Esperantopedia

Contul tăuPrieteniMesajeSetăriPanou de administrare

Gramatică

Greșeli frecvente în esperanto: 40 de erori și remedii

Fiecare rând arată o propoziție greșită, varianta corectă și motivul, grupate după felul scăpării.

Actualizat: 2 min de citit

Cele mai frecvente greșeli în esperanto sunt un acuzativ -n uitat, un adjectiv care nu copiază substantivul, -ig- și -iĝ- încurcate, lia acolo unde trebuie sia și kiel acolo unde se cere ol. Rândurile de mai jos sunt scrise cu gândul la vorbitorii de română. Fiecare dă forma greșită, forma corectă și motivul. Câteva propoziții „greșite” sunt gramaticale, dar spun altceva decât s-a vrut; coloana „De ce” o spune.

Terminații

Reguli complete: acuzativul și substantive și adjective.

GreșitCorectDe ce
Mi vidas la hundo.Mi vidas la hundon. – „Văd câinele.”Complementul direct primește -n; ordinea cuvintelor nu îl marchează. În română substantivele nu au o terminație pentru complementul direct, de aceea -n se uită ușor.
Mi estas instruiston.Mi estas instruisto. – „Sunt profesor.”După esti cuvântul descrie subiectul și nu este complement direct, deci fără -n.
belaj domo, grandan domojbela domo, grandajn domojn – „o casă frumoasă”, „case mari”Adjectivul copiază numărul (-j) și -n al substantivului.
katonjkatojn – „pisici” (complement direct)-j vine întotdeauna înaintea lui -n.
Mi havas du kato.Mi havas du katojn. – „Am două pisici.”Mai mult de un lucru cere un substantiv la plural.
Mi iras al la urbon.Mi iras al la urbo. – „Merg în oraș.”Al arată deja direcția; -n de direcție merge cu en, sur, sub (PMEG).
La birdo flugis en la ĉambro.La birdo flugis en la ĉambron. – „Pasărea a zburat în cameră.”Ambele sunt corecte, dar fără -n pasărea era deja înăuntru.

Verbe

Vezi -ig- și -iĝ-, verbe și participii.

GreșitCorectDe ce
La filmo komencas.La filmo komenciĝas. – „Filmul începe.”Komenci cere un complement (Mi komencas la filmon). Ceva care începe de la sine primește -iĝ-. În română „a începe” se folosește în ambele feluri, în esperanto nu.
Mi dormas la bebon.Mi dormigas la bebon. – „Adorm bebelușul.”Un verb intranzitiv primește complement doar prin -ig-.
Mi volas lernas.Mi volas lerni. – „Vreau să învăț.”După voli, povi și devi al doilea verb rămâne la infinitivul -i. Româna folosește aici de obicei „să” + verb conjugat, esperanto nu are nevoie de el.
Li diris, ke li venus.Li diris, ke li venos. – „A spus că va veni.”Păstrează timpul cuvintelor originale („voi veni”); deplasarea lui ca în unele limbi este o greșeală (PMEG).
Estas varma hodiaŭ.Estas varme hodiaŭ. – „Azi este cald.”O propoziție fără subiect cere un adverb.
La ĉambro estas varme.La ĉambro estas varma. – „Camera este caldă.”Cu un subiect real, esti cere un adjectiv.
La pordo estas fermata.La pordo estas fermita. – „Ușa este închisă.”-at- înseamnă că acțiunea încă se desfășoară („se închide”); -it- înseamnă că s-a încheiat.
Mi ĵetadis la pilkon unu fojon.Mi ĵetis la pilkon unu fojon. – „Am aruncat mingea o dată.”-ad- arată o acțiune care continuă sau se repetă (PMEG); un singur act cere verbul simplu. Vezi sufixele.

Pronume și corelative

Vezi pronume, propoziții relative și întrebări și negație.

GreșitCorectDe ce
Petro amas lian edzinon.Petro amas sian edzinon. – „Petru își iubește soția.”Sia trimite înapoi la subiect, ca „își/său” din română. Lian înseamnă soția altui bărbat.
Petro kaj sia edzino venis.Petro kaj lia edzino venis. sau Petro kun sia edzino venis. – „Petru și soția lui au venit.”Sia nu poate face parte din subiect și există doar la persoana a treia: Mi venis kun mia frato, nu kun sia frato.
La libro, ke mi legisLa libro, kiun mi legis – „cartea pe care am citit-o”Pentru a descrie un substantiv se folosește kiu, cu -n când este complement direct. Ke doar deschide o afirmație.
Mi pensas, kiu vi pravas.Mi pensas, ke vi pravas. – „Cred că ai dreptate.”O afirmație după un verb de gândire sau de vorbire cere ke.
Mi estas dudek jaroj.Mi havas dudek jarojn. sau Mi estas dudekjara. – „Am douăzeci de ani.”Vârsta este ceva ce ai (havi … jarojn, ca în română „am … ani”) sau un adjectiv în -jara; nu „ești ani”. Vezi ora și data.
Mi ne vidis neniun.Mi vidis neniun. – „N-am văzut pe nimeni.”O singură negație pe propoziție. Româna cere negație dublă („nu … nimeni”), esperanto nu: două negații se anulează, iar propoziția greșită ar însemna „Am văzut pe cineva”.
Mi ne scias, se li venos.Mi ne scias, ĉu li venos. – „Nu știu dacă va veni.”Întrebările cu da/nu din interiorul unei propoziții încep cu ĉu; se înseamnă „dacă” condițional. Româna folosește „dacă” pentru ambele sensuri, de aceea se încurcă ușor.

