Învață
1000 de cuvinte esperanto frecvente – listă și descărcare
Învață primele 100 de cuvinte și vei recunoaște mai mult de jumătate din cuvintele propozițiilor obișnuite în esperanto; primele 1.000 acoperă circa 78%.
Cele mai frecvente 100 de cuvinte esperanto alcătuiesc 55,2% din toate cuvintele unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții în esperanto. Cele mai frecvente 500 alcătuiesc 72,2%, iar cele mai frecvente 1.000 – 78,4%. Mai jos găsești primele 300 de cuvinte cu sensul lor în română. Toate cele 1.000 se află într-un fișier CSV gratuit și într-un fișier Anki pentru cartonașe. Pentru a le învăța, folosește cartonașele.
Câte cuvinte îți trebuie?
Cele mai frecvente cuvinte, în ordinea frecvenței: după primele 100 recunoști 55,2 % din toate cuvintele din propozițiile de zi cu zi în esperanto; după primele 1.000, ajungi la 78,4 %. Apoi fiecare cuvânt nou aduce tot mai puțin – de aceea începem cu cele mai frecvente.
55,2 %
din cuvintele din propozițiile de zi cu zi, dacă le știi pe primele 100
Următoarele cuvinte de învățat
Calculat pe propoziții din Tatoeba (CC BY 2.0 FR) – propoziții: 822.296, cuvinte: 5.831.657. Lista de cuvinte: Esperantopedia, CC BY-SA 4.0.
Descarcă lista celor 1.000 de cuvinte
| Fișier | Format | Conținut |
|---|---|---|
| CSV | UTF-8, separat prin virgulă, 1.000 de rânduri plus antetul | rank, word, part_of_speech, romanian, per_million |
| Anki | UTF-8, separat prin tabulator, un cuvânt pe rând | cuvântul, apoi sensul lui în română |
Coloana per_million arată de câte ori apare cuvântul la un milion de cuvinte din corpus. Dacă litere precum ĉ și ŝ apar greșit într-un program de calcul tabelar, importă fișierul CSV ca UTF-8.
În Anki, importă fișierul text din fereastra principală. Anki recunoaște separatorul de tabulator; apoi alegi ce coloană merge în ce câmp al cartonașului, de exemplu prima coloană pe față și a doua pe verso.
Ambele fișiere pot fi copiate, distribuite și adaptate liber, sub licența CC BY-SA 4.0. Menționează „Esperantopedia (esperantopedia.org)” și distribuie versiunea ta sub aceeași licență. Fișierele se bazează pe propoziții din Tatoeba (CC BY 2.0 FR), pe date din Wiktionary (CC BY-SA 4.0) și pe ESPDIC de Paul Denisowski (CC BY 3.0); sensurile în română le-am scris noi. Vezi sursele la sfârșitul paginii.
Cât din text acoperă cele mai frecvente cuvinte?
Puține cuvinte fac cea mai mare parte din muncă. Cele mai frecvente 10 cuvinte alcătuiesc singure mai mult de un sfert din toate cuvintele corpusului.
Arată datele
| Cele mai frecvente cuvinte | Ponderea din toate cuvintele corpusului |
|---|---|
| 10 | 26,9% |
| 25 | 38,4% |
| 50 | 47,3% |
| 100 | 55,2% |
| 200 | 63,2% |
| 300 | 67,4% |
| 500 | 72,2% |
| 750 | 75,9% |
| 1.000 | 78,4% |
| 1.500 | 81,8% |
| 2.000 | 84,0% |
| 3.000 | 86,6% |
Curba se aplatizează repede. Primele 64 de cuvinte ajung la 50%, 394 de cuvinte la 70%, 1.207 cuvinte la 80%, iar circa 2.300 de cuvinte la 85%.
Ultimele procente sunt răspândite pe o coadă lungă de cuvinte rare. O parte din corpus nu poate fi acoperită niciodată de o listă de vocabular: 1,2% din toate cuvintele sunt nume proprii pe care le-am exclus, iar alte 2,5% nu au fost recunoscute drept cuvinte esperanto (mai ales nume ca Tom și Mary, abrevieri și greșeli de tastare).
Lista de texte scrise de pe pagina Vocabular dă cifre apropiate: primele ei 100 de cuvinte acoperă 52,7%, iar primele 1.000 – 76,2% dintr-un alt corpus.
