Esperantopedia

Învață

1000 de cuvinte esperanto frecvente – listă și descărcare

Învață primele 100 de cuvinte și vei recunoaște mai mult de jumătate din cuvintele propozițiilor obișnuite în esperanto; primele 1.000 acoperă circa 78%.

Actualizat: 10 min de citit

Cele mai frecvente 100 de cuvinte esperanto alcătuiesc 55,2% din toate cuvintele unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții în esperanto. Cele mai frecvente 500 alcătuiesc 72,2%, iar cele mai frecvente 1.000 – 78,4%. Mai jos găsești primele 300 de cuvinte cu sensul lor în română. Toate cele 1.000 se află într-un fișier CSV gratuit și într-un fișier Anki pentru cartonașe. Pentru a le învăța, folosește cartonașele.

Câte cuvinte îți trebuie?

Cele mai frecvente cuvinte, în ordinea frecvenței: după primele 100 recunoști 55,2 % din toate cuvintele din propozițiile de zi cu zi în esperanto; după primele 1.000, ajungi la 78,4 %. Apoi fiecare cuvânt nou aduce tot mai puțin – de aceea începem cu cele mai frecvente.

55,2 %

din cuvintele din propozițiile de zi cu zi, dacă le știi pe primele 100

Calculat pe propoziții din Tatoeba (CC BY 2.0 FR) – propoziții: 822.296, cuvinte: 5.831.657. Lista de cuvinte: Esperantopedia, CC BY-SA 4.0.

Descarcă lista celor 1.000 de cuvinte

FișierFormatConținut
CSVUTF-8, separat prin virgulă, 1.000 de rânduri plus antetulrank, word, part_of_speech, romanian, per_million
AnkiUTF-8, separat prin tabulator, un cuvânt pe rândcuvântul, apoi sensul lui în română

Coloana per_million arată de câte ori apare cuvântul la un milion de cuvinte din corpus. Dacă litere precum ĉ și ŝ apar greșit într-un program de calcul tabelar, importă fișierul CSV ca UTF-8.

În Anki, importă fișierul text din fereastra principală. Anki recunoaște separatorul de tabulator; apoi alegi ce coloană merge în ce câmp al cartonașului, de exemplu prima coloană pe față și a doua pe verso.

Ambele fișiere pot fi copiate, distribuite și adaptate liber, sub licența CC BY-SA 4.0. Menționează „Esperantopedia (esperantopedia.org)” și distribuie versiunea ta sub aceeași licență. Fișierele se bazează pe propoziții din Tatoeba (CC BY 2.0 FR), pe date din Wiktionary (CC BY-SA 4.0) și pe ESPDIC de Paul Denisowski (CC BY 3.0); sensurile în română le-am scris noi. Vezi sursele la sfârșitul paginii.

Cât din text acoperă cele mai frecvente cuvinte?

Puține cuvinte fac cea mai mare parte din muncă. Cele mai frecvente 10 cuvinte alcătuiesc singure mai mult de un sfert din toate cuvintele corpusului.

Ponderea din toate cuvintele corpusului acoperită de cele mai frecvente cuvinte
Arată datele
Cele mai frecvente cuvintePonderea din toate cuvintele corpusului
1026,9%
2538,4%
5047,3%
10055,2%
20063,2%
30067,4%
50072,2%
75075,9%
1.00078,4%
1.50081,8%
2.00084,0%
3.00086,6%

Curba se aplatizează repede. Primele 64 de cuvinte ajung la 50%, 394 de cuvinte la 70%, 1.207 cuvinte la 80%, iar circa 2.300 de cuvinte la 85%.

Ultimele procente sunt răspândite pe o coadă lungă de cuvinte rare. O parte din corpus nu poate fi acoperită niciodată de o listă de vocabular: 1,2% din toate cuvintele sunt nume proprii pe care le-am exclus, iar alte 2,5% nu au fost recunoscute drept cuvinte esperanto (mai ales nume ca Tom și Mary, abrevieri și greșeli de tastare).

