Sufixele în esperanto: toate cele 31 oficiale, cu exemple

Q: Câte sufixe are esperanto?

31 de sufixe oficiale, plus șase sufixe de participiu (-ant-, -int-, -ont-, -at-, -it-, -ot-). PMEG descrie și 36 neoficiale.

Q: Ce înseamnă -ej- în esperanto?

-Ej- înseamnă „loc pentru”: lernejo „școală”, kuirejo „bucătărie”, preĝejo „biserică” (loc de rugăciune).

Q: Care este diferența dintre -ig- și -iĝ-?

-Ig- înseamnă „a face să se întâmple ceva cu ceva”: purigi la ĉambron „a curăța camera”. -Iĝ- înseamnă „a deveni”: la ĉambro puriĝis „camera a devenit curată”.

Q: Care sufixe au fost adăugate după 1905?

Trei: -aĉ- (prima Adăugire Oficială, 1909), -ism- (a doua Adăugire Oficială, 1919) și -end- (hotărârea Academiei, 1953).

Q: Este -iv- un sufix oficial al esperanto?

Nu. -iv- „capabil de” (produktiva „productiv”, kreiva „creativ”) este neoficial, dar destul de frecvent. PMEG sugerează -em-, -pov- sau -kapabl- unde contează claritatea.

Q: Ce înseamnă -oz- și -it- în cuvintele medicale?

-oz- marchează o boală sau o tulburare (sklerozo „scleroză”), iar -it- o inflamație (bronkito „bronșită”). Ambele sunt neoficiale și folosite mai ales în limbajul tehnic. -it- medical nu este participiul -it-.

Esperanto are 31 de sufixe oficiale. Fiecare stă între rădăcină și terminație și adaugă un singur sens: lern·ej·o „școală” este „a învăța + loc”. Douăzeci și opt provin din Fundamento de Esperanto (1905); -aĉ- a fost adăugat în 1909, -ism- în 1919 și -end- în 1953.

Alte șase sufixe formează participii (-ant-, -int-, -ont-, -at-, -it-, -ot-). Împreună cu cele 10 prefixe, rezultă 47 de afixe oficiale.

Toate cele 31 de sufixe oficiale

Sufix	Sens	Exemple	Traducere
-aĉ-	calitate proastă, dispreț	domaĉo, babilaĉi	„cocioabă, a flecări”
-ad-	acțiune continuă sau repetată	martelado, legadi	„ciocănire, a citi întruna”
-aĵ-	lucru concret; carnea unui animal	trinkaĵo, dolĉaĵo, porkaĵo	„o băutură, un dulce, carne de porc”
-an-	membru, locuitor, adept	klubano, vilaĝano	„membru al clubului, sătean”
-ar-	colecție de lucruri la fel	arbaro, vortaro	„pădure, dicționar”
-ĉj-	diminutiv afectuos masculin	Joĉjo (de la Johano), paĉjo	„Ionel, tăticul”
-ebl-	care se poate face	manĝebla, videbla	„comestibil, vizibil”
-ec-	calitate, stare abstractă	beleco, infaneco	„frumusețe, copilărie”
-eg-	mai mare, mai intens	domego, varmega	„conac, fierbinte”
-ej-	loc pentru	lernejo, kuirejo	„școală, bucătărie”
-em-	înclinație, tendință	timema, laborema	„timid, muncitor”
-end-	care trebuie făcut	pagenda	„de plătit”
-er-	o unitate dintr-o masă	neĝero, monero	„fulg de zăpadă, monedă”
-estr-	conducător, șef	urbestro, ŝipestro	„primar, căpitanul navei”
-et-	mai mic, mai slab	dometo, rideti	„căsuță, a zâmbi”
-id-	descendent, pui	katido, reĝido	„pisoi, prinț”
-ig-	a face, a determina	purigi, sidigi	„a curăța, a așeza (pe cineva)”
-iĝ-	a deveni, a ajunge	ruĝiĝi, sidiĝi	„a se înroși, a se așeza”
-il-	unealtă, mijloc	tranĉilo, ŝlosilo	„cuțit, cheie”
-in-	feminin	patrino, reĝino	„mamă, regină”
-ind-	demn de	leginda, fidinda	„care merită citit, de încredere”
-ing-	suport în care se introduce parțial un lucru	kandelingo, glavingo	„sfeșnic, teacă”
-ism-	doctrină, sistem, mișcare	komunismo, anglismo	„comunism, anglicism”
-ist-	profesionist, adept	instruisto, esperantisto	„profesor, esperantist”
-nj-	diminutiv afectuos feminin	Manjo (de la Mario), panjo	„Mia (formă afectuoasă), mămica”
-obl-	multiplicativ	duobla, trioble	„dublu, de trei ori mai mult”
-on-	fracție	duono, kvarono	„jumătate, sfert”
-op-	grup de	duope, triopo	„în doi, trio”
-uj-	recipient	monujo, sukerujo	„portmoneu, zaharniță”
-ul-	persoană cu o calitate	junulo, riĉulo	„tânăr, bogătaș”
-um-	fără sens fix	kolumo, plenumi	„guler, a îndeplini”