Ce conține lista
Cuvintele gramaticale domină primele 100 de cuvinte. Dintre primele 100 de cuvinte, 59 sunt cuvinte gramaticale: articolul, pronumele, posesivele, corelativele, prepozițiile, conjuncțiile, particulele și numeralele. În toată lista sunt 119, iar împreună alcătuiesc 44,4% din toate cuvintele corpusului. Treizeci și trei sunt corelative, care provin dintr-un singur tabel de 45 de cuvinte (vezi corelativele).
Verbele poartă o mare parte din text. Cele 313 verbe din listă alcătuiesc 17,6% din toate cuvintele, iar cele 359 de substantive doar 8,7%. Pronumele mi „eu” este pe locul 2, iar vi „tu, voi” pe locul 4. În lista de texte scrise de pe pagina Vocabular, mi este abia pe locul 7.
Cele mai frecvente zece cuvinte din fiecare clasă:
| Clasa | Cele mai frecvente zece cuvinte |
|---|---|
| Verbe | esti „a fi”, povi „a putea”, havi „a avea”, fari „a face”, diri „a spune”, voli „a vrea”, scii „a ști”, devi „a trebui”, iri „a merge”, ŝati „a agrea, a aprecia” |
| Substantive | homo „om”, tempo „timp”, libro „carte”, infano „copil”, jaro „an”, lingvo „limbă”, vivo „viață”, tago „zi”, domo „casă”, mono „bani” |
| Adjective | bona „bun”, alia „alt”, granda „mare”, multa „mult”, bela „frumos”, nova „nou”, tuta „întreg”, kelka „câțiva”, sola „singur”, unua „primul” |
| Adverbe | pli „mai mult”, tre „foarte”, nur „doar”, plej „cel mai”, nun „acum”, jam „deja”, bone „bine”, ankoraŭ „încă”, multe „mult”, vere „cu adevărat” |
Pentru vorbitorii de română: asemănări și false prietene
Româna te ajută la o parte din listă. Multe cuvinte se recunosc imediat: akvo „apă”, nokto „noapte”, dento „dinte”, mano „mână”, lingvo „limbă”, vento „vânt”, amiko „amic”, familio „familie”, universitato „universitate”, restoracio „restaurant”, biblioteko „bibliotecă”. Ca în română, există două verbe pentru cunoaștere: scii „a ști” (fapte, informații) și koni „a cunoaște” (persoane, locuri). În plus, esperanto are un singur articol, la, așezat înaintea cuvântului și la fel pentru toate genurile și numerele, în loc de „-ul, -a, -le, -i”, și nu are articol nehotărât (nu există un echivalent pentru „un” și „o”).
Unele cuvinte te pot păcăli. la nu înseamnă „la”, ci este articolul hotărât; „la” se spune al sau ĉe. se înseamnă „dacă”, nu „se” (pronumele reflexiv este si). ĉu nu înseamnă „cu” (acesta este kun), ci introduce o întrebare cu da/nu: Ĉu vi parolas Esperanton? – „Vorbești esperanto?”. tre înseamnă „foarte”, nu „trei” (acesta este tri). morto este „moarte”, iar „mort” se spune mortinta. sano este „sănătate”, iar malsano este „boală”; adjectivele sunt sana „sănătos” și malsana „bolnav”. tempo este timpul cronologic, nu vremea meteo, care este vetero. pasi înseamnă „a trece”, iar „pas” este paŝo.
O confuzie frecventă. În „îmi place cafeaua” subiectul este cafeaua, în timp ce Mi ŝatas kafon are ca subiect pe cel care simte („eu apreciez cafeaua”). Construcția românească se obține cu plaĉi: Kafo plaĉas al mi. – „Îmi place cafeaua.”