Lista de texte scrise de pe pagina Vocabular dă cifre apropiate: primele ei 100 de cuvinte acoperă 52,7%, iar primele 1.000 – 76,2% dintr-un alt corpus.

Ce conține lista

Cuvintele gramaticale domină primele 100 de cuvinte. Dintre primele 100 de cuvinte, 59 sunt cuvinte gramaticale: articolul, pronumele, posesivele, corelativele, prepozițiile, conjuncțiile, particulele și numeralele. În toată lista sunt 119, iar împreună alcătuiesc 44,4% din toate cuvintele corpusului. Treizeci și trei sunt corelative, care provin dintr-un singur tabel de 45 de cuvinte (vezi corelativele).

Verbele poartă o mare parte din text. Cele 313 verbe din listă alcătuiesc 17,6% din toate cuvintele, iar cele 359 de substantive doar 8,7%. Pronumele mi „eu” este pe locul 2, iar vi „tu, voi” pe locul 4. În lista de texte scrise de pe pagina Vocabular, mi este abia pe locul 7.

Cele mai frecvente zece cuvinte din fiecare clasă:

ClasaCele mai frecvente zece cuvinte
Verbeesti „a fi”, povi „a putea”, havi „a avea”, fari „a face”, diri „a spune”, voli „a vrea”, scii „a ști”, devi „a trebui”, iri „a merge”, ŝati „a agrea, a aprecia”
Substantivehomo „om”, tempo „timp”, libro „carte”, infano „copil”, jaro „an”, lingvo „limbă”, vivo „viață”, tago „zi”, domo „casă”, mono „bani”
Adjectivebona „bun”, alia „alt”, granda „mare”, multa „mult”, bela „frumos”, nova „nou”, tuta „întreg”, kelka „câțiva”, sola „singur”, unua „primul”
Adverbepli „mai mult”, tre „foarte”, nur „doar”, plej „cel mai”, nun „acum”, jam „deja”, bone „bine”, ankoraŭ „încă”, multe „mult”, vere „cu adevărat”

Pentru vorbitorii de română: asemănări și false prietene

Româna te ajută la o parte din listă. Multe cuvinte se recunosc imediat: akvo „apă”, nokto „noapte”, dento „dinte”, mano „mână”, lingvo „limbă”, vento „vânt”, amiko „amic”, familio „familie”, universitato „universitate”, restoracio „restaurant”, biblioteko „bibliotecă”. Ca în română, există două verbe pentru cunoaștere: scii „a ști” (fapte, informații) și koni „a cunoaște” (persoane, locuri). În plus, esperanto are un singur articol, la, așezat înaintea cuvântului și la fel pentru toate genurile și numerele, în loc de „-ul, -a, -le, -i”, și nu are articol nehotărât (nu există un echivalent pentru „un” și „o”).

Unele cuvinte te pot păcăli. la nu înseamnă „la”, ci este articolul hotărât; „la” se spune al sau ĉe. se înseamnă „dacă”, nu „se” (pronumele reflexiv este si). ĉu nu înseamnă „cu” (acesta este kun), ci introduce o întrebare cu da/nu: Ĉu vi parolas Esperanton? – „Vorbești esperanto?”. tre înseamnă „foarte”, nu „trei” (acesta este tri). morto este „moarte”, iar „mort” se spune mortinta. sano este „sănătate”, iar malsano este „boală”; adjectivele sunt sana „sănătos” și malsana „bolnav”. tempo este timpul cronologic, nu vremea meteo, care este vetero. pasi înseamnă „a trece”, iar „pas” este paŝo.

O confuzie frecventă. În „îmi place cafeaua” subiectul este cafeaua, în timp ce Mi ŝatas kafon are ca subiect pe cel care simte („eu apreciez cafeaua”). Construcția românească se obține cu plaĉi: Kafo plaĉas al mi. – „Îmi place cafeaua.”

