Gramatică
Adverbele în esperanto: -e, direcția -en și adverbe de bază
O singură terminație, -e, transformă aproape orice rădăcină în adverb; vreo treizeci de cuvinte scurte fac restul.
Majoritatea adverbelor esperanto se formează adăugând -e la o rădăcină: rapida „rapid” → rapide „repede” (regula 7 din Fundamento). Adăugând -n la un adverb de loc se arată direcția: hejme „acasă” → hejmen „spre casă”. Un set închis de vreo treizeci de cuvinte scurte – ankaŭ, jam, nun, tre, tro și altele – funcționează ca adverbe fără nicio terminație.
Adverbe cu -e
Terminația -e merge cu rădăcini de orice fel, nu doar cu adjective.
| Rădăcină | Altă formă | Adverb cu -e |
|---|---|---|
| rapid- | rapida „rapid” | rapide „repede” |
| bon- | bona „bun” | bone „bine” |
| hejm- | hejmo „cămin” | hejme „acasă” |
| maten- | mateno „dimineață” | matene „dimineața” |
| vintr- | vintro „iarnă” | vintre „iarna” |
| ekzempl- | ekzemplo „exemplu” | ekzemple „de exemplu” |
| unu | unua „primul” | unue „în primul rând” |
| antaŭ | prepoziție „înainte de” | antaŭe „mai înainte” |
| post | prepoziție „după” | poste „după aceea” |
| kun | prepoziție „cu” | kune „împreună” |
| kompreni + -ebl- | komprenebla „de înțeles” | kompreneble „desigur” |
Un adverb poate descrie un verb, un adjectiv, alt adverb sau întreaga propoziție (PMEG):
- La policano kuras rapide. – „Polițistul aleargă repede.”
- Ŝi sidas hejme. – „Ea stă acasă.”
- Ĝi estas sufiĉe granda. – „Este destul de mare.”
- Kompreneble mi iros. – „Desigur că voi merge.”
Adverbe în propoziții fără subiect
Când o propoziție nu are un subiect real, esperanto folosește adverbul, nu adjectivul (PMEG). Româna folosește aici construcții fără subiect („este cald”, „se face frig”); în esperanto, cuvântul de după estas este adverb, nu adjectiv.
- Estas mallume. – „Este întuneric.”
- Estas varme hodiaŭ. – „Azi este cald.”
- Estas bone, ke vi venas. – „Este bine că vii.”
- Kritiki estas facile. – „A critica este ușor.”
Comparația
Adverbele se compară ca adjectivele: pli rapide „mai repede”, plej rapide „cel mai repede”, malpli rapide „mai puțin repede”. Li kuras pli rapide ol mi – „El aleargă mai repede decât mine”. „La fel de … ca” se spune tiel … kiel: tiel rapide kiel vi – „la fel de repede ca tine”.
Direcția cu -en
Regula 13 din Fundamento: un adverb de loc primește -n pentru a arăta mișcarea spre un loc. Este același -n ca la acuzativ.
loc (unde?)
Mi restas hejme.
Rămân acasă.
direcție (încotro?)
Mi iras hejmen.
Merg acasă.
| Unde? | Încotro? |
|---|---|
| hejme „acasă” | hejmen „acasă” (spre casă) |
| supre „sus, la etaj” | supren „în sus” |
| malsupre „jos” | malsupren „în jos” |
| antaŭe „în față” | antaŭen „înainte” |
| dekstre „în dreapta” | dekstren „spre dreapta” |
| ekstere „afară” | eksteren „în afară” |
| tie „acolo” | tien „într-acolo” |
| kie „unde” | kien „încotro” |
- Mi iras hejmen. – „Merg acasă.”
- Rigardu supren! – „Uită-te în sus!”
- Kien vi iras? – „Încotro mergi?”
Tie, kie și celelalte cuvinte de loc terminate în -e fac parte dintre corelative, împreună cu cuvintele de timp precum tiam „atunci” și kiam „când”.
