Acuzativul în esperanto (-n): ghid complet

Acuzativul în esperanto este terminația -n. Rolul ei principal este să marcheze complementul direct, adică persoana sau lucrul asupra căruia acționează verbul: Mi vidas la katon – „Văd pisica”. Ea arată și direcția (en la domon – „în casă”, cu sens de mișcare), data (lundon – „luni”) și măsura (du horojn – „două ore”).

Esperanto are doar două cazuri, forma de bază și acuzativul; toate celelalte raporturi se exprimă prin prepoziții (regula 2).

PMEG explică astfel: într-o propoziție în esperanto, rolul unui cuvânt este arătat de o prepoziție sau de terminația -n, iar un substantiv fără niciuna dintre ele este de obicei subiectul (sau, după esti, îl descrie). Așadar -n spune „acesta nu este subiectul” oriunde nu o spune deja o prepoziție: în La katon vidas la hundo – „Câinele vede pisica”, la katon nu poate fi subiect, oriunde ar sta în propoziție.

#Pentru vorbitorii de română

Româna are un acuzativ, dar substantivele nu au o terminație proprie pentru el: forma de nominativ și cea de acuzativ coincid („Văd o pisică”, „O pisică aleargă”). Doar pronumele au forme distincte (mă, te, îl, o), iar pentru anumite complemente directe care denumesc persoane apare prepoziția „pe”: „Îl văd pe Petru” – Mi vidas Petron. În esperanto nu există nimic asemănător cu „pe”: complementul direct primește pur și simplu -n, iar „pe” din „îl văd pe Petru” nu se traduce prin sur. Invers, româna folosește același cuvânt „în” pentru loc și pentru mișcare („sunt în parc” / „merg în parc”), pe când esperanto face diferența cu -n: en la parko și en la parkon.

#Cele cinci roluri ale lui -n

#Ce cuvinte primesc -n

Terminația se adaugă cuvintelor care denumesc sau descriu un lucru, mereu după -j:

Nu primesc niciodată -n: verbele, articolul la, prepozițiile, conjuncțiile, numeralele precum du sau tri și corelativele terminate în -el, -am, -om, -al, -es (kiel, kiam, kiom, kial, kies). Deci Mi havas du katojn – „Am două pisici”, niciodată dun katojn.

#1. Complementul direct

Complementul răspunde la întrebarea „pe cine?” sau „ce?” după verb. Fiindcă -n îl marchează, ordinea cuvintelor se poate schimba fără să se schimbe sensul; dacă pui la katon la început, se mută doar accentul. Dacă mutăm -n pe la hundon, se schimbă cine pe cine a mușcat:

La hundo subiect mordis verb la katon complement direct

La katon complement direct mordis verb la hundo subiect

Câinele a mușcat pisica.

La kato subiect mordis verb la hundon complement direct

Pisica a mușcat câinele.

Tot ce descrie complementul primește și el -n: Mi aĉetis tiun belan ruĝan aŭton. – „Am cumpărat mașina aceea frumoasă și roșie.” Vezi substantivele și adjectivele și pronumele.

#Complemente care nu pot primi -n

Infinitivele, propozițiile cu ke – „că” și citatele nu au loc pentru o terminație. Rolul lor e clar oricum:

• Mi volas dormi. – „Vreau să dorm.”
• Mi scias, ke vi venos. – „Știu că vei veni.”

#Saluturi și mulțumiri

Multe expresii de zi cu zi se termină în -n: Saluton! – „Salut!”, Dankon! – „Mulțumesc!”, Bonan tagon! – „Bună ziua!”, Bonvenon! – „Bun venit!”. Ele sunt complementele unui verb nespus: (Mi deziras al vi) bonan tagon – „(Îți urez) o zi bună”. Mai mult la saluturi.

#2. Direcția: încotro

După o prepoziție de loc, -n transformă „unde” în „încotro”:

Diferența contează: La kato saltas sur la tablo – „Pisica sare (sus-jos) pe masă”, dar La kato saltas sur la tablon – „Pisica sare pe masă (de jos)”.

loc (unde?)

La kato saltas sur la tablo.

Pisica sare (sus-jos) pe masă.

direcție (încotro?)

La kato saltas sur la tablon.

Pisica sare pe masă (de jos).

Acest -n îl primesc doar prepozițiile care pot indica și un loc: en, sur, sub, antaŭ, apud, inter, trans și altele. Al „la, spre”, el „din”, de „de la” și ĝis „până la” nu indică niciodată un loc, deci nu primesc -n: Mi iras al la urbo – „Merg în oraș”, nu al la urbon. -n de direcție înseamnă mereu mișcare spre un loc, niciodată departe de el (PMEG). Lista completă e la prepoziții.

Adverbele și corelativele de loc primesc -n pentru direcție fără nicio prepoziție: hejmen – „acasă” (spre casă), supren – „în sus”, tien – „încolo, acolo” (cu mișcare), Kien vi iras? – „Încotro mergi?”. Un nume de loc poate face la fel (Mi veturos Parizon – „Voi călători la Paris”, din Ekzercaro, în Fundamento), dar PMEG notează că, în practică, acest -n simplu se folosește aproape doar cu nume de orașe și de țări, pentru a intra în locul respectiv, și că astăzi este foarte rar, aproape arhaic; forma obișnuită este al Parizo.

Direcția poate fi și figurată, pentru o schimbare de stare: La sorĉisto ŝanĝis la princon en ranon. – „Vrăjitorul l-a transformat pe prinț într-o broască.”

