Citate de Zamenhof: cuvintele celebre ale creatorului

Cele mai cunoscute cuvinte ale lui L. L. Zamenhof provin din discursurile sale de deschidere la primele opt Congrese Mondiale de Esperanto (1905–1912), din Declarația sa despre Homaranism din 1913 și din scrisorile sale. Mai jos sunt 16 dintre ele în esperanto, cu traducerea noastră în română și cu un link către sursă. Fiecare a fost comparat cuvânt cu cuvânt cu textele lui Zamenhof, care sunt în domeniul public (a murit în 1917); […] marchează o tăiere. Unua Libro din 1887 a fost în rusă, așa că prefața ei este citată în versiunea sa ulterioară în esperanto; unde formularea în esperanto nu este a lui, spunem acest lucru. Pentru viața lui, vezi Zamenhof.

#Limba și scopul ei

La diferenco de la lingvoj prezentas la esencon de la diferenco kaj reciproka malamikeco de la nacioj […]

– „Diferența dintre limbi reprezintă esența diferenței și a dușmăniei reciproce dintre națiuni […]” Prefața din Unua Libro, 1887 (text).

Por ke lingvo estu tutmonda, ne sufiĉas nomi ĝin tia.

– „Pentru ca o limbă să fie mondială, nu este de ajuns s-o numești astfel.” Motto-ul de pe pagina de titlu a primei Unua Libro, Varșovia, 1887. Cartea era în rusă (original); formularea în esperanto este a lui Adam Zakrzewski, Universo, 1910 (text). Unele culegeri tipăresc internacia în loc de tutmonda.

[…] estas plej necesa antaŭ ĉio unu kondiĉo: la ekzistado de klare difinita, neniam tuŝebla kaj neniam ŝanĝebla Fundamento de la lingvo.

– „[…] o condiție este cea mai necesară dintre toate: existența unui Fundamento al limbii clar definit, care să nu poată fi atins niciodată și să nu poată fi schimbat niciodată.” Prefața la Fundamento de Esperanto, iulie 1905 (text).

#Neutralitatea și egalitatea popoarelor

[…] hodiaŭ inter la gastamaj muroj de Bulonjo-sur-Maro kunvenis ne francoj kun angloj, ne rusoj kun poloj, sed homoj kun homoj.

– „[…] astăzi, între zidurile primitoare ale orașului Boulogne-sur-Mer, nu s-au adunat francezi cu englezi, nici ruși cu polonezi, ci oameni cu oameni.” Discurs de deschidere, primul Congres Mondial, august 1905 (text). Reluat în titlul istoriei congreselor scrise de Ziko van Dijk, Sed homoj kun homoj (UEA, 2005). Vezi Congresul Mondial de Esperanto.

Rompu, rompu la murojn inter la popoloj, donu al ili la eblon libere konatiĝi kaj komunikiĝi sur neŭtrala fundamento […]

– „Dărâmați, dărâmați zidurile dintre popoare, dați-le posibilitatea să se cunoască și să comunice liber pe o bază neutră […]” Geneva, 1906, după ce descrie masacrul din orașul său natal, Białystok (text).

Sur neŭtrala lingva fundamento, / Komprenante unu la alian, / La popoloj faros en konsento / Unu grandan rondon familian.

– „Pe o bază lingvistică neutră, / înțelegându-se unii pe alții, / popoarele vor alcătui, în înțelegere, / un mare cerc de familie.” A treia strofă a poemului La Espero, 1890 (text); Zamenhof însuși a citat-o în discursul său de la Cambridge din 1907. Poemul este imnul neoficial, vezi drapelul și simbolurile.

La interna ideo de Esperanto […] estas: sur neŭtrala lingva fundamento forigi la murojn inter la gentoj kaj alkutimigadi la homojn, ke ĉiu el ili vidu en sia proksimulo nur homon kaj fraton.