Sufixele grupate după sens

A învăța sufixele pe grupe le face mai ușor de ținut minte:

Persoane: -an- (membru), -ist- (profesionist), -ul- (persoană cu o calitate), -estr- (conducător), -id- (descendent), -in- (feminin), -ĉj- și -nj- (forme afectuoase)
Locuri și suporturi: -ej- (loc), -uj- (recipient), -ing- (suport)
Lucruri și seturi: -aĵ- (lucru concret), -il- (unealtă), -er- (o bucată), -ar- (colecție)
Grad și atitudine: -et- (mic), -eg- (mare), -aĉ- (prost), -ec- (calitate), -em- (înclinație)
Acțiune: -ad- (în desfășurare), -ig- (a face), -iĝ- (a deveni), -ebl- (posibil), -ind- (demn), -end- (obligatoriu)
Numere: -obl-, -on-, -op- (vezi numerale)
Altele: -ism- (doctrină), -um- (fără sens fix)

Pentru vorbitorii de română

Câteva sufixe îți sunt deja cunoscute: -ist- și -ism- sunt aceleași ca în „comunist, comunism”, iar -et- are rolul diminutivelor românești („căsuță”, „băiețel”): dometo ≈ „căsuță”. Diferența este că în esperanto fiecare sufix are un sens clar și rădăcina nu se schimbă: româna are mai multe sufixe diminutivale („-uț”, „-el”, „-ică”, „-aș”), iar uneori rădăcina se modifică (casă → căsuță, băiat → băiețel), pe când în esperanto -et- rămâne mereu -et-.

Sufixele sunt și cuvinte

Fiecare sufix poate primi o terminație și funcționa ca rădăcină obișnuită: ejo „loc”, ilo „unealtă”, ano „membru”, aro „grup”, ero „particulă”, estro „conducător”, eta „mărunt”, ega „uriaș”, ege „foarte”, ebla „posibil”, inda „demn”, aĉa „prost”, igi „a face”, iĝi „a deveni”.

Înlănțuirea sufixelor

După o rădăcină pot urma mai multe sufixe, aceasta fiind esența formării cuvintelor în esperanto. Fiecare se aplică la tot ce îl precedă:

Cuvânt	Părți	Sens
malsanulejo	mal·san·ul·ej·o	bolnav + persoană + loc = „spital”
lernejestro	lern·ej·estr·o	a învăța + loc + conducător = „director de școală”
nekredebla	ne·kred·ebl·a	nu + a crede + posibil = „de necrezut”
bopatrino	bo·patr·in·o	rudă prin alianță + tată + feminin = „soacră”

lernrădăcinăa învăța

ejsufixloc

estrsufixconducător, șef

oterminațiesubstantiv

lernejestrodirector de școală

malprefixcontrariu

sanrădăcinăsănătos

ulsufixpersoană

ejsufixloc

oterminațiesubstantiv

malsanulejospital

Note despre sufixele dificile

-ig- și -iĝ-. -Ig- formează un verb care cere complement direct; -iĝ- unul care nu îl cere. Rezultatul depinde de rădăcină: morti „a muri” → mortigi „a ucide”; fermi „a închide (ceva)” → fermiĝi „a se închide (singur)”. Mai multe la verbe.