#3. Timpul: când

O expresie de timp cu -n și fără prepoziție spune când se petrece ceva:

• lundon – „luni”
• la 5-an de Majo – „pe 5 mai”
• ĉiun tagon – „în fiecare zi”
• unu tagon – „într-o zi”

Același sens se poate exprima și cu o prepoziție: en la sama tago = la saman tagon – „în aceeași zi”. Pentru ora de pe ceas se folosește je: je la deka – „la ora zece”, pe când la dekan înseamnă „pe data de zece” (a lunii).

#4. Măsură: cât timp, cât de departe, cât

-n arată și durata, distanța, prețul, greutatea și vârsta:

• Mi dormis ok horojn. – „Am dormit opt ore.”
• Ni marŝis dek kilometrojn. – „Am mers pe jos zece kilometri.”
• La libro kostas dek eŭrojn. – „Cartea costă zece euro.”
• Li estas dudek jarojn aĝa. – „El are douăzeci de ani.”

Pentru durată se poate folosi și dum – „în timpul”: dum ok horoj.

#5. În locul lui je

Regula 14 permite -n în locul prepoziției fără sens precis je: Mi ridas je lia naiveco = Mi ridas lian naivecon. PMEG notează că astăzi acest lucru este destul de rar și că vorbitorii preferă o prepoziție clară.

#Când nu se pune -n

Cele mai multe greșeli apar aici. Lasă -n deoparte în aceste cazuri:

1. După esti, iĝi și ŝajni. Cuvântul de după ele descrie subiectul; nu este complement direct. Mi estas instruisto. – „Sunt profesor.” Ŝi iĝis kuracisto. – „Ea a devenit medic.”
2. Când subiectul vine după verb. Hieraŭ okazis grava afero. – „Ieri s-a petrecut ceva important.” După okazi – „a se întâmpla”, manki – „a lipsi”, resti – „a rămâne” și aperi – „a apărea”, subiectul vine adesea la sfârșit.
3. După majoritatea prepozițiilor. kun mia amiko – „cu prietenul meu”, pri la libro – „despre carte”. Doar direcția după o prepoziție de loc adaugă -n.
4. Pentru rezultatul sau descrierea complementului. Mi farbis la pordon verda. – „Am vopsit ușa în verde.” Compară cu Mi farbis la verdan pordon. – „Am vopsit ușa cea verde.”
5. Pentru complementul indirect. Se folosește al: Mi donis libron al ŝi. – „I-am dat o carte.”

#Greșeli frecvente

#Acuzativul și ordinea cuvintelor

Fiindcă complementul direct poartă -n, toate cele șase ordini posibile ale subiectului, verbului și complementului sunt corecte gramatical: Petro amas Marian, Marian amas Petro, Amas Petro Marian și așa mai departe. Ordinea neutră este subiect–verb–complement, ca în română.

Dacă pui complementul pe primul loc, îl accentuezi: Kafon mi ne trinkas, sed teon mi ŝatas. – „Cafea nu beau, dar ceai îmi place.” Dacă un complement nu poate primi -n, de pildă un nume străin, păstrează ordinea neutră. Mai multe despre ordinea cuvintelor.

#Verificare rapidă: -n sau nu

1. Mișcare spre un loc după en, sur, sub și altele asemenea? Adaugă -n.
2. Complement direct al verbului (nu după esti, iĝi, ŝajni)? Adaugă -n la el și la fiecare cuvânt care îl descrie.
3. O dată sau o măsură fără prepoziție? Adaugă -n.
4. Orice altceva după o prepoziție? Fără -n.

#Exemple în propoziții

• Mi havas bonan amikon. – „Am un prieten bun.”
• Li estas bona amiko. – „El este un prieten bun.”
• Ni lavis la malpurajn telerojn. – „Am spălat farfuriile murdare.”
• Tiun filmon mi jam vidis. – „Filmul acela l-am văzut deja.”
• Mi metis la lakton en la fridujon. – „Am pus laptele în frigider.”
• La lakto estas en la fridujo. – „Laptele este în frigider.”
• Post la koncerto ni piediris hejmen. – „După concert am mers pe jos spre casă.”
• Lundon mi komencos novan laboron. – „Luni încep un nou loc de muncă.”
• Mi atendis vin tutan horon! – „Te-am așteptat o oră întreagă!”
• Nia ĝardeno estas dudek metrojn longa. – „Grădina noastră are douăzeci de metri lungime.”
• Hodiaŭ venis letero de mia avino. – „Azi a venit o scrisoare de la bunica mea.”
• Bonan apetiton! – „Poftă bună!”

#Întrebări frecvente

#Ce este acuzativul în esperanto?

Este terminația -n, adăugată substantivelor, adjectivelor, pronumelor și unor corelative. Marchează complementul direct, dar și direcția, data și măsura.

#De ce se termină salutările în esperanto cu -n?

Sunt propoziții scurtate. Bonan tagon! ține locul lui (Mi deziras al vi) bonan tagon – „(Îți urez) o zi bună”, deci salutul este complementul unui verb nespus.

#Se folosește -n după prepoziții?

În mod normal nu: kun mi – „cu mine”, al la urbo – „în oraș”. Excepția este direcția după o prepoziție de loc precum en, sur sau sub: en la domon – „în casă” (intrând).

#Primește și adjectivul -n?

Da. Fiecare adjectiv, posesiv și corelativ care descrie complementul primește -n: Mi perdis mian novan telefonon. – „Mi-am pierdut telefonul nou.”

#Surse

• Fundamento de Esperanto, regulile 2, 8, 13 și 14 (engleză) – Akademio de Esperanto
• PMEG, capitolul despre terminația N: prezentare generală, reguli de bază, complement direct, direcție, moment în timp, măsură, în locul lui je
• Gramatica limbii esperanto – Wikipedia
• Acuzativ – Wikipedia
• „Bonan matenon” și verbul nespus – Usona Esperantisto, 2022