– „Ideea interioară a esperanto […] este: pe o bază lingvistică neutră să dărâme zidurile dintre popoare și să-i obișnuiască pe oameni ca fiecare dintre ei să vadă în aproapele său doar un om și un frate.” Cracovia, 1912 (text).

[…] forigi unu fojon por ĉiam la ĉefan kaŭzon de la militoj, la barbaran restaĵon el la plej antikva antaŭcivilizacia tempo, la regadon de unuj gentoj super aliaj gentoj.

– „[…] să înlăture o dată pentru totdeauna cauza principală a războaielor, acea rămășiță barbară din cea mai străveche epocă precivilizată: stăpânirea unor popoare asupra altor popoare.” Sfârșitul textului Post la Granda Milito. Alvoko al la diplomatoj, scris în 1915, în timpul Primului Război Mondial (text).

#Homaranismo

Zamenhof și-a publicat Deklaracio pri Homaranismo în 1913 ca „credința mea pur privată”, separat de esperanto. Începe cu Mi estas homarano – „Sunt un homarano”. Mai multe în Homaranismo.

Mi estas homo, kaj la tutan homaron mi rigardas kiel unu familion.

– „Sunt om și privesc întreaga omenire ca pe o singură familie.” Punctul I (text).

Mi vidas en ĉiu homo nur homon, kaj mi taksas ĉiun homon nur laŭ lia persona valoro kaj agoj.

– „În fiecare om văd doar un om și îl judec pe fiecare doar după valoarea și faptele lui personale.” Punctul II (același text).

#Despre sine și rolul său

Lingvo Internacia kiel ĉiu nacia estas komuna propraĵo; la aŭtoro forlasas por ĉiam ĉiujn personajn rajtojn al ĝi.

– „Limba Internațională, ca orice limbă națională, este proprietate comună; autorul renunță pentru totdeauna la toate drepturile personale asupra ei.” Notă de la pagina 2 din Unua Libro (1887), în rusă (original); formularea în esperanto este a lui Johannes Dietterle (text).

Mi ne volas esti kreinto de l’ lingvo, mi volas nur esti iniciatoro.

– „Nu vreau să fiu creatorul limbii, vreau să fiu doar inițiatorul ei.” Prefața la Dua Libro, 1888 (text).

Memoru, ke Esperanto estas nenies propraĵo, ke la esperantistoj havas plenan rajton fari kun ĝi ĉion, kion ili volas, se ili nur faros ĝin singarde, lojale kaj interkonsente.

– „Țineți minte că esperanto nu este proprietatea nimănui, că esperantiștii au dreptul deplin să facă cu el tot ce vor, cu condiția să procedeze cu grijă, cu loialitate și de comun acord.” Dresda, august 1908 (text).

Nomu min per mia nomo, nomu min fondinto de la lingvo, aŭ kiel vi volas, sed mi petas vin, ne nomu min plu „majstro“ […]

– „Spuneți-mi pe numele meu, spuneți-mi întemeietorul limbii sau cum doriți, dar vă rog să nu-mi mai spuneți «maestru» […]” Cracovia, august 1912, a 25-a aniversare (text).

#Cele opt discursuri de congres, 1905–1912

Zamenhof a deschis fiecare dintre primele opt congrese. Partea a IV-a din Originala Verkaro le cuprinde pe toate opt și încă nouă alte alocuțiuni.

#Scrisori

Oni edukadis min kiel idealiston; oni min instruis, ke ĉiuj homoj estas fratoj, kaj dume sur la strato kaj sur la korto, ĉio ĉe ĉiu paŝo igis min senti, ke homoj ne ekzistas: ekzistas sole rusoj, poloj, germanoj, hebreoj k.t.p.

– „Am fost crescut ca idealist; mi s-a spus că toți oamenii sunt frați, iar între timp, pe stradă și în curte, totul, la fiecare pas, mă făcea să simt că oamenii nu există: există doar ruși, polonezi, germani, evrei și așa mai departe.” Scrisoare către N. Borovko, anii 1890, tipărită în 1896; textul în esperanto este traducerea din rusă de V. Gernet (text).