Cuvintele esperanto 1–100

#EsperantoSens
1laarticol hotărât (în română: -ul, -a)
2mieu
3estifi
4vitu, voi (și dumneavoastră)
5nenu
6liel
7dede, din, de la
8alla, către, spre
9enîn
10kecă (conjuncție)
11kajși
12tioasta, aceasta, lucrul acela
13ĉuoare; dacă (introduce o întrebare cu da/nu)
14ninoi
15ŝiea
16tiuacela, acea, acel
17miameu, a mea
18porpentru
19poviputea
20kiucare, cine
21haviavea
22iliei, ele
23ĉiaici, acesta (ca în tiu ĉi)
24ĝiel, ea (pentru lucruri și animale)
25siasău (al subiectului propoziției)
26pridespre
27fariface
28kioce
29viatău, vostru
30dirispune, zice
31volivrea
32plimai mult, mai (comparativ)
33kuncu
34kielcum, ca
35sciiști
36onise (impersonal), lumea, oamenii în general
37ĉiufiecare, toți
38dade (după o cantitate)
39devitrebui, fi obligat să
40irimerge, se duce
41tieacolo
42seddar
43kiamcând
44trefoarte
45eldin, dintre
46sedacă
47ŝatiagrea, aprecia (mi ŝatas: îmi place)
48oldecât
49liaal lui
50parolivorbi
51nurdoar, numai
52vidivedea
53surpe, deasupra
54plejcel mai (superlativ)
55homoom, ființă umană
56percu, prin (mijloc)
57bonabun
58unuunu
59jeprepoziție generală (je la tria: la ora trei)
60nianostru
61veniveni
62dumîn timp ce, în timpul, cât timp
63aliaalt, altul
64kialde ce
65ioceva
66nunacum
67kredicrede
68tielașa, în acel fel
69prodin cauza, pentru (cauză)
70jamdeja
71neniamniciodată
72bonebine
73kieunde
74sise, pe sine (reflexiv)
75iucineva, vreun, un anumit
76ĉiotot, toate
77ankoraŭîncă
78tempotimp
79ĉiammereu, întotdeauna
80pensigândi
81grandamare
82multamult, numeros
83manĝimânca
84bezoniavea nevoie de
85aŭsau
86antaŭînainte de, în fața
87neniunimeni, niciun
88librocarte
89infanocopil
90jaroan
91lingvolimbă
92multemult
93kiomcât, câți
94vereîntr-adevăr, cu adevărat
95vivoviață
96tagozi
97okazise întâmpla, avea loc
98ŝiaal ei
99trovigăsi
100dudoi

Cuvintele esperanto 101–200

#EsperantoSens
101donida
102postdupă, în spatele
103domocasă
104ĉela, lângă
105nenionimic
106hodiaŭastăzi, azi
107troprea, prea mult
108ankaŭși, de asemenea
109plumai departe, în continuare (ne plu: nu mai)
110helpiajuta
111aĉeticumpăra
112restirămâne
113monobani
114aferochestiune, lucru
115ĉarpentru că, deoarece
116amikoprieten
117belafrumos
118novanou
119tutecu totul, complet
120petiruga, cere
121kompreniînțelege
122eĉchiar, chiar și
123tutaîntreg, tot
124bonvolibinevoi (bonvolu: te rog)
125laboromuncă, loc de muncă
126laborimunci, lucra
127ĝispână la
128jeniată, uite
129vivitrăi
130iompuțin, o parte
131atendiaștepta
132laŭconform, potrivit, de-a lungul
133patrotată
134senfără
135rigardiprivi, se uita la
136proviîncerca
137lerniînvăța
138aŭtomașină, automobil
139tiomatât, atât de mult
140legiciti
141vortocuvânt
142tritrei
143kelkacâțiva, unii
144aŭdiauzi
145amiiubi
146loĝilocui
147horooră
148deziridori
149oftedes, adesea
150ajnoricare, -oricât (kiu ajn: oricine)
151sentisimți
152solasingur, unic
153memînsuși, singur (accentuare)
154mondolume
155problemoproblemă
156virobărbat
157hundocâine
158kiace fel de, cum
159eblepoate, posibil
160lasilăsa, permite
161konicunoaște (o persoană, un loc)
162tiaastfel de, de acel fel
163ŝajnipărea
164hejmeacasă
165landoțară
166uzifolosi, utiliza
167morgaŭmâine
168hieraŭieri
169prenilua
170opiniifi de părere, crede
171iamcândva, vreodată
172ludijuca, cânta (la un instrument)
173patrinomamă
174virinofemeie
175ĉambrocameră
176interîntre
177alveniajunge, sosi
178kontraŭîmpotriva, în fața
179ekzistiexista
180unuaprimul
181akvoapă
182mortimuri
183skribiscrie
184lernejoșcoală
185francafrancez
186sukcesireuși
187jaîntr-adevăr, desigur (accentuare)
188demandiîntreba
189urbooraș
190foriripleca, se îndepărta
191forgesiuita
192trinkibea
193anglaenglez
194rajtiavea dreptul, avea voie
195dodeci, așadar
196frazopropoziție, frază
197dekzece
198tujimediat, îndată
199nomonume
200aspektiarăta, avea înfățișarea