Cuvintele esperanto 1–100
| # | Esperanto | Sens |
|---|---|---|
| 1 | la | articol hotărât (în română: -ul, -a) |
| 2 | mi | eu |
| 3 | esti | fi |
| 4 | vi | tu, voi (și dumneavoastră) |
| 5 | ne | nu |
| 6 | li | el |
| 7 | de | de, din, de la |
| 8 | al | la, către, spre |
| 9 | en | în |
| 10 | ke | că (conjuncție) |
| 11 | kaj | și |
| 12 | tio | asta, aceasta, lucrul acela |
| 13 | ĉu | oare; dacă (introduce o întrebare cu da/nu) |
| 14 | ni | noi |
| 15 | ŝi | ea |
| 16 | tiu | acela, acea, acel |
| 17 | mia | meu, a mea |
| 18 | por | pentru |
| 19 | povi | putea |
| 20 | kiu | care, cine |
| 21 | havi | avea |
| 22 | ili | ei, ele |
| 23 | ĉi | aici, acesta (ca în tiu ĉi) |
| 24 | ĝi | el, ea (pentru lucruri și animale) |
| 25 | sia | său (al subiectului propoziției) |
| 26 | pri | despre |
| 27 | fari | face |
| 28 | kio | ce |
| 29 | via | tău, vostru |
| 30 | diri | spune, zice |
| 31 | voli | vrea |
| 32 | pli | mai mult, mai (comparativ) |
| 33 | kun | cu |
| 34 | kiel | cum, ca |
| 35 | scii | ști |
| 36 | oni | se (impersonal), lumea, oamenii în general |
| 37 | ĉiu | fiecare, toți |
| 38 | da | de (după o cantitate) |
| 39 | devi | trebui, fi obligat să |
| 40 | iri | merge, se duce |
| 41 | tie | acolo |
| 42 | sed | dar |
| 43 | kiam | când |
| 44 | tre | foarte |
| 45 | el | din, dintre |
| 46 | se | dacă |
| 47 | ŝati | agrea, aprecia (mi ŝatas: îmi place) |
| 48 | ol | decât |
| 49 | lia | al lui |
| 50 | paroli | vorbi |
| 51 | nur | doar, numai |
| 52 | vidi | vedea |
| 53 | sur | pe, deasupra |
| 54 | plej | cel mai (superlativ) |
| 55 | homo | om, ființă umană |
| 56 | per | cu, prin (mijloc) |
| 57 | bona | bun |
| 58 | unu | unu |
| 59 | je | prepoziție generală (je la tria: la ora trei) |
| 60 | nia | nostru |
| 61 | veni | veni |
| 62 | dum | în timp ce, în timpul, cât timp |
| 63 | alia | alt, altul |
| 64 | kial | de ce |
| 65 | io | ceva |
| 66 | nun | acum |
| 67 | kredi | crede |
| 68 | tiel | așa, în acel fel |
| 69 | pro | din cauza, pentru (cauză) |
| 70 | jam | deja |
| 71 | neniam | niciodată |
| 72 | bone | bine |
| 73 | kie | unde |
| 74 | si | se, pe sine (reflexiv) |
| 75 | iu | cineva, vreun, un anumit |
| 76 | ĉio | tot, toate |
| 77 | ankoraŭ | încă |
| 78 | tempo | timp |
| 79 | ĉiam | mereu, întotdeauna |
| 80 | pensi | gândi |
| 81 | granda | mare |
| 82 | multa | mult, numeros |
| 83 | manĝi | mânca |
| 84 | bezoni | avea nevoie de |
| 85 | aŭ | sau |
| 86 | antaŭ | înainte de, în fața |
| 87 | neniu | nimeni, niciun |
| 88 | libro | carte |
| 89 | infano | copil |
| 90 | jaro | an |
| 91 | lingvo | limbă |
| 92 | multe | mult |
| 93 | kiom | cât, câți |
| 94 | vere | într-adevăr, cu adevărat |
| 95 | vivo | viață |
| 96 | tago | zi |
| 97 | okazi | se întâmpla, avea loc |
| 98 | ŝia | al ei |
| 99 | trovi | găsi |
| 100 | du | doi |
Cuvintele esperanto 101–200
| # | Esperanto | Sens |
|---|---|---|
| 101 | doni | da |
| 102 | post | după, în spatele |
| 103 | domo | casă |
| 104 | ĉe | la, lângă |
| 105 | nenio | nimic |
| 106 | hodiaŭ | astăzi, azi |