Alegerea cuvintelor

Vezi comparația, prepozițiile și articolul.

GreșitCorectDe ce
Li estas pli alta kiel mi.Li estas pli alta ol mi. – „El este mai înalt decât mine.”„Decât” este ol. Kiel înseamnă „ca, cum”.
Mi volas glason de akvo.Mi volas glason da akvo. – „Vreau un pahar cu apă.”Da numește o cantitate. Glaso de akvo este un pahar legat de apă, de pildă unul în care a fost apă (PMEG).
multe de homojmulte da homoj – „mulți oameni”Cuvintele de cantitate se leagă de ce numără prin da, iar după el nu urmează -n: Mi vidis multe da homoj.
Mi venos en la oka.Mi venos je la oka. – „Voi veni la ora opt.”Ora cere je. Zilele primesc -n: lundon – „luni”.
Tiu ŝtofo kostas dek eŭrojn po metro.Tiu ŝtofo kostas po dek eŭrojn por metro. – „Țesătura aceea costă zece euro pe metru.”Po stă înaintea sumei care se repetă, iar „pe” din „pe metru” este por (PMEG).
Mi parolas anglan.Mi parolas la anglan. – „Vorbesc engleza.”O limbă numită cu un adjectiv primește la: la angla.
Mi lernas la Esperanton.Mi lernas Esperanton. – „Învăț esperanto.”Numele de limbi în -o (Esperanto, Ido, Volapuko) sunt nume proprii și nu primesc la.

Capcane din română

Cuvinte care seamănă cu cele românești, dar înseamnă altceva în esperanto:

GreșitCorectDe ce
Mi iras la urbo.Mi iras al la urbo. – „Merg în oraș.”„La” din română este o prepoziție; în esperanto la este articolul. Direcția se exprimă prin al.
Li vidas ne.Li vidas nin. – „Ne vede.”„Ne” din română înseamnă „pe noi”; în esperanto ne este „nu”. „Noi” este ni, iar la acuzativ nin.
Petro si Maria venis.Petro kaj Maria venis. – „Petru și Maria au venit.”„Și” este kaj. Si este pronumele reflexiv, un cu totul alt cuvânt.
Li se lavas.Li lavas sin. – „Se spală.”Româna folosește „se” înaintea verbului; esperanto folosește sin după el. Se înseamnă „dacă”.

Pronunție și ortografie

Aceste scăpări vin din obiceiurile de pronunție românești. Vezi pagina alfabetului.

GreșitCorectDe ce
fa-MI-li-o (ca în „familie”), te-le-FON-o (ca în „telefon”)fa-mi-LI-o, te-le-FO-noAccentul cade pe penultima vocală, ca în es-pe-RAN-to, nu ca în română, unde „familie” se accentuează pe mi și „telefon” pe ultima silabă. i înainte de o este vocală.
kaj citit în două silabe; aŭto citit „a-u-to”kaj se rimează cu „cai”; AŬ-to, cu „au” ca în „aur”O vocală plus j sau ŭ formează o singură silabă: aj, ej, oj, uj, aŭ, eŭ.
centro citit „CEN-tro”centro citit „ȚEN-tro”c este mereu „ț” (PMEG); sunetul din „centru” se scrie ĉ.
jaro citit cu „j” din „jurnal”jaro citit „IA-ro”j sună ca „i” din „iarnă”; sunetul „j” din „jurnal” se scrie ĵ.
geografio citit cu „ge” ca în „geam”ge-o-gra-FI-o, cu g tare („ghe-o-gra-FI-o”)g este mereu tare, ca în „gară”. În română „ge/gi” se citesc ca în „geam”; în esperanto acest sunet se scrie ĝ.
Mi scias, ke si venos.Mi scias, ke ŝi venos. – „Știu că ea va veni.”Si fără accent este pronumele reflexiv, alt cuvânt. Nu poți tasta ŝ? Folosește sistemul x.
Ŝi parolas la Francan.Ŝi parolas la francan. – „Vorbește franceza.”Formele adjectivale ale numelor de limbi și de naționalități se scriu de obicei cu literă mică, ca în română. Doar numele în -o, precum Esperanto, primesc majusculă (PMEG).

Întrebări frecvente

Care greșeli din esperanto schimbă sensul unei propoziții?

Mai multe: lian în loc de sian (soția altui bărbat, nu a lui), -ata în loc de -ita („se închide” în loc de „închis”), un -n de direcție lipsă (pasărea este deja în cameră, în loc să intre în ea) și o negație dublă (propoziția devine afirmativă).

De ce încurcă începătorii -ig- și -iĝ-?

Multe limbi folosesc același verb pentru ambele roluri; în română, de pildă, „a începe” merge în ambele feluri („filmul începe”, „încep filmul”). Esperanto le deosebește prin sufix: La pordo malfermiĝis și Mi malfermis la pordon. Perechile sunt listate la -ig- și -iĝ-.

Se scriu numele limbilor cu majusculă în esperanto?

Doar numele terminate în -o, precum Esperanto, Ido și Latino. Formele adjectivale ca angla și franca și majoritatea cuvintelor pentru naționalități (anglo, usonano) se scriu de obicei cu literă mică.

Cum îmi pot verifica propriul esperanto?

Verifică în fiecare propoziție -n la fiecare complement direct, -j și -n la fiecare adjectiv, forma corectă -ig-/-iĝ-, sia doar pentru subiect și ol, ke, ĉu la locul potrivit. Apoi citește cu voce tare, pentru a verifica accentul.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.