Esperantopedia

Gramatică

Prepozițiile în esperanto: toate cele 33, cu exemple

Treizeci și trei de cuvinte scurte cu câte un sens fix – și unul, je, fără niciun sens propriu.

Actualizat: 5 min de citit

Esperanto are 33 de prepoziții oficiale, iar toate se aflau deja în Fundamento de Esperanto (1905). Nu își schimbă niciodată forma, stau mereu înaintea substantivului, iar substantivul de după ele rămâne în nominativ (regula 8 din cele 16 reguli).

Există o singură excepție: după o prepoziție de loc, terminația -n arată mișcarea spre un loc. Când nicio prepoziție nu se potrivește, esperanto folosește je, singura prepoziție fără sens propriu.

Prepozițiile de loc și de mișcare dintr-o privire

Douăsprezece cuvinte spun unde se află un lucru față de altul, iar cinci descriu mișcarea: al „la”, de „de la”, el „din”, tra „prin” și ĝis „până la”. Malantaŭ „în spatele” nu se numără printre cele 33, dar este construit din mal- + antaŭ. Fiecare propoziție-exemplu de mai jos este luată din PMEG.

en înLi kuŝis en la lito. El stătea întins în pat.

Toate cele 33 de prepoziții

PrepozițieSensExempluTraducere
alla, spre; (cuiva)al la urbo; doni al Petro„la oraș; a da lui Petru”
anstataŭîn loc deteo anstataŭ kafo„ceai în loc de cafea”
antaŭîn fața; înainte de (timp)antaŭ la domo; antaŭ la leciono„în fața casei; înainte de lecție”
apudlângăapud la fenestro„lângă fereastră”
ĉela; la cineva acasăĉe la tablo; ĉe mi„la masă; la mine”
ĉirkaŭîn jurul; aproximativĉirkaŭ la lago; ĉirkaŭ tri horoj„în jurul lacului; vreo trei ore”
dade (după o cantitate)glaso da akvo„un pahar cu apă”
dede la; al (posesor); de către (agent)de Varsovio; la libro de Petro; amata de ĉiuj„de la Varșovia; cartea lui Petru; iubit de toți”
dumîn timpuldum la tago„în timpul zilei”
eksterîn afaraekster la urbo„în afara orașului”
eldin; făcut din; unul dintreel la domo; el ligno; unu el ni„din casă; din lemn; unul dintre noi”
enîn; în (spre interior, cu -n)en la ĉambro; en la ĉambron„în cameră; în cameră (intrând)”
ĝispână; până laĝis morgaŭ; ĝis la stacio„până mâine; până la gară”
interîntreinter la arboj„între copaci”
jefără sens fixje la tria horo„la ora trei”
kontraŭîmpotriva; vizavikontraŭ la vento„împotriva vântului”
kromîn afară de; pe lângăĉiuj krom mi„toți în afară de mine”
kun(împreună) cukun amiko„cu un prieten”
laŭconform; de-a lungullaŭ mi; laŭ la rivero„după mine; de-a lungul râului”
malgraŭîn ciudamalgraŭ la pluvo„în ciuda ploii”
percu ajutorul, cu (unealtă)per krajono; per trajno„cu creionul; cu trenul”
pocâtepo tri pomoj„câte trei mere”
porpentru; ca săpor vi; por lerni„pentru tine; ca să înveți”
postdupă; în spatelepost la leciono; post la domo„după lecție; în spatele casei”
preterpe lângă (în mișcare)preter la domo„pe lângă casă”
pridesprepri la vetero„despre vreme”
prodin cauzapro la pluvo„din cauza ploii”
senfărăsen mono„fără bani”
subsubsub la tablo„sub masă”
superdeasuprasuper la urbo„deasupra orașului”
surpesur la tablo„pe masă”
traprintra la arbaro„prin pădure”
transpeste, de cealaltă parte atrans la rivero„de cealaltă parte a râului”

Cuvinte precum malantaŭ „în spatele” (mal- + antaŭ) și ekde „începând de la” sunt construite din cele 33 și nu se numără separat. PMEG enumeră și câteva prepoziții neoficiale, precum far „de către (un autor)”. Majoritatea scriitorilor folosesc în schimb fare de.

Perechi pe care vorbitorii de română le încurcă

Un singur cuvânt românesc se împarte adesea în mai multe prepoziții esperanto. „Cu”, „de” și „pentru” sunt cele mai înșelătoare.

RomânăEsperantoExemplu
„cu” (companie)kunMi manĝas kun amiko. – „Mănânc cu un prieten.”
„cu” (unealtă)perMi manĝas per forko. – „Mănânc cu furculița.”
„de” (cantitate)dakilogramo da pomoj – „un kilogram de mere”
genitiv, „de la” (posesor, origine)dela domo de mia patro – „casa tatălui meu”
„din” (material, grup)elringo el oro – „un inel din aur”
„pentru” (scop, beneficiar)porĜi estas por vi. – „Este pentru tine.”
„pentru”, „din cauza” (motiv)proDankon pro la helpo. – „Mulțumesc pentru ajutor.”
„timp de” (durată)dum sau -ndum du semajnoj / du semajnojn – „timp de două săptămâni”
„la” (loc, direcție, oră)al, ĉe, jeal la urbo – „la oraș”; ĉe la tablo – „la masă”; je la oka – „la ora opt”

Je: prepoziția fără sens

Regula 14 din Fundamento spune că fiecare prepoziție are un sens fix. Când niciuna nu se potrivește, se folosește je. Cele mai frecvente folosiri ale ei (PMEG) sunt:

  • Ora de pe ceas și sărbătorile: je la oka – „la ora opt”; je Pasko – „de Paște”.
  • Diferență de măsură: je unu jaro pli juna – „cu un an mai tânăr”.
  • Părți ale corpului și stări: kapti je la brako – „a prinde de braț”; malsana je la brusto – „bolnav la piept”.
  • Sentimente și credință: kredi je Dio – „a crede în Dumnezeu”.