Cuvintele esperanto 201–300

#EsperantoSens
201demandoîntrebare
202katopisică
203iĝideveni
204vizitivizita
205kapablifi capabil să, putea
206perdipierde
207riceviprimi
208dioDumnezeu, zeu
209revenireveni, se întoarce
210rapiderepede
211preskaŭaproape
212timise teme
213iliaal lor
214sufiĉedestul, suficient
215dormidormi
216longemult timp, îndelung
217pordoușă, poartă
218knabobăiat
219ĉesiînceta
220plaĉiplăcea (subiectul este cel plăcut)
221fratofrate
222esperispera
223okuloochi
224komenciîncepe
225manomână
226veroadevăr
227tiamatunci
228knabinofată
229malbonarău
230edzinosoție
231renkontiîntâlni
232ideoidee
233instruistoprofesor, învățător
234lokoloc
235simplesimplu, pur și simplu
236necesifi necesar
237filofiu
238personopersoană
239serĉicăuta
240studistudia
241gepatropărinte
242vojodrum, cale
243metipune
244montriarăta
245baldaŭîn curând
246denovedin nou
247junatânăr
248lastaultimul
249memoriaminti, ține minte
250eblifi posibil
251gravaimportant, grav
252longalung
253feliĉafericit
254erarogreșeală, eroare
255amodragoste, iubire
256traprin, de-a curmezișul
257leteroscrisoare
258atingiatinge, ajunge la
259troviĝise afla, se găsi
260aŭskultiasculta
261fratinosoră
262arbocopac
263apudlângă, alături de
264scipoviști să, fi în stare să
265neknici
266antaŭeînainte, mai devreme
267decidihotărî, decide
268malgrandamic
269noktonoapte
270eliriieși
271respondirăspunde
272vespereseara
273semajnosăptămână
274proprapropriu
275certedesigur, cu siguranță
276fojodată, oară
277samaacelași
278veraadevărat
279posteapoi, mai târziu
280subsub
281familiofamilie
282fariĝideveni
283fruedevreme
284esperantoesperanto (limba)
285ĵustocmai, adineauri
286ambaŭamândoi
287sidista (așezat)
288pagiplăti
289eniriintra
290altaînalt
291ŝanĝischimba
292kafocafea
293kvincinci
294kuracistomedic, doctor
295facileușor
296ekdede la, începând din (moment)
297malplimai puțin
298helpoajutor
299tablomasă (mobilă)
300ruĝaroșu

Cuvintele esperanto 301–1000

Fișierele CSV și Anki continuă până la cuvântul 1.000. Cuvintele 301–1000 sunt în mare parte substantive, verbe și adjective de uz zilnic, de exemplu fenestro „fereastră” (301), trajno „tren” (307), ĝardeno „grădină” (352) și flughaveno „aeroport” (984). Cuvântul cu numărul 1.000, fingro „deget”, apare de aproximativ 86 de ori la fiecare milion de cuvinte, adică de 503 ori în întregul corpus.