| 107 | tro | prea, prea mult |
| 108 | ankaŭ | și, de asemenea |
| 109 | plu | mai departe, în continuare (ne plu: nu mai) |
| 110 | helpi | ajuta |
| 111 | aĉeti | cumpăra |
| 112 | resti | rămâne |
| 113 | mono | bani |
| 114 | afero | chestiune, lucru |
| 115 | ĉar | pentru că, deoarece |
| 116 | amiko | prieten |
| 117 | bela | frumos |
| 118 | nova | nou |
| 119 | tute | cu totul, complet |
| 120 | peti | ruga, cere |
| 121 | kompreni | înțelege |
| 122 | eĉ | chiar, chiar și |
| 123 | tuta | întreg, tot |
| 124 | bonvoli | binevoi (bonvolu: te rog) |
| 125 | laboro | muncă, loc de muncă |
| 126 | labori | munci, lucra |
| 127 | ĝis | până la |
| 128 | jen | iată, uite |
| 129 | vivi | trăi |
| 130 | iom | puțin, o parte |
| 131 | atendi | aștepta |
| 132 | laŭ | conform, potrivit, de-a lungul |
| 133 | patro | tată |
| 134 | sen | fără |
| 135 | rigardi | privi, se uita la |
| 136 | provi | încerca |
| 137 | lerni | învăța |
| 138 | aŭto | mașină, automobil |
| 139 | tiom | atât, atât de mult |
| 140 | legi | citi |
| 141 | vorto | cuvânt |
| 142 | tri | trei |
| 143 | kelka | câțiva, unii |
| 144 | aŭdi | auzi |
| 145 | ami | iubi |
| 146 | loĝi | locui |
| 147 | horo | oră |
| 148 | deziri | dori |
| 149 | ofte | des, adesea |
| 150 | ajn | oricare, -oricât (kiu ajn: oricine) |
| 151 | senti | simți |
| 152 | sola | singur, unic |
| 153 | mem | însuși, singur (accentuare) |
| 154 | mondo | lume |
| 155 | problemo | problemă |
| 156 | viro | bărbat |
| 157 | hundo | câine |
| 158 | kia | ce fel de, cum |
| 159 | eble | poate, posibil |
| 160 | lasi | lăsa, permite |
| 161 | koni | cunoaște (o persoană, un loc) |
| 162 | tia | astfel de, de acel fel |
| 163 | ŝajni | părea |
| 164 | hejme | acasă |
| 165 | lando | țară |
| 166 | uzi | folosi, utiliza |
| 167 | morgaŭ | mâine |
| 168 | hieraŭ | ieri |
| 169 | preni | lua |
| 170 | opinii | fi de părere, crede |
| 171 | iam | cândva, vreodată |
| 172 | ludi | juca, cânta (la un instrument) |
| 173 | patrino | mamă |
| 174 | virino | femeie |
| 175 | ĉambro | cameră |
| 176 | inter | între |
| 177 | alveni | ajunge, sosi |
| 178 | kontraŭ | împotriva, în fața |
| 179 | ekzisti | exista |
| 180 | unua | primul |
| 181 | akvo | apă |
| 182 | morti | muri |
| 183 | skribi | scrie |
| 184 | lernejo | școală |
| 185 | franca | francez |
| 186 | sukcesi | reuși |
| 187 | ja | într-adevăr, desigur (accentuare) |
| 188 | demandi | întreba |
| 189 | urbo | oraș |
| 190 | foriri | pleca, se îndepărta |
| 191 | forgesi | uita |
| 192 | trinki | bea |
| 193 | angla | englez |
| 194 | rajti | avea dreptul, avea voie |
| 195 | do | deci, așadar |
| 196 | frazo | propoziție, frază |
| 197 | dek | zece |
| 198 | tuj | imediat, îndată |
| 199 | nomo | nume |
| 200 | aspekti | arăta, avea înfățișarea |
Cuvintele esperanto 201–300
| # | Esperanto | Sens |
|---|---|---|
| 201 | demando | întrebare |
| 202 | kato | pisică |
| 203 | iĝi | deveni |
| 204 | viziti | vizita |
| 205 | kapabli | fi capabil să, putea |
| 206 | perdi | pierde |
| 207 | ricevi | primi |
| 208 | dio | Dumnezeu, zeu |
