Verbele în esperanto: timpuri, conjugare și esti

Verbele esperanto au șase terminații și nu se schimbă după persoană sau număr. Mi parolas, vi parolas, ŝi parolas, ili parolas – „vorbesc, vorbești, vorbește, vorbesc”: o singură formă pentru fiecare timp. Nu există verbe neregulate, nici măcar esti – „a fi”.

#Cele șase terminații verbale

Vocalele urmează un tipar: a este prezent, i este trecut, o este viitor. Aceleași vocale revin în participiile -ant-, -int- și -ont-.

acum

-isparolistrecut-asparolasprezent-osparolosviitor

fără timp-usparoluscondițional-uparoluvolitiv-iparoliinfinitiv

#Conjugarea completă a lui paroli – „a vorbi”

Toate verbele limbii urmează acest tabel. Se schimbă doar subiectul, deci pronumele este necesar: parolas singur nu spune cine vorbește. Româna schimbă forma după persoană și număr („vorbesc, vorbești, vorbește, vorbim, vorbiți, vorbesc”), esperanto are o singură formă. Vezi pronume.

#Esti – „a fi”

• Mi estas feliĉa. – „Sunt fericit.”
• Ili estis hejme. – „Ei erau acasă.”
• Estu trankvila! – „Fii calm!”
• Estas tri katoj en la ĝardeno. – „Sunt trei pisici în grădină.”

Cuvântul de după esti nu primește niciodată terminația de complement direct -n: Mi estas instruisto – „Sunt profesor”. Vezi acuzativul.

#Prezent, trecut și viitor

-as acoperă ce se întâmplă acum, obiceiurile și adevărurile generale. Acoperă și stări care au început mai demult și continuă: Mi loĝas ĉi tie tri jarojn. – „Locuiesc aici de trei ani.”

-is acoperă orice fel de trecut: Mi jam manĝis. – „Am mâncat deja.” Hieraŭ mi laboris. – „Ieri am lucrat.” Româna deosebește perfectul compus („am lucrat”), imperfectul („lucram”) și mai-mult-ca-perfectul („lucrasem”); esperanto le exprimă pe toate cu -is.

-os este viitorul: Morgaŭ mi vizitos vin. – „Mâine te voi vizita.”

În vorbirea indirectă, verbul păstrează timpul cuvintelor originale: Li diris, ke li volas manĝi. – „A spus că vrea să mănânce” (în română se aude și „voia”, dar esperanto păstrează prezentul volas).

#Condiționalul -us

-us descrie ce este imaginat sau ireal, fără nicio referire la timp. Corespunde condiționalului-optativ din română („aș veni”). În propozițiile cu „dacă” despre ceva imaginat, ambele părți primesc -us:

• Se mi havus tempon, mi venus. – „Dacă aș avea timp, aș veni.”
• Mi ŝatus kafon. – „Mi-ar plăcea o cafea.”
• Ĉu vi povus helpi min? – „Ai putea să mă ajuți?”

Pentru posibilitățile reale se folosesc timpurile obișnuite: Se pluvos, mi restos hejme. – „Dacă va ploua, voi rămâne acasă.” Esperanto folosește viitorul în ambele părți.

#Volitivul -u: porunci, dorințe, „să”

-u arată ce vrea, cere sau ordonă cineva. Corespunde atât imperativului, cât și conjunctivului românesc („să vină”):

• Venu! – „Vino!”
• Ni iru! – „Să mergem!”
• Li atendu. – „Să aștepte.”
• Mi volas, ke vi venu. – „Vreau să vii.”
• Ĉu ni iru? – „Să mergem?”

Politețea „te rog” se poate exprima și cu bonvolu („binevoiește”) plus un infinitiv: Bonvolu sidiĝi. – „Te rog să te așezi.”

#Timpuri compuse, pe scurt

Esti plus un participiu dă nuanțe de timp mai fine și pasivul:

PMEG recomandă formele simple în majoritatea cazurilor. Detalii la participii.

#Tranzitiv și intranzitiv: -ig- și -iĝ-

Fiecare rădăcină verbală este fie tranzitivă (primește un complement), fie intranzitivă. Fermi – „a închide” este tranzitiv: Mi fermas la pordon. – „Închid ușa.” Pentru a spune „ușa se închide”, adaugă -iĝ-: La pordo fermiĝas.

-ig- lucrează invers și înseamnă „a face să”: morti – „a muri” → mortigi – „a ucide”. Ambele pot veni la aceeași rădăcină: sidi – „a sta (pe scaun)”, sidiĝi – „a se așeza”, sidigi – „a așeza (pe cineva)”. Mai mult la -ig- și -iĝ- și la sufixe.

#Exemple în propoziții

• Mi legas libron. – „Citesc o carte.”
• Hieraŭ mi legis la tutan tagon. – „Ieri am citit toată ziua.”
• Morgaŭ mi legos la novan ĉapitron. – „Mâine voi citi capitolul nou.”
• Kiam vi telefonis, mi kuiris. – „Când ai sunat, gătam.”
• Mi ŝatus legi pli ofte. – „Mi-ar plăcea să citesc mai des.”
• Se mi estus vi, mi ne farus tion. – „Dacă aș fi în locul tău, nu aș face asta.”
• Legu laŭte, mi petas! – „Citește cu voce tare, te rog!”
• Ni iru al la biblioteko! – „Hai să mergem la bibliotecă!”
• Mi deziras, ke vi estu feliĉa. – „Îmi doresc să fii fericit.”
• Mi ne komprenas la demandon. – „Nu înțeleg întrebarea.”

#Întrebări frecvente

#Câte timpuri are esperanto?

Trei timpuri simple: prezentul -as, trecutul -is și viitorul -os. Adaugă condiționalul -us, volitivul -u și infinitivul -i și ai toate cele șase terminații verbale.

#Există verbe neregulate în esperanto?

Nu. Fiecare verb, inclusiv esti – „a fi”, havi – „a avea” și iri – „a merge”, folosește aceleași șase terminații.

#Cum se spune „să …” în esperanto?

Folosește ni cu forma în -u: Ni iru! – „Să mergem!”, Ni manĝu! – „Să mâncăm!”.

#Cum se face un verb negativ?

Pune ne înaintea lui: Mi ne komprenas. – „Nu înțeleg.” Mai mult la întrebări și negație.

#Are esperanto un timp continuu, ca englezescul „I am eating”?

Mi manĝas înseamnă și „mănânc (de obicei)”, și „mănânc (chiar acum)”, ca în română. Există o formă compusă precum mi estas manĝanta, dar rareori este necesară.

#Surse

• Fundamento de Esperanto, regula 6 (engleză) – Akademio de Esperanto
• PMEG: Verboj, I-verboj, AS, IS, U, US
• PMEG: Kunmetitaj verboformoj, Nerekta parolo: verboformoj
• PMEG: IG, IĜ
• Verb – Wikipedia
• Esperanto grammar – Wikipedia