-et- și -eg- cu sensuri fixe. Unele cuvinte au un sens stabilit care depășește „mic” sau „mare”: rideti „a zâmbi” (nu doar „a râde puțin”), pordego „poartă”, ŝtrumpeto „șosetă”.

-in- și genul. -In- se folosește doar pentru ființe vii. Multe rădăcini sunt neutre (amiko „prieten”, instruisto „profesor”), dar unele sunt masculine implicit (patro „tată”, frato „frate”). PMEG descrie un sufix masculin neoficial -iĉ- (katiĉo „motan”), propus în anii 1970 și folosit de unii vorbitori.

-ĉj- și -nj- scurtează rădăcina. Se păstrează primele litere (de la una până la cinci) ale unui nume: Johano → Joĉjo, Mario → Manjo, patrino → panjo. Acestea sunt singurele afixe care taie rădăcina.

-uj- și numele de țări. Fundamento folosește -uj- și pentru pomi fructiferi (pomujo „măr (pom)”) și pentru țări (Francujo „Franța”). Astăzi pomarbo este mai obișnuit, iar mulți vorbitori spun Francio cu sufixul neoficial -i-. Academia a confirmat în 2023 că -i- încă nu este oficial.

-um- nu are sens propriu. Învață fiecare cuvânt separat: kolumo „guler”, aerumi „a aera”, plenumi „a îndeplini”.

Sufixe neoficiale

Aceste sufixe nu sunt afixe oficiale. Nu provin nici din Fundamento, nici dintr-o hotărâre a Academiei, dar cuvintele formate cu ele sunt frecvente în medicină, știință și texte de zi cu zi, iar multe se găsesc în dicționare. PMEG descrie 36 dintre ele. Tabelul urmează ordinea alfabetică din PMEG. PMEG le marchează pe cele mai rare, mai ales experimentale, precum -ab-, -iĉ-, -ip- și -uk-, ca lipsind din dicționarul PIV.

Nu le confunda cu cele oficiale. -ism- (a doua Adăugire Oficială, 1919), -end- (hotărârea Academiei, 1953) și -aĉ- (prima Adăugire Oficială, 1909) sunt oficiale. -i-, -iv- și -oz- nu sunt.

Mai multe sufixe neoficiale au aceeași formă ca elemente oficiale, deci verifică contextul:

-it- medical „inflamație” și participiul -it-
-al- și -en- în biologie și prepozițiile al și en
-ol- în muzică și conjuncția ol „decât”
-e- și terminația adverbului, -i- și terminația infinitivului, -j- și terminația pluralului