| 209 | reveni | reveni, se întoarce |
| 210 | rapide | repede |
| 211 | preskaŭ | aproape |
| 212 | timi | se teme |
| 213 | ilia | al lor |
| 214 | sufiĉe | destul, suficient |
| 215 | dormi | dormi |
| 216 | longe | mult timp, îndelung |
| 217 | pordo | ușă, poartă |
| 218 | knabo | băiat |
| 219 | ĉesi | înceta |
| 220 | plaĉi | plăcea (subiectul este cel plăcut) |
| 221 | frato | frate |
| 222 | esperi | spera |
| 223 | okulo | ochi |
| 224 | komenci | începe |
| 225 | mano | mână |
| 226 | vero | adevăr |
| 227 | tiam | atunci |
| 228 | knabino | fată |
| 229 | malbona | rău |
| 230 | edzino | soție |
| 231 | renkonti | întâlni |
| 232 | ideo | idee |
| 233 | instruisto | profesor, învățător |
| 234 | loko | loc |
| 235 | simple | simplu, pur și simplu |
| 236 | necesi | fi necesar |
| 237 | filo | fiu |
| 238 | persono | persoană |
| 239 | serĉi | căuta |
| 240 | studi | studia |
| 241 | gepatro | părinte |
| 242 | vojo | drum, cale |
| 243 | meti | pune |
| 244 | montri | arăta |
| 245 | baldaŭ | în curând |
| 246 | denove | din nou |
| 247 | juna | tânăr |
| 248 | lasta | ultimul |
| 249 | memori | aminti, ține minte |
| 250 | ebli | fi posibil |
| 251 | grava | important, grav |
| 252 | longa | lung |
| 253 | feliĉa | fericit |
| 254 | eraro | greșeală, eroare |
| 255 | amo | dragoste, iubire |
| 256 | tra | prin, de-a curmezișul |
| 257 | letero | scrisoare |
| 258 | atingi | atinge, ajunge la |
| 259 | troviĝi | se afla, se găsi |
| 260 | aŭskulti | asculta |
| 261 | fratino | soră |
| 262 | arbo | copac |
| 263 | apud | lângă, alături de |
| 264 | scipovi | ști să, fi în stare să |
| 265 | nek | nici |
| 266 | antaŭe | înainte, mai devreme |
| 267 | decidi | hotărî, decide |
| 268 | malgranda | mic |
| 269 | nokto | noapte |
| 270 | eliri | ieși |
| 271 | respondi | răspunde |
| 272 | vespere | seara |
| 273 | semajno | săptămână |
| 274 | propra | propriu |
| 275 | certe | desigur, cu siguranță |
| 276 | fojo | dată, oară |
| 277 | sama | același |
| 278 | vera | adevărat |
| 279 | poste | apoi, mai târziu |
| 280 | sub | sub |
| 281 | familio | familie |
| 282 | fariĝi | deveni |
| 283 | frue | devreme |
| 284 | esperanto | esperanto (limba) |
| 285 | ĵus | tocmai, adineauri |
| 286 | ambaŭ | amândoi |
| 287 | sidi | sta (așezat) |
| 288 | pagi | plăti |
| 289 | eniri | intra |
| 290 | alta | înalt |
| 291 | ŝanĝi | schimba |
| 292 | kafo | cafea |
| 293 | kvin | cinci |
| 294 | kuracisto | medic, doctor |
| 295 | facile | ușor |
| 296 | ekde | de la, începând din (moment) |
| 297 | malpli | mai puțin |
| 298 | helpo | ajutor |
| 299 | tablo | masă (mobilă) |
| 300 | ruĝa | roșu |
Cuvintele esperanto 301–1000
Fișierele CSV și Anki continuă până la cuvântul 1.000. Cuvintele 301–1000 sunt în mare parte substantive, verbe și adjective de uz zilnic, de exemplu fenestro „fereastră” (301), trajno „tren” (307), ĝardeno „grădină” (352) și flughaveno „aeroport” (984). Cuvântul cu numărul 1.000, fingro „deget”, apare de aproximativ 86 de ori la fiecare milion de cuvinte, adică de 503 ori în întregul corpus.
