Esperantopedia

Esperanto

Gramatica esperanto: prezentare, terminații, reguli

Învață unsprezece terminații și un articol și vei vedea cum este construită orice propoziție în esperanto.

Actualizat:

Ghid rapid

Ghid rapid esperanto: 11 terminații, 45 de corelative, 10 prefixe, 31 de sufixe și cele 16 reguli în tabele. Tipărește-l sau salvează-l ca PDF.

16 reguli

Cele 16 reguli ale lui Zamenhof (1887), obligatorii prin Fundamento din 1905: terminații, timpuri, articol, accent. Fiecare regulă, explicată simplu.

Substantive și adjective

Substantivele esperanto se termină în -o, adjectivele în -a; ambele iau -j la plural și -n la complement direct: bonajn katojn. Acord și comparație.

Acuzativ (-n)

Terminația -n marchează complementul direct în esperanto (Mi vidas la katon), dar și direcția, data și măsura. Reguli, tabele și greșeli frecvente.

Verbe

Verbele esperanto au șase terminații (-i, -as, -is, -os, -us, -u) și o singură formă pentru orice persoană: mi estas, ili estas. Tabele, moduri, -ig, -iĝ.

-ig- și -iĝ-

Verbe tranzitive sau nu: komenci/komenciĝi, fermi/fermiĝi. Cu -ig- adaugi un complement, cu -iĝ- îl elimini. Peste 30 de perechi verificate în ReVo.

Articolul la

Esperanto are un singur articol, la („-ul, -a”), și niciun „un, o”. Nu se schimbă: la domo, la domojn. Când îl pui, când nu și ce înseamnă l'.

Pronume

Pronumele esperanto urmează un tipar: -n pentru complementul direct, -a pentru posesiv (mi, min, mia). Tabel complet, si față de li, ci și ri.

Corelative

Cele 45 de corelative esperanto (tabelvortoj) combină 5 începuturi și 9 terminații: kiu, tio, ĉiam, nenie. Tabel de tipărit, cu sensuri în română.

Prepoziții

Esperanto are 33 de prepoziții oficiale, toate din Fundamento (1905). Fiecare cu sens și exemplu, plus je, direcția -n și folosirea lor ca prefixe.

Conjuncții

Esperanto are 16 conjuncții, 14 din Fundamento (1905). Tabel complet cu exemple, ke față de ĉu, ĉar față de pro tio ke și greșeli frecvente.

Numerale

Numeralele esperanto folosesc 13 cuvinte: nul, unu, du … dek, cent, mil. 20 este dudek, 2026 este du mil dudek ses. Plus ordinale, fracții, date și ora.

Formarea cuvintelor

Esperanto construiește cuvinte din părți fixe: mal·san·ul·ej·o înseamnă spital. Cum fac rădăcinile și afixele dintr-un cuvânt o familie întreagă.

Prefixe

Esperanto are 10 prefixe oficiale: bo-, ĉef-, dis-, ek-, eks-, ge-, mal-, mis-, pra-, re-. Sensuri, exemple și o privire atentă asupra lui mal-.

Sufixe

Toate cele 31 de sufixe oficiale esperanto, de la -aĉ- la -um-, cu sens și exemple. 28 sunt din Fundamento (1905); -aĉ-, -ism-, -end- au venit mai târziu.

Participii

Șase participii esperanto: active -ant-, -int-, -ont-, pasive -at-, -it-, -ot-. Vocalele a, i, o corespund lui -as, -is, -os. Tabele, timpuri compuse.

Adverbe

Adverbele esperanto se termină în -e: rapide „repede”, hejme „acasă”. Cu -n arată direcția (hejmen). Plus tabelul adverbelor de bază: jam, nun, tre.

Comparația

Esperanto compară cu cuvinte mici, nu cu terminații: pli … ol „mai … decât”, la plej „cel mai”, tiel … kiel „la fel de … ca”. Reguli și greșeli frecvente.

Interjecții

Esperanto are nouă interjecții oficiale (ha, he, ho, nu, ve, fi, hura, bis, adiaŭ) și multe neoficiale. Sensuri, exemple, accent, cuvinte derivate.

Întrebări și negație

Întrebări cu da/nu cu ĉu, celelalte întrebări cu cuvinte cu ki- (kio, kie, kiam). Neagă cu ne sau cu un cuvânt cu neni-; două negații se anulează reciproc.

Propoziții relative

Propozițiile relative esperanto încep cu kiu, kio sau kies. Kiu se acordă în număr, iar -n urmează rolul lui în propoziție: la libro, kiun mi legas.

Ordinea cuvintelor

Ordinea de bază în esperanto este subiect–verb–complement, dar -n lasă cuvintele să se mute: La hundo mordis la katon = La katon mordis la hundo.

Greșeli frecvente

Greșelile frecvente ale începătorilor în esperanto: -n uitat, -ig- sau -iĝ-, sia sau lia, ol după pli, accentul. Exemple greșite și corecte, cu regula.

Gramatica esperanto se sprijină pe o singură idee: rădăcinile nu se schimbă, iar un mic set de terminații înseamnă mereu același lucru. Un cuvânt terminat în -o este substantiv, în -a adjectiv, în -as verb la prezent. Nu există verbe neregulate, plurale neregulate și nici gen gramatical.