Se mi ne estus hebreo el la ghetto, la ideo pri la unuigo de la homaro aŭ tute ne venus al mi en la kapon, aŭ ĝi neniam tenus min tiel obstine en la daŭro de mia tuta vivo.

– „Dacă n-aș fi evreu din ghetou, ideea unificării omenirii fie nu mi-ar fi venit deloc în minte, fie nu m-ar fi ținut niciodată atât de încăpățânat de-a lungul întregii mele vieți.” Scrisoare privată către Alfred Michaux, 21 februarie 1905 (text). Într-un post-scriptum îl roagă pe Michaux să spună că se numește Ruslanda hebreo, „evreu din Rusia”.

#Adesea atribuite, dar negăsite în textele sale

Vikicitaro le listează sub numele lui Zamenhof fără să indice un text-sursă. Am căutat în Originala Verkaro din 1929 (inclusiv 140 de scrisori), în Fundamenta Krestomatio, în Dua Libro și în textul complet de pe Vikifontaro și n-am găsit niciuna dintre formulări:

• Kiam la popoloj povos interkompreniĝi, ili ĉesos malami unu la alian. – „Când popoarele se vor putea înțelege între ele, vor înceta să se urască unele pe altele.” Zamenhof însuși a respins această viziune simplistă (vezi mai jos).
• Mi forĝis, kiel forĝisto aŭ seruristo, la ŝlosilon de l’mondo. – „Am făurit, ca un fierar sau lăcătuș, cheia lumii.” Cel mai apropiat text este scrisoarea către Borovko, unde proiectează limba ca pe o „cheie” (ŝlosilo) care permite unui cititor ce n-a învățat-o niciodată să înțeleagă o scrisoare.

#Întrebări frecvente

#Care este cel mai faimos citat al lui Zamenhof?

Probabil rândul de la Boulogne-sur-Mer din 1905: nu francezi cu englezi, nici ruși cu polonezi, „ci oameni cu oameni” (sed homoj kun homoj).

#Ce a înțeles Zamenhof prin „ideea interioară” a esperanto?

În ultimul său discurs oficial de congres (Cracovia, 1912) a definit-o drept dărâmarea zidurilor dintre popoare pe o bază lingvistică neutră, astfel încât fiecare să vadă în aproapele său doar un om și un frate. A spus că ea nu obligă niciun esperantist în parte.

#A crezut Zamenhof că o limbă comună va pune capăt urii?

Nu. La Geneva, în 1906, a spus: „nu credem că o bază neutră îi va face pe oameni îngeri” (ni ne kredas, ke neŭtrala fundamento faros el la homoj anĝelojn, text). În 1915 a scris că este ușor să faci frați din oameni liberi și egali, dar imposibil când unii dintre ei se consideră stăpâni îndreptățiți asupra celorlalți (Post la Granda Milito, text).

#Surse

• L. L. Zamenhof, Originala Verkaro, ed. Johannes Dietterle, 1929, pe Vikifontaro: prefețe (partea I), articole și texte despre homaranism (III), discursuri (IV), scrisori (V), poeme (VI)
• Fundamenta Krestomatio și Dua Libro de l' Lingvo Internacia, Project Gutenberg
• Adam Zakrzewski, Historiaj detaloj, Universo 1910 (motto-ul de pe pagina de titlu); Д-ръ Эсперанто, Международный языкъ, 1887, pagina de titlu și pagina 2, Wikisource în rusă
• Zamenhof, scrisoare către Alfred Michaux, 21 februarie 1905, Vikifontaro, după A. Korĵenkov, Homarano, 2011
• A. Korĵenkov, Zamenhof: The Life, Works and Ideas of the Author of Esperanto, Esperantic Studies Foundation, 2009 (temele discursurilor)
• Vikipedio, Universala Kongreso de Esperanto (Ziko van Dijk, Sed homoj kun homoj, UEA 2005); Vikicitaro, Ludoviko Lazaro Zamenhof