Prin ce diferă această listă de pagina Vocabular
Pagina Vocabular ordonează cuvintele din Tekstaro, un corpus de texte scrise în esperanto. Această pagină ordonează cuvintele din propoziții scurte, de zi cu zi. Nucleul este același: 75 din cele 100 de cuvinte ale listei Vocabular se află și printre primele 100 de aici, iar toate cele 100 se află printre primele 1.000 de aici.
| Această pagină | Vocabular | |
|---|---|---|
| Corpus | Tatoeba: 822.296 de propoziții, 5,8 milioane de cuvinte | Tekstaro: peste 10 milioane de cuvinte |
| Tipul de text | Propoziții scurte, de zi cu zi, multe traduse | Opere de Zamenhof, alte clasice și texte mai recente |
| Cuvinte listate | 1.000 (300 pe această pagină) | 100 |
| Primele 100 acoperă | 55,2% | 52,7% |
| Primele 1.000 acoperă | 78,4% | 76,2% |
Cuvintele care apar doar printre primele 100 din Tekstaro sunt în mare parte cuvinte gramaticale mici, aflate chiar sub primele noastre 100, precum ankaŭ „și, de asemenea” (108), ĉar „pentru că” (115) și eĉ „chiar” (122), și cuvinte tipice limbii scrise: Esperanto (284) și internacia „internațional” (952). Cuvintele care apar doar printre primele noastre 100 sunt verbe și substantive de zi cu zi: iri „a merge”, ŝati „a agrea”, paroli „a vorbi”, pensi „a gândi”, manĝi „a mânca”, libro „carte” și infano „copil”.
Cum înveți lista
Învață cuvintele în propoziții, nu ca pe o simplă listă. Cursul gratuit predă gramatica și vocabularul în context, iar dicționarul arată propoziții-exemplu pentru multe cuvinte.
Învață corelativele ca pe un sistem. Un tabel de 45 de cuvinte (kiu, tiu, iu, ĉiu, neniu și rudele lor kio, kia, kie, kiam…) oferă 33 de intrări din această listă. Să memorezi modelul este mai rapid decât să memorezi 33 de cuvinte separate; vezi corelativele.
Folosește afixele ca să obții mai multe cuvinte decât cuprinde lista. După analizorul nostru de formare a cuvintelor, cele 881 de intrări care nu sunt cuvinte gramaticale se alcătuiesc din circa 640 de rădăcini, iar 42 de intrări încep cu mal- (bona „bun” – malbona „rău”). Odată ce cunoști o rădăcină și afixele frecvente, multe cuvinte care nu se află în listă devin ușor de ghicit. Vezi formarea cuvintelor.
Pentru estimări ale timpului de studiu necesar unui vocabular de lucru, vezi Cât durează să înveți esperanto?. Cifrele de acolo sunt orientative și provin din studii vechi.
Cum a fost făcută lista?
- Corpus. Am folosit toate cele 822.296 de propoziții în esperanto din exportul Tatoeba descărcat la 7 octombrie 2026, numărând fiecare propoziție o singură dată. Tatoeba este o colecție comunitară de propoziții, multe traduse din alte limbi. Propozițiile în esperanto provin de la 947 de contributori, iar trei propoziții nu au autor indicat.
- Cuvinte. Fiecare șir de litere este un cuvânt, ceea ce dă 5.831.657 de cuvinte. Grafiile cu cx, gx și altele asemenea au fost transformate în ĉ, ĝ; abrevierile precum s-ro au fost dezvoltate în sinjoro.
- Forme de dicționar. Am eliminat pluralul -j și acuzativul -n. Toate formele verbale (-as, -is, -os, -us, -u) se numără la infinitivul în -i, iar formele ca min și miajn se numără la mi și mia. Cuvintele derivate cu afixe rămân separate: bona, bone și malbona sunt trei intrări.
- Doar cuvinte reale. O formă se numără doar dacă forma ei de dicționar se află în listele de cuvinte-titlu din ESPDIC, Reta Vortaro sau Wiktionary, sau dacă analizorul nostru de formare a cuvintelor o poate împărți în rădăcini și afixe cunoscute.
- Nume excluse. Cuvintele scrise cu majusculă în interiorul propoziției mai des decât cu literă mică (Maria, Bostono, Japanio) au fost eliminate ca nume proprii. Patru cuvinte obișnuite scrise cu majusculă prin tradiție rămân: Esperanto, Dio „Dumnezeu”, Kristnasko „Crăciun” și Interreto „Internetul”.
- Cel puțin 30 de contributori. Un cuvânt trebuie să apară în propoziții scrise de cel puțin 30 de contributori diferiți. Aceasta elimină cuvintele pe care o singură persoană le repetă în propoziții-șablon: 478 din cele 511 propoziții care conțin o formă a cuvântului kaleŝo „caleașcă” provin de la un singur contributor.
