintelor

Un cuvânt este (prefix) + rădăcină + (sufix) + terminație: mal·san·ul·ej·o „spital” (opusul + sănătos + persoană + loc + substantiv). În compuse, cuvântul principal vine la sfârșit: vapor·ŝip·o „vapor” (navă cu aburi) este un fel de navă. Fiecare afix este și rădăcină: ejo „loc”, ilo „unealtă”.

Prefixe oficiale

Prefix	Sens	Exemplu
bo-	rudă prin alianță	bopatro „socru”
ĉef-	principal, șef	ĉefurbo „capitală”
dis-	în toate direcțiile	disdoni „a împărți”
ek-	început, acțiune bruscă	ekdormi „a adormi”
eks-	fost	eksedzo „fost soț”
ge-	ambele sexe	gepatroj „părinți”
mal-	opusul exact	malbona „rău”
mis-	greșit	miskompreni „a înțelege greșit”
pra-	străvechi; cu o generație mai departe	praavo „străbunic”
re-	din nou; înapoi	relegi „a reciti”

PMEG numără zece prefixe oficiale; unele liste îl adaugă pe fi-.

Sufixe oficiale

Sufix	Sens	Exemplu
-aĉ-	dispreț	domaĉo „cocioabă”
-ad-	acțiune îndelungată sau repetată	legadi „a citi întruna”
-aĵ-	lucru concret	trinkaĵo „o băutură”
-an-	membru, locuitor	klubano „membru al clubului”
-ar-	colecție	vortaro „dicționar”
-ĉj-	diminutiv afectuos masculin	Joĉjo „Ionel”
-ebl-	care se poate face	manĝebla „comestibil”
-ec-	calitate	beleco „frumusețe”
-eg-	mai mare, mai puternic	domego „conac”
-ej-	loc pentru	lernejo „școală”
-em-	înclinație	timema „timid”
-end-	care trebuie făcut	pagenda „de plătit”
-er-	o unitate dintr-o masă	monero „monedă”
-estr-	conducător	urbestro „primar”
-et-	mai mic, mai slab	dometo „căsuță”
-id-	descendent	katido „pisoi”
-ig-	a face, a determina	purigi „a curăța”
-iĝ-	a deveni	ruĝiĝi „a se înroși”
-il-	unealtă	tranĉilo „cuțit”
-in-	feminin	patrino „mamă”
-ind-	demn de	leginda „care merită citit”
-ing-	suport	kandelingo „sfeșnic”
-ism-	doctrină, sistem	komunismo „comunism”
-ist-	profesionist, adept	instruisto „profesor”
-nj-	diminutiv afectuos feminin	panjo „mămică”
-obl-	multiplicativ	duobla „dublu”
-on-	fracție	duono „jumătate”
-op-	grup	duope „în doi”
-uj-	recipient	sukerujo „zaharniță”
-ul-	persoană cu o calitate	riĉulo „bogătaș”
-um-	fără sens fix	plenumi „a îndeplini”

Împreună cu cele șase sufixe de participiu, afixele oficiale sunt 47. Altele, precum kilo-, tele- și -i- din Francio, sunt neoficiale.

Mai mult: formarea cuvintelor, prefixe, sufixe.

Întrebări și negație

Tip	Tipar	Exemplu
Întrebare da/nu	ĉu + afirmația	Ĉu vi parolas Esperanton? „Vorbești esperanto?”
Întrebare despre un detaliu	cuvântul cu ki- primul	Kie vi loĝas? „Unde locuiești?”
Negație	ne înaintea cuvântului negat	Mi ne komprenas. „Nu înțeleg.”
Cuvânt negativ	cuvânt cu neni-	Neniu venis. „N-a venit nimeni.”
Nici … nici	nek … nek	Mi volas nek kafon, nek teon. „Nu vreau nici cafea, nici ceai.”

Răspunsurile sunt jes „da” și ne „nu”. Verbul nu își schimbă locul și nu există un auxiliar precum „do” din engleză.
O singură negație pe propoziție: Mi vidis nenion. „N-am văzut nimic.” Două se anulează: Mi ne vidis nenion înseamnă „Am văzut ceva”. (Româna are negație dublă: „nu … nimic”.)

Mai mult: întrebări și negație.

Ordinea cuvintelor

Ordinea de bază este subiect, verb, complement. Fiindcă complementul poartă -n, ordinea se poate schimba: La hundo mordis la katon și La katon mordis la hundo înseamnă amândouă „Câinele a mușcat pisica”.