Cele 16 reguli publicate de L. L. Zamenhof în 1887 schițează acest sistem; baza prezentată mai jos acoperă majoritatea propozițiilor pe care le vei întâlni.

Toată gramatica pe o singură fișă

Dicționarul oficial al Academiei de Esperanto (Akademia Vortaro) numără exact 11 terminații gramaticale:

TerminațiaCe marcheazăExempluSens
-osubstantivdomo„casă”
-aadjectivgranda„mare”
-eadverbrapide„repede”
-iinfinitivlerni„a învăța”
-astimpul prezentmi lernas„învăț”
-istimpul trecutmi lernis„am învățat”
-ostimpul viitormi lernos„voi învăța”
-uscondiționalmi lernus„aș învăța”
-uporuncă, dorințălernu!„învață!”
-jpluraldomoj„case”
-ncomplement direct, direcțiedomon„casă” (ca complement direct)

Terminațiile se așază într-o ordine fixă: partea de vorbire, apoi -j, apoi -n: grandajn domojn – „case mari” (ca complement direct). Adjectivele preiau -j și -n de la substantivul lor, după cum se vede la substantive și adjective.

Verbele nu primesc niciodată -j sau -n și nu se schimbă după persoană: mi lernas, vi lernas, ili lernas – „eu învăț, tu înveți, ei învață”.

Terminațiile în propoziții

Fiecare terminație în acțiune, într-o scurtă propoziție de zi cu zi:

  • -o: La domo estas nova. – „Casa este nouă.”
  • -a: Ni loĝas en nova domo. – „Locuim într-o casă nouă.”
  • -e: Ŝi parolas malrapide kaj klare. – „Ea vorbește rar și clar.”
  • -i: Mi volas lerni Esperanton. – „Vreau să învăț esperanto.”
  • -as: Nun mi lernas la vortojn. – „Acum învăț cuvintele.”
  • -is: Hieraŭ ni lernis dum unu horo. – „Ieri am învățat o oră.”
  • -os: Morgaŭ mi skribos al vi. – „Mâine îți voi scrie.”
  • -us: Se mi havus tempon, mi vojaĝus. – „Dacă aș avea timp, aș călători.”
  • -u: Venu kun ni! – „Vino cu noi!”
  • -j: Miaj amikoj estas en la parko. – „Prietenii mei sunt în parc.”
  • -n: Mi vidas grandan ŝipon. – „Văd o navă mare.”
  • Toate la un loc: Miaj novaj amikoj rapide lernis la gravajn vortojn. – „Noii mei prieteni au învățat repede cuvintele importante.”

Celelalte elemente de construcție

  • Un singur articol. La înseamnă „-ul, -a” (articolul hotărât) pentru orice gen și număr, iar pentru articolul nehotărât („un, o”) nu există niciun cuvânt. Vezi articolul.
  • Ordine liberă a cuvintelor. Pentru că -n marchează complementul direct, atât La hundo vidas la katon, cât și La katon vidas la hundo înseamnă „Câinele vede pisica”. Vezi acuzativul.
  • Formarea cuvintelor. Prefixele și sufixele fac dintr-o rădăcină multe cuvinte: sana – „sănătos”, malsana – „bolnav”, malsanulo – „pacient”, malsanulejo – „spital”. Vezi formarea cuvintelor.
  • 45 de corelative. O grilă de 5 × 9 cuvinte de întrebare și de răspuns: kiu – „cine, care”, tiu – „acela”, ĉiu – „fiecare”. Vezi corelativele.
O rădăcină, zeci de cuvinteCuvinte formate numai de la san- în Reta Vortaro: 23. Vezi cum prefixele, sufixele și cuvintele compuse fac dintr-o rădăcină o familie.Explorează familiile de cuvinte

Pentru vorbitorii de română

Româna are trei genuri gramaticale (masculin, feminin, neutru), articol hotărât atașat la sfârșitul cuvântului („casa”, „băiatul”) și multe verbe neregulate. Esperanto simplifică toate acestea: nu are gen gramatical, are un singur articol, la, care stă înaintea cuvântului (la domo – „casa”, la knabo – „băiatul”), iar verbul esti – „a fi” are o singură formă pentru toate persoanele: mi estas, vi estas, ili estas – „eu sunt, tu ești, ei sunt”.

Întrebări frecvente

Are gramatica esperanto excepții?

Flexiunea nu are niciuna: orice substantiv face pluralul cu -j, iar orice verb folosește aceleași șase terminații, inclusiv esti – „a fi”. Ce se învață în continuare cuvânt cu cuvânt este vocabularul, de pildă dacă un verb primește complement direct.

Are esperanto gen gramatical?

Nu. Substantivele și adjectivele nu se schimbă după gen. Formele feminine se fac cu sufixul -in-: patro – „tată”, patrino – „mamă”.

Unde este gramatica oficială a limbii esperanto?

În Fundamento de Esperanto (1905), care dă cele 16 reguli în cinci limbi. Cea mai completă descriere modernă este PMEG, de Bertilo Wennergren, disponibilă gratuit online.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.