Sufix	Sens	Exemplu	Observație
-ab-	instalație fixă	trinkabo „cișmea”	Experimental. PMEG spune să-l eviți: folosește trinkilo sau trinkfontano.
-ac-	familie de plante (latinescul -aceae)	rozacoj „familia rozaceelor”	Doar denumiri botanice.
-al-	ordin de plante (latinescul -ales)	rozaloj „ordinul rozalelor”	Doar denumiri botanice. Cuvinte ca speciala „special” sunt rădăcini unice.
-anc-	mărime fizică	impedanco „impedanță”	PMEG preferă să vadă astfel de cuvinte ca rădăcini unice, ca substanco „substanță”.
-ari-	sistem de numerație	duaria „binar”	Nefolosit în practică. Forma obișnuită este duuma, cu -um-.
-ator-, -ador-	aparat	kalkulatoro „calculator”	Cuvintele în -ator- sunt mai ales rădăcini unice împrumutate. PMEG preferă -il- sau aparato. -Ador- se ciocnește cu adori „a adora”.
-e-	tribu de plante (latinescul -eae); propus: culoare	asklepiadeoj „tribul asclepiadeelor”, rozea „de culoarea trandafirului”	Sensul de culoare a fost propus în 1986 și este aproape nefolosit. Spune rozkolora.
-ed-	familie de animale (latinescul -idae)	cervedoj „familia cervidelor”	Doar denumiri zoologice.
-en-	subfamilie de animale (latinescul -inae)	lutrenoj „subfamilia vidrelor”	Doar denumiri zoologice.
-enz-	substanță care acționează	solvenzo „solvent”	Experimental, mai ales în chimie. În mod normal -il- sau -aĵ-.
-esk-	care seamănă, în stilul	japaneska „în stil japonez”	Rar. Mai obișnuite sunt -ec-, ŝajn- sau simil-.
-i-	țară (de la numele poporului)	Francio „Franța”, Japanio „Japonia”	Foarte frecvent, paralel cu oficialul -uj- (Francujo). Încă neoficial; vezi nota despre -uj- de mai sus.
-iĉ-	masculin	katiĉo „motan”, najbariĉo „vecin (bărbat)”	Cea mai populară propunere de acest fel (din jurul anului 1976). Majoritatea vorbitorilor folosesc în continuare vira sau vir-.
-if-	a se transforma în	varmifi „a se transforma în căldură”	Sufix tehnic propus, aproape nefolosit. Cel obișnuit este -ig-.
-ik-	domeniu, știință, meșteșug	matematiko „matematică”, fiziko „fizică”	PMEG tratează de obicei astfel de cuvinte ca rădăcini unice.
-ilion-	numere foarte mari	duiliono „10¹², un milion de milioane”	Folosit mai ales de matematicieni. Vorbirea de zi cu zi are nevoie doar de miliono și miliardo.
-iliard-	de o mie de ori numărul cu -ilion-	duiliardo „10¹⁵”	Aceeași folosire ca -ilion-.
-ip-	persoană non-binară	amikipo „prieten non-binar”	Propus în 2019 și doar experimental.
-istan-	țară (din internaționalul -stan)	Afganistano „Afganistan”	Folosește-l doar unde există o formă internațională în -stan. PMEG preferă Afganujo sau Afganio.
-it-	inflamație	bronkito „bronșită”, nefrito „nefrită”	Medicină. În afara ei PMEG recomandă cuvântul separat inflamo.
-iv-	capabil de, în stare să	produktiva „productiv”, kreiva „creativ”	Destul de frecvent. Înseamnă capacitate activă, spre deosebire de -ebl-. PMEG sugerează -em-, -pov- sau -kapabl- unde contează claritatea.
-iz-	a acoperi cu; a trata printr-o metodă	kuprizi „a cupra”, pasteŭrizi „a pasteuriza”	PMEG tratează majoritatea acestor cuvinte ca rădăcini unice. Verbele simple sunt adesea mai bune.
-j-, -pj-	diminutiv afectuos fără gen; diminutiv afectuos pentru o persoană non-binară	Alejo, Alepjo (de la Alekso)	Experimental. Funcționează ca oficialele -ĉj- și -nj-. -J- datează din 1932 și a fost reluat în jurul anului 2010; -pj- din 2019.
-nomial-	expresie cu n termeni	dunomialo „binom”	Evită-l. Spune dutermo.
-ofon-	vorbitor al unei limbi	esperantofono „vorbitor de esperanto”	Inutil. Cuvântul este esperantisto.
-oid-, -ojd-	asemănător cu	asteroido „asteroid”, elipsoido „elipsoid”	Știință. Cele mai multe astfel de cuvinte sunt rădăcini unice.
-ol-	grup ritmic muzical	triolo „triolet”	Doar în muzică.
-olog-	specialist	psikologo „psiholog”	Doar când există un cuvânt internațional corespunzător. Altfel -ist-.
-ologi-	știință, domeniu de studiu	psikologio „psihologie”, kancerologio „studiul cancerului, oncologie”	Aceeași regulă ca la -olog-.
-ometr-	instrument de măsură	barometro „barometru”	Adesea rădăcini unice. Cuvintele noi riscă să se ciocnească cu metro, deci PMEG preferă mezurilo: pluvomezurilo „pluviometru”.
-ometri-	măsurare științifică	fotometrio „fotometrie”	Pentru cuvinte noi PMEG preferă mezurado: altomezurado „măsurarea înălțimii”.
-otek-	colecție, loc pentru o colecție	biblioteko „bibliotecă”	Cuvintele reale de felul acesta sunt rădăcini unice, iar biblioteko nu are legătură cu Biblio. Pentru cuvinte noi spune kolekto: librokolekto.
-oz-	boală, tulburare; „plin de”	sklerozo „scleroză”, mikozo „infecție fungică”	Medicină și botanică. Sensul „plin de” este mai puțin standard. PMEG preferă compuse cu malsano, precum virusmalsano.
-t-	interval muzical	kvinto „cvintă”, okto „octavă”	Muzică. Urmează după un numeral.
-tet-	piesă pentru n muzicieni	kvarteto „cvartet”	Multe astfel de cuvinte există ca rădăcini unice. PMEG preferă -op- pentru grup (kvaropo) și -aĵ- pentru piesă (kvaropaĵo).
-uk-	animal mascul castrat	bovuko „bou”	Puțin folosit. În mod normal eks-: eksvirkato „motan castrat”.