Prin ce diferă această listă de pagina Vocabular

Pagina Vocabular ordonează cuvintele din Tekstaro, un corpus de texte scrise în esperanto. Această pagină ordonează cuvintele din propoziții scurte, de zi cu zi. Nucleul este același: 75 din cele 100 de cuvinte ale listei Vocabular se află și printre primele 100 de aici, iar toate cele 100 se află printre primele 1.000 de aici.

Această paginăVocabular
CorpusTatoeba: 822.296 de propoziții, 5,8 milioane de cuvinteTekstaro: peste 10 milioane de cuvinte
Tipul de textPropoziții scurte, de zi cu zi, multe traduseOpere de Zamenhof, alte clasice și texte mai recente
Cuvinte listate1.000 (300 pe această pagină)100
Primele 100 acoperă55,2%52,7%
Primele 1.000 acoperă78,4%76,2%

Cuvintele care apar doar printre primele 100 din Tekstaro sunt în mare parte cuvinte gramaticale mici, aflate chiar sub primele noastre 100, precum ankaŭ „și, de asemenea” (108), ĉar „pentru că” (115) și eĉ „chiar” (122), și cuvinte tipice limbii scrise: Esperanto (284) și internacia „internațional” (952). Cuvintele care apar doar printre primele noastre 100 sunt verbe și substantive de zi cu zi: iri „a merge”, ŝati „a agrea”, paroli „a vorbi”, pensi „a gândi”, manĝi „a mânca”, libro „carte” și infano „copil”.

Cum înveți lista

Învață cuvintele în propoziții, nu ca pe o simplă listă. Cursul gratuit predă gramatica și vocabularul în context, iar dicționarul arată propoziții-exemplu pentru multe cuvinte.

Învață corelativele ca pe un sistem. Un tabel de 45 de cuvinte (kiu, tiu, iu, ĉiu, neniu și rudele lor kio, kia, kie, kiam…) oferă 33 de intrări din această listă. Să memorezi modelul este mai rapid decât să memorezi 33 de cuvinte separate; vezi corelativele.

Folosește afixele ca să obții mai multe cuvinte decât cuprinde lista. După analizorul nostru de formare a cuvintelor, cele 881 de intrări care nu sunt cuvinte gramaticale se alcătuiesc din circa 640 de rădăcini, iar 42 de intrări încep cu mal- (bona „bun” – malbona „rău”). Odată ce cunoști o rădăcină și afixele frecvente, multe cuvinte care nu se află în listă devin ușor de ghicit. Vezi formarea cuvintelor.

Pentru estimări ale timpului de studiu necesar unui vocabular de lucru, vezi Cât durează să înveți esperanto?. Cifrele de acolo sunt orientative și provin din studii vechi.

Cum a fost făcută lista?

  1. Corpus. Am folosit toate cele 822.296 de propoziții în esperanto din exportul Tatoeba descărcat la 7 octombrie 2026, numărând fiecare propoziție o singură dată. Tatoeba este o colecție comunitară de propoziții, multe traduse din alte limbi. Propozițiile în esperanto provin de la 947 de contributori, iar trei propoziții nu au autor indicat.
  2. Cuvinte. Fiecare șir de litere este un cuvânt, ceea ce dă 5.831.657 de cuvinte. Grafiile cu cx, gx și altele asemenea au fost transformate în ĉ, ĝ; abrevierile precum s-ro au fost dezvoltate în sinjoro.
  3. Forme de dicționar. Am eliminat pluralul -j și acuzativul -n. Toate formele verbale (-as, -is, -os, -us, -u) se numără la infinitivul în -i, iar formele ca min și miajn se numără la mi și mia. Cuvintele derivate cu afixe rămân separate: bona, bone și malbona sunt trei intrări.
  4. Doar cuvinte reale. O formă se numără doar dacă forma ei de dicționar se află în listele de cuvinte-titlu din ESPDIC, Reta Vortaro sau Wiktionary, sau dacă analizorul nostru de formare a cuvintelor o poate împărți în rădăcini și afixe cunoscute.
  5. Nume excluse. Cuvintele scrise cu majusculă în interiorul propoziției mai des decât cu literă mică (Maria, Bostono, Japanio) au fost eliminate ca nume proprii. Patru cuvinte obișnuite scrise cu majusculă prin tradiție rămân: Esperanto, Dio „Dumnezeu”, Kristnasko „Crăciun” și Interreto „Internetul”.
  6. Cel puțin 30 de contributori. Un cuvânt trebuie să apară în propoziții scrise de cel puțin 30 de contributori diferiți. Aceasta elimină cuvintele pe care o singură persoană le repetă în propoziții-șablon: 478 din cele 511 propoziții care conțin o formă a cuvântului kaleŝo „caleașcă” provin de la un singur contributor.
  7. Clasament. Cuvintele sunt ordonate după numărul de apariții. per_million este acest număr împărțit la 5.831.657 și înmulțit cu un milion.
  8. Sensuri. Sensurile în engleză provin din Wiktionary în engleză și din ESPDIC, scurtate și redactate de noi; sensurile cuvintelor gramaticale sunt ale noastre. Sensurile în română le-am scris noi, pornind de la cele în engleză și verificându-le în Reta Vortaro și Wiktionary.