Element	Regula	Exemplu
Prepoziție	înaintea substantivului ei	sur la tablo „pe masă”
Adjectiv	înaintea sau după substantiv	bela domo sau domo bela
ne, nur, eĉ, ankaŭ	înaintea cuvântului la care se referă	Nur mi vidis lin. „Doar eu l-am văzut.”
ĉu, cuvinte cu ki-	începutul întrebării	Ĉu vi venos? „Vei veni?”
ajn	imediat după corelativul său	kiu ajn „oricine”

Mai mult: ordinea cuvintelor.

Cele 16 reguli într-o propoziție fiecare

Cele 16 reguli din Fundamento (1905) sunt nucleul oficial al gramaticii.

Articolul. Există doar la hotărât; nu există articol nehotărât.
Substantivele. Se termină în -o, iau -j la plural și -n ca complement direct; prepozițiile înlocuiesc celelalte cazuri.
Adjectivele. Se termină în -a, se acordă cu substantivul și se compară cu pli, plej, ol.
Numeralele. Numerele de bază nu se schimbă; restul se compun, cu -a, -obl-, -on-, -op- și po.
Pronumele. Mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni; -a dă posesivele, -n complementul direct.
Verbele. Nu se schimbă niciodată după persoană sau număr: -as, -is, -os, -us, -u, -i, șase participii, pasiv cu esti.
Adverbele. Se termină în -e și se compară ca adjectivele.
Prepozițiile. Cer forma de bază a substantivului.
Citirea. Fiecare cuvânt se citește așa cum este scris.
Accentul. Cade pe penultima silabă.
Compusele. Se alătură rădăcinile; cuvântul principal vine la sfârșit.
Negația. Un singur cuvânt negativ pe propoziție este de ajuns.
Direcția. -n arată mișcarea spre un loc: kie – kien.
Je. Când nu se potrivește nicio prepoziție, se folosește je, care nu are sens propriu.
Cuvintele străine. Cuvintele internaționale păstrează o singură formă în ortografia esperanto, iar cele înrudite se formează cu terminații esperanto.
Apostroful. Un -o final și -a din la pot fi omise: de l' mondo.

Mai mult: cele 16 reguli explicate.

Întrebări frecvente

Cum tipăresc acest ghid sau îl salvez ca PDF?

Apasă Ctrl+P (Windows, Linux) sau Cmd+P (Mac), apoi alege o imprimantă sau „Salvează ca PDF”. Meniul și subsolul sunt ascunse în versiunea tipărită.

Câte terminații, corelative și afixe are esperanto?

Există 11 terminații gramaticale, 45 de corelative, 33 de prepoziții, 10 prefixe oficiale, 31 de sufixe oficiale și 6 sufixe de participiu.

Este gramatica esperanto într-adevăr regulată?

Da. Nu există verbe neregulate (nici măcar esti nu iese din tabel), plural neregulat sau gen gramatical, și există doar două cazuri: forma de bază și acuzativul.

Ce lasă deoparte acest ghid?

Interjecțiile, afixele neoficiale, datele, ora de pe ceas și detaliile timpurilor compuse. Vezi interjecții, prefixe, sufixe și numerale.

Surse

Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (cele 16 reguli) – Akademio de Esperanto
Akademia Vortaro: explicații și statistici – Akademio de Esperanto (11 terminații)
PMEG: Tabelvortoj – bazaj reguloj, Personaj pronomoj, Participoj, Nombroj, N-finaĵo, Vortordo, Neado
PMEG: Prefixe, Sufixe, Rolvortetoj (prepoziții)
Gramatica limbii esperanto – Wikipedia

#Alfabet și pronunție

#Terminațiile cuvintelor

#Articolul

#Pronume personale și posesive

#Acuzativul -n

#Verbele

#Participiile

#Corelativele: cele 45 de cuvinte-tabel

#Numeralele

#Prepoziții și conjuncții

#Formarea cuvintelor

#Prefixe oficiale

#Sufixe oficiale

#Întrebări și negație

#Ordinea cuvintelor

#Cele 16 reguli într-o propoziție fiecare

#Întrebări frecvente

#Cum tipăresc acest ghid sau îl salvez ca PDF?

#Câte terminații, corelative și afixe are esperanto?

#Este gramatica esperanto într-adevăr regulată?

#Ce lasă deoparte acest ghid?

#Surse