Adverbe de bază fără terminație
Aceste cuvinte scurte sunt oficiale și nu au terminație. PMEG le grupează după sens; lista de mai jos le cuprinde pe cele frecvente.
| Cuvânt | Sens | Exemplu | Traducere |
|---|---|---|---|
| ankoraŭ | încă | Li ankoraŭ dormas. | „El încă doarme.” |
| baldaŭ | curând | Ĝis baldaŭ! | „Pe curând!” |
| hieraŭ | ieri | Hieraŭ pluvis. | „Ieri a plouat.” |
| hodiaŭ | azi | Hodiaŭ estas lundo. | „Azi este luni.” |
| morgaŭ | mâine | Ĝis morgaŭ! | „Pe mâine!” |
| jam | deja | Mi jam manĝis. | „Am mâncat deja.” |
| ĵus | tocmai | Li ĵus venis. | „Tocmai a sosit.” |
| nun | acum | Kie vi estas nun? | „Unde ești acum?” |
| plu | mai departe, mai (în negație) | Mi ne plu fumas. | „Nu mai fumez.” |
| tuj | imediat | Venu tuj! | „Vino imediat!” |
| for | departe, plecat | Iru for! | „Pleacă!” |
| tre | foarte | tre bona | „foarte bun” |
| tro | prea | tro varma | „prea cald” |
| pli | mai (mult) | pli granda | „mai mare” |
| plej | cel mai | la plej bona | „cel mai bun” |
| preskaŭ | aproape | preskaŭ ĉiuj | „aproape toți” |
| apenaŭ | abia | apenaŭ videbla | „abia vizibil” |
| almenaŭ | cel puțin | almenaŭ unu | „cel puțin unul” |
| nur | doar | nur unu | „doar unul” |
| eĉ | chiar | eĉ infano | „chiar și un copil” |
| ankaŭ | și, de asemenea | Ankaŭ mi. | „Și eu.” |
| ja | într-adevăr (accent) | Mi ja diris tion! | „Chiar am spus asta!” |
| jen | iată | Jen la libro. | „Iată cartea.” |
| do | deci, atunci | Venu do! | „Hai, vino atunci!” |
| tamen | totuși | Tamen mi iros. | „Voi merge oricum.” |
| kvazaŭ | parcă, ca și cum | kvazaŭ infano | „ca un copil” |
| mem | însuși | mi mem | „eu însumi” |
| ju … des | cu cât … cu atât | ju pli, des pli bone | „cu cât mai mult, cu atât mai bine” |
| ne, jes | nu; da | Mi ne scias. | „Nu știu.” |
Multe dintre ele primesc și terminații: hodiaŭa „de azi”, nuna „actual”, tuja „imediat”, baldaŭa „apropiat”. Ne și jes sunt tratate la întrebări și negație.
Poziția contează
Cuvinte precum nur, eĉ, ankaŭ și tre stau în mod normal chiar înaintea cuvântului la care se referă (PMEG). Mutarea lor poate schimba sensul:
- Nur mi vidis lin. – „Doar eu l-am văzut.”
- Mi vidis nur lin. – „L-am văzut doar pe el.”
Exemple în propoziții
- Ŝi kantas bele. – „Ea cântă frumos.”
- Li respondis tute ĝuste. – „El a răspuns absolut corect.”
- Matene mi trinkas teon. – „Dimineața beau ceai.”
- Ni vojaĝis buse al Krakovo. – „Am călătorit cu autobuzul la Cracovia.”
- Estas malvarme ekstere. – „Afară este frig.”
- Ni iru eksteren! – „Hai să ieșim afară!”
- Li ofte forgesas sian telefonon. – „El își uită adesea telefonul.”
- Mi preskaŭ falis. – „Aproape că am căzut.”
- Ŝi parolas Esperanton pli flue ol mi. – „Ea vorbește esperanto mai fluent decât mine.”
Întrebări frecvente
Cum se formează adverbele în esperanto?
Se adaugă -e la o rădăcină: rapida → rapide „repede”, mateno → matene „dimineața”. O listă scurtă de adverbe de bază, precum jam și tre, nu are terminație.
De ce se spune „Estas varme” și nu „Estas varma”?
Într-o propoziție fără subiect real, esperanto folosește adverbul. Estas varme înseamnă „este cald”; varma are nevoie de un substantiv pe care să-l descrie, ca în La teo estas varma „Ceaiul este cald”.
Care este diferența dintre hejme și hejmen?
Hejme înseamnă „acasă” (loc); hejmen înseamnă „spre casă” (direcție). Mi estas hejme – „Sunt acasă”; Mi iras hejmen – „Merg acasă”.
Cum se spune „încă nu” și „nu mai”?
„Încă nu” este ankoraŭ ne: Li ankoraŭ ne venis – „El încă n-a venit”. „Nu mai” este ne plu: Mi ne plu fumas – „Nu mai fumez”.
Pot adverbele de bază, precum hodiaŭ, să primească terminații?
Da. Hodiaŭa înseamnă „de azi”, nuna „actual”, iar tuja „imediat”.
Surse
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.