PMEG recomandă să eviți je atunci când există o prepoziție mai precisă. Pentru ora de pe ceas, vezi numerale și ora.

Direcția: prepoziție + -n

Prepozițiile de loc (en, sur, sub, antaŭ, apud, inter, trans și altele) spun unde se află ceva. Adaugă -n la substantiv și ele spun încotro (regula 13). Aceasta este una dintre folosirile acuzativului.

Poziție (fără -n)Mișcare (cu -n)
La kato saltas sur la tablo. – „Pisica sare (încolo și încoace) pe masă.”La kato saltas sur la tablon. – „Pisica sare sus, pe masă.”
La birdo flugas en la ĉambro. – „Pasărea zboară prin cameră.”La birdo flugas en la ĉambron. – „Pasărea intră zburând în cameră.”

Doar prepozițiile care pot însemna și un loc primesc acest -n. Al, el, de și ĝis nu înseamnă niciodată un loc, deci după ele nu urmează niciodată -n: al la urbo, el la lernejo. -n de direcție înseamnă mereu mișcare spre ceva, niciodată departe de ceva (PMEG).

Acuzativul în locul unei prepoziții

Regula 14 permite și -n simplu în locul lui je: Mi ridas je lia naiveco = Mi ridas lian naivecon – „Râd de naivitatea lui”. Astăzi acest lucru este rar cu verbe precum ridi. Este frecvent pentru timp și măsură:

  • Mi venos lundon. – „Voi veni luni.”
  • Ni restis tri tagojn. – „Am rămas trei zile.”
  • Ĝi kostas dek eŭrojn. – „Costă zece euro.”

Prepoziții ca prefixe și rădăcini

Cele mai multe prepoziții funcționează și ca prefixe la verbe. Sensul rămâne aproape de cel al prepoziției:

CuvântPărțiSens
alvenial + veni„a sosi”
eliriel + iri„a ieși”
enirien + iri„a intra”
kunlaborikun + labori„a colabora”
subskribisub + skribi„a semna”
transiritrans + iri„a traversa”
priskribipri + skribi„a descrie”
antaŭvidiantaŭ + vidi„a prevedea”

Primesc și terminații obișnuite: apuda „învecinat”, kontraŭa „opus”, antaŭe „mai înainte”, poste „după aceea”, kune „împreună”, ĉirkaŭi „a înconjura”. O expresie întreagă poate deveni un cuvânt: sen hejmo → senhejma „fără adăpost”, inter nacioj → internacia „internațional”. Vezi formarea cuvintelor și prefixe.

Exemple în propoziții

  • La kato dormas sub la tablo. – „Pisica doarme sub masă.”
  • La kato kuris sub la tablon. – „Pisica a fugit sub masă.”
  • Mi atendos vin antaŭ la kinejo. – „Te voi aștepta în fața cinematografului.”
  • Post la leciono ni iris al kafejo. – „După lecție am mers la o cafenea.”
  • Ŝi venas el Brazilo. – „Ea vine din Brazilia.”
  • Mi ricevis leteron de mia avino. – „Am primit o scrisoare de la bunica mea.”
  • Ni promenis tra la arbaro. – „Ne-am plimbat prin pădure.”
  • Mi laboras ĉe granda firmao. – „Lucrez la o firmă mare.”
  • Li parolis pri sia vojaĝo dum la tuta vespero. – „A vorbit despre călătoria lui toată seara.”

Întrebări frecvente

Câte prepoziții are esperanto?

Esperanto are 33 de prepoziții oficiale, toate din Fundamento (1905). Formele derivate ca malantaŭ și cuvintele neoficiale ca far nu se numără.

Ce caz urmează după o prepoziție în esperanto?

Nominativul: kun mia amiko. Singura excepție este direcția după o prepoziție de loc, unde substantivul primește -n: en la domon „în casă (cu mișcare spre interior)”.

Care este diferența dintre kun și per?

Kun înseamnă „împreună cu” o persoană sau un lucru; per înseamnă „cu ajutorul” unei unelte sau metode. Mi skribas kun amiko per krajono – „Scriu împreună cu un prieten, folosind un creion.” Româna folosește „cu” pentru amândouă.

Când folosesc je?

Folosește je doar când nu se potrivește nicio altă prepoziție. Cea mai frecventă folosire este la ora de pe ceas: je la tria – „la ora trei”.

Care este diferența dintre de și da?

Da leagă o cantitate de ceea ce se măsoară: glaso da vino „un pahar cu vin”. De arată posesorul, originea sau autorul: la glaso de Petro „paharul lui Petru”.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.