- Clasament. Cuvintele sunt ordonate după numărul de apariții.
per_millioneste acest număr împărțit la 5.831.657 și înmulțit cu un milion. - Sensuri. Sensurile în engleză provin din Wiktionary în engleză și din ESPDIC, scurtate și redactate de noi; sensurile cuvintelor gramaticale sunt ale noastre. Sensurile în română le-am scris noi, pornind de la cele în engleză și verificându-le în Reta Vortaro și Wiktionary.
Limitele acestei liste
- Tatoeba este un corpus de propoziții, nu de esperanto vorbit. Propozițiile sunt scrise, scurte și mai ales despre viața de zi cu zi, iar multe sunt traduceri. Romanele, știrile și vorbirea ar da altă ordine.
- Câțiva contributori au scris o mare parte. Cei mai activi trei contributori au scris 44,9% din propoziții. Regula celor 30 de contributori le limitează influența asupra cuvintelor luate separat, dar nu o elimină.
- Sensurile sunt glose scurte, nu definiții. Multe cuvinte au mai multe sensuri; pentru imaginea completă folosește dicționarul.
- Fiecare formă este un cuvânt separat. bono „lucru bun”, bona „bun” și bone „bine” sunt trei intrări. Numărarea rădăcinilor ar da o listă mai scurtă.
- Numele și cifrele nu sunt acoperite. Numele sunt excluse, iar cifrele nu sunt cuvinte în această numărătoare.
Întrebări frecvente
De câte cuvinte am nevoie în esperanto?
Primele 500 de cuvinte acoperă 72,2% din cuvintele propozițiilor de zi cu zi în esperanto, 1.000 de cuvinte acoperă 78,4%, iar 2.000 de cuvinte – 84,0%. Deoarece esperanto formează multe cuvinte din rădăcini și afixe, poți înțelege mai multe cuvinte decât ai memorat. Vezi formarea cuvintelor.
Câte cuvinte are esperanto?
Nu există o numărătoare oficială, deoarece vorbitorii pot forma cuvinte noi din rădăcini și afixe. Dicționarul ESPDIC cuprinde 63.895 de intrări (fișierul din 6 octombrie 2024). Reta Vortaro avea la 7 octombrie 2026 13.094 de articole cu 32.762 de cuvinte derivate. Corpusul Tatoeba folosit aici conține 157.389 de forme diferite de cuvinte, înainte de a fi reduse la formele de dicționar.
Există o listă de cuvinte esperanto în PDF sau CSV?
Da, ca CSV și ca fișier Anki: CSV și Anki, cu 1.000 de cuvinte, sensuri și frecvențe. Nu oferim PDF. Fișierul CSV se deschide în orice program de calcul tabelar, iar de acolo îl poți tipări.
Care sunt cele mai frecvente cuvinte esperanto?
Cele mai frecvente zece sunt la „articolul hotărât”, mi „eu”, esti „a fi”, vi „tu, voi”, ne „nu”, li „el”, de „de, din”, al „la, către”, en „în” și ke „că”. Împreună alcătuiesc 26,9% din toate cuvintele corpusului.
Ce cuvinte esperanto ar trebui să învăț mai întâi?
Începe cu cuvintele gramaticale din primele 100: pronume, articol, prepoziții, conjuncții și corelative. Cuvintele gramaticale alcătuiesc 44,4% din toate cuvintele corpusului. Apoi adaugă cele mai frecvente verbe și substantive din tabelele de mai sus. Pagina Expresii de bază arată cuvintele frecvente în expresii scurte de zi cu zi.
Surse
- Tatoeba: descărcări – fișierul
epo_sentences_detailed.tsv.bz2, exportat pe limbi, descărcat la 7 octombrie 2026 - Creative Commons Attribution 2.0 France (propozițiile Tatoeba)
- Wiktionary: lemele esperanto (CC BY-SA 4.0)
- Kaikki.org: dicționarul de esperanto din datele Wiktionary
- ESPDIC: dicționar esperanto–englez de Paul Denisowski (CC BY 3.0)
- Reta Vortaro: statistici
- Wiktionary: Frequency lists/Esperanto/Tekstaro 2023
- Manualul Anki: importul fișierelor text
- Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.