Exemple în propoziții

La lernejo troviĝas apud la preĝejo. – „Școala se află lângă biserică.”
Mia fratino estas instruistino. – „Sora mea este profesoară.”
Tio estis vera domego! – „Asta a fost un adevărat conac!”
Ni loĝas en dometo apud la lago. – „Locuim într-o căsuță lângă lac.”
Ĉi tiu akvo ne estas trinkebla. – „Apa aceasta nu este potabilă.”
Mi ne manĝas dolĉaĵojn. – „Nu mănânc dulciuri.”
La pluvo malsekigis niajn vestojn. – „Ploaia ne-a udat hainele.”
La akvo varmiĝas. – „Apa se încălzește.”
Ŝia beleco surprizis ĉiujn. – „Frumusețea ei i-a surprins pe toți.”
La kantado de la birdoj vekis min. – „Cântecul păsărilor m-a trezit.”

Întrebări frecvente

Câte sufixe are esperanto?

31 de sufixe oficiale, plus șase sufixe de participiu (-ant-, -int-, -ont-, -at-, -it-, -ot-). PMEG descrie și 36 neoficiale.

Ce înseamnă -ej- în esperanto?

-Ej- înseamnă „loc pentru”: lernejo „școală”, kuirejo „bucătărie”, preĝejo „biserică” (loc de rugăciune).

Care este diferența dintre -ig- și -iĝ-?

-Ig- înseamnă „a face să se întâmple ceva cu ceva”: purigi la ĉambron „a curăța camera”. -Iĝ- înseamnă „a deveni”: la ĉambro puriĝis „camera a devenit curată”.

Care sufixe au fost adăugate după 1905?

Trei: -aĉ- (prima Adăugire Oficială, 1909), -ism- (a doua Adăugire Oficială, 1919) și -end- (hotărârea Academiei, 1953).

Este -i- din Francio un sufix oficial?

Nu. Este folosit pe scară largă pentru numele de țări, dar Academia nu l-a făcut oficial și a repetat acest lucru în 2023.

Este -iv- un sufix oficial al esperanto?

Nu. -iv- „capabil de” (produktiva „productiv”, kreiva „creativ”) este neoficial, dar destul de frecvent. PMEG sugerează -em-, -pov- sau -kapabl- unde contează claritatea.

Ce înseamnă -oz- și -it- în cuvintele medicale?

-oz- marchează o boală sau o tulburare (sklerozo „scleroză”), iar -it- o inflamație (bronkito „bronșită”). Ambele sunt neoficiale și folosite mai ales în limbajul tehnic. -it- medical nu este participiul -it-.

#Toate cele 31 de sufixe oficiale

#Sufixele grupate după sens

#Pentru vorbitorii de română

#Sufixele sunt și cuvinte

#Înlănțuirea sufixelor

#Note despre sufixele dificile

#Sufixe neoficiale

#Exemple în propoziții

#Întrebări frecvente

#Câte sufixe are esperanto?

#Ce înseamnă -ej- în esperanto?

#Care este diferența dintre -ig- și -iĝ-?

#Care sufixe au fost adăugate după 1905?

#Este -i- din Francio un sufix oficial?

#Este -iv- un sufix oficial al esperanto?

#Ce înseamnă -oz- și -it- în cuvintele medicale?

#Surse