Limitele acestei liste

  • Tatoeba este un corpus de propoziții, nu de esperanto vorbit. Propozițiile sunt scrise, scurte și mai ales despre viața de zi cu zi, iar multe sunt traduceri. Romanele, știrile și vorbirea ar da altă ordine.
  • Câțiva contributori au scris o mare parte. Cei mai activi trei contributori au scris 44,9% din propoziții. Regula celor 30 de contributori le limitează influența asupra cuvintelor luate separat, dar nu o elimină.
  • Sensurile sunt glose scurte, nu definiții. Multe cuvinte au mai multe sensuri; pentru imaginea completă folosește dicționarul.
  • Fiecare formă este un cuvânt separat. bono „lucru bun”, bona „bun” și bone „bine” sunt trei intrări. Numărarea rădăcinilor ar da o listă mai scurtă.
  • Numele și cifrele nu sunt acoperite. Numele sunt excluse, iar cifrele nu sunt cuvinte în această numărătoare.

Întrebări frecvente

De câte cuvinte am nevoie în esperanto?

Primele 500 de cuvinte acoperă 72,2% din cuvintele propozițiilor de zi cu zi în esperanto, 1.000 de cuvinte acoperă 78,4%, iar 2.000 de cuvinte – 84,0%. Deoarece esperanto formează multe cuvinte din rădăcini și afixe, poți înțelege mai multe cuvinte decât ai memorat. Vezi formarea cuvintelor.

Câte cuvinte are esperanto?

Nu există o numărătoare oficială, deoarece vorbitorii pot forma cuvinte noi din rădăcini și afixe. Dicționarul ESPDIC cuprinde 63.895 de intrări (fișierul din 6 octombrie 2024). Reta Vortaro avea la 7 octombrie 2026 13.094 de articole cu 32.762 de cuvinte derivate. Corpusul Tatoeba folosit aici conține 157.389 de forme diferite de cuvinte, înainte de a fi reduse la formele de dicționar.

Există o listă de cuvinte esperanto în PDF sau CSV?

Da, ca CSV și ca fișier Anki: CSV și Anki, cu 1.000 de cuvinte, sensuri și frecvențe. Nu oferim PDF. Fișierul CSV se deschide în orice program de calcul tabelar, iar de acolo îl poți tipări.

Care sunt cele mai frecvente cuvinte esperanto?

Cele mai frecvente zece sunt la „articolul hotărât”, mi „eu”, esti „a fi”, vi „tu, voi”, ne „nu”, li „el”, de „de, din”, al „la, către”, en „în” și ke „că”. Împreună alcătuiesc 26,9% din toate cuvintele corpusului.

Ce cuvinte esperanto ar trebui să învăț mai întâi?

Începe cu cuvintele gramaticale din primele 100: pronume, articol, prepoziții, conjuncții și corelative. Cuvintele gramaticale alcătuiesc 44,4% din toate cuvintele corpusului. Apoi adaugă cele mai frecvente verbe și substantive din tabelele de mai sus. Pagina Expresii de bază arată cuvintele frecvente în expresii scurte de zi cu zi.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.