Salut în esperanto: Saluton, la revedere și alte saluturi

„Salut” se spune în esperanto Saluton! (sa-LU-ton), iar „la revedere” – Ĝis revido! (ĝis re-VI-do) sau pur și simplu Ĝis! (ĝis). Amândouă merg la orice oră și cu oricine, de la un prieten la un necunoscut. Ghidurile de pronunție de pe această pagină împart cuvintele în silabe și arată silaba accentuată cu majuscule.

#Cum saluți

Saluturi ca Bonan matenon! se termină cu acuzativul -n, fiindcă sunt forme scurte ale unor propoziții întregi: Bonan matenon! înseamnă (Mi deziras al vi) bonan matenon! – „(Îți doresc) o dimineață bună”. Gramatica de referință PMEG explică faptul că acest -n a devenit forma obișnuită a unor astfel de expresii tradiționale. Bonan matenon și urări asemănătoare apar încă în Fundamento din 1905.

#Cum îți iei rămas-bun

Ĝis este o prepoziție cu sensul „până la”, deci Ĝis! înseamnă literal „Până la…!” – restul propoziției se subînțelege. PMEG notează că Adiaŭ! se folosește foarte puțin în vorbirea de zi cu zi; oamenii preferă Ĝis revido! sau Ĝis!, care sugerează că vă veți revedea. Spune Adiaŭ! doar când chiar nu te aștepți să revezi persoana multă vreme.

#„Ce mai faci?” și cum răspunzi

Farti înseamnă „a se afla într-o anumită stare de sănătate sau de bunăstare”: Mi fartas bone – „Mă simt bine”. Răspunsul folosește un adverb în -e (bone, nu bona), pentru că descrie cum îți merge.

#Formal sau informal?

Esperanto folosește vi pentru toată lumea – o persoană sau mai multe, un copil sau un ministru (vezi pronumele). Un „tu” la singular, ci, există în teorie, dar PMEG notează că de obicei nu se folosește. Aici nu există opoziția română dintre „tu” și „dumneavoastră”: formalitatea vine din alte cuvinte:

• Titluri: sinjoro „domnul, domnule”, sinjorino „doamna, doamnă”, gesinjoroj „doamnelor și domnilor”.
• Scrisori: Estimata sinjoro Novak – „Stimate domnule Novak” (formal); Kara Maria – „Dragă Maria” (prietenos).
• Încheiere: Amike – „prietenește” sau Kore – „cordial” în scrisori prietenoase; Ĝis! într-un mesaj scurt.

#Obiceiuri de salut în esperanto

• „Ĝis!” peste tot. PMEG notează că ĝis și ĝis revido sunt formulele obișnuite de rămas-bun; vei vedea Ĝis! în conversație, în chat și în e-mail deopotrivă.
• Samideano. Unii esperantiști se adresează unii altora cu samideano – literal „persoană de aceeași idee”, adică un coleg esperantist.
• Nu „crocodila”. La evenimentele în esperanto, trecerea la limba maternă cu compatrioții se numește krokodili „a crocodila” și de obicei nu este bine văzută.
• Forme scurte, informale. Online vei întâlni Sal! pentru Saluton! și Ĉaŭ! (de la italianul ciao, pe care îl știi și din română).

Pentru mai multe expresii de zi cu zi, vezi expresiile de bază în esperanto. Pentru momentele zilei, vezi zilele, lunile și timpul.

#Întrebări frecvente

#Cum se spune „salut” în esperanto?

Saluton! (sa-LU-ton). Merge oricând și în orice situație. Dimineața poți spune și Bonan matenon!, iar în timpul zilei Bonan tagon!

#Cum se spune „la revedere” în esperanto?

Ĝis revido! sau pur și simplu Ĝis! – literal „până la revedere” și „până la”. Ĝis morgaŭ! înseamnă „Ne vedem mâine!”, iar Ĝis baldaŭ! „Pe curând!”

#De ce se termină saluturile în esperanto cu -n?

Sunt propoziții prescurtate: Bonan tagon! ține locul lui „Îți doresc o zi bună”, unde tagon este complementul direct al lui „a dori”. Terminația de acuzativ -n a rămas după ce verbul a fost omis.

#Care este diferența dintre Ĝis și Adiaŭ?

Ĝis presupune o nouă întâlnire; Adiaŭ e pentru o despărțire lungă sau definitivă. În viața de zi cu zi aproape toată lumea spune Ĝis!

#Cum răspunzi la „Kiel vi fartas?”

Bone, dankon. Kaj vi? – „Bine, mulțumesc. Și tu?” Alte răspunsuri sunt Tre bone! „Foarte bine!”, Ne malbone „Nu rău” și Tiel-tiel „Așa și așa”.

#Surse

• PMEG: Mallongigitaj frazoj – Bonan matenon!, Saluton!
• PMEG: Oficialaj ekkrioj – Adiaŭ și Ĝis revido
• PMEG: Personaj pronomoj – vi și ci
• ReVo: adiaŭ
• Wiktionary: saluton, sal, ĝis, kiel vi fartas, amike, kore, ĉaŭ
• Vikipedio: Samideano
• Vikipedio: Krokodili