Corelativele în esperanto: tabelul celor 45 de cuvinte

Corelativele sunt 45 de cuvinte de bază pentru întrebări și răspunsuri, precum kiu – „cine”, tie – „acolo” și neniam – „niciodată”. Fiecare unește unul din 5 începuturi cu una din 9 terminații, deci 14 piese dau toate cele 45 de cuvinte. Vorbitorii de esperanto le numesc tabelvortoj – „cuvinte-tabel”, iar toate se găsesc în Fundamento din 1905.

#Tabelul corelativelor

Coloanele sunt începuturile, rândurile sunt terminațiile.

ki- + -o = kio

Terminație	ki- (întrebare)	ti- (acela)	i- (oarecare)	ĉi- (fiecare)	neni- (niciun)
-o lucru	kio – ce	tio – aceasta	io – ceva	ĉio – tot	nenio – nimic
-u persoană, individ	kiu – cine, care	tiu – acela	iu – cineva	ĉiu – fiecare, toată lumea	neniu – nimeni, niciunul
-a fel, calitate	kia – ce fel de	tia – astfel de	ia – un fel de	ĉia – tot felul de	nenia – niciun fel de
-e loc	kie – unde	tie – acolo	ie – undeva	ĉie – peste tot	nenie – nicăieri
-el mod, grad	kiel – cum, ca	tiel – așa, în felul acela	iel – cumva	ĉiel – în orice fel	neniel – în niciun fel
-am timp	kiam – când	tiam – atunci	iam – cândva	ĉiam – mereu	neniam – niciodată
-om cantitate	kiom – cât, câți	tiom – atât, atâția	iom – niște, puțin	ĉiom – totul, în întregime	neniom – deloc
-al motiv	kial – de ce	tial – de aceea	ial – dintr-un anumit motiv	ĉial – din toate motivele	nenial – din niciun motiv
-es posesor	kies – al cui	ties – al aceluia	ies – al cuiva	ĉies – al tuturor	nenies – al nimănui

#Cum să le ții minte

Învață cele 14 piese, nu cele 45 de cuvinte. Apoi citește orice corelativ ca „început + terminație”: neni- „niciun” + -am „timp” = neniam – „niciodată”.

Începuturile au corespondențe în română:

• ki- întreabă sau leagă, ca „c-” din „cine, ce, când, cât, cum”: kio – „ce”, kie – „unde”, kiam – „când”.
• ti- arată, ca „a-” din „acela”, „acolo”, „atunci”: tio – „aceasta”, tie – „acolo”, tiam – „atunci”.
• i- este vag, ca „-va” din „cineva, ceva, undeva”, ĉi- cuprinde totul, ca „tot, toți, peste tot”, iar neni- neagă, ca „nim-/nici-” din „nimeni”, „nimic”, „niciodată”.

Terminațiile sunt partea mai grea. Aceste ajutoare de memorie îți pot folosi (sunt trucuri, nu etimologie):

• -e pentru loc: toate cuvintele de loc au același final, kie, tie, ie, ĉie, nenie.
• -es pentru posesor, ca „’s” din engleză (Peter’s).
• -al pentru motiv, ca în „cauzal”.
• -u este pentru o persoană sau un singur element; -o pentru un lucru în general.

Exersează câte un rând pe toate cele cinci coloane: kiam? – tiam – iam – ĉiam – neniam. Întrebarea și răspunsul vin adesea în perechi: Kie? – Tie. („Unde?” – „Acolo.”) Kiam? – Tiam. („Când?” – „Atunci.”)

#Pentru vorbitorii de română

Româna are multe dintre aceste cuvinte, dar tiparul lor este doar parțial: „cine, ce, care, cât, când, unde, cum, de ce” sunt cuvinte separate, la fel „acesta, acela, cineva, ceva, tot, nimeni, nimic”. Esperanto le face sistematice. O deosebire de reținut: româna are două grade de apropiere („acesta” și „acela”), pe când tiu este neutru; pentru „acesta” se adaugă ĉi (ĉi tiu ≈ „acesta”, tiu ≈ „acela”). Și încă o deosebire: româna cere negație dublă („Nu vine nimeni”, „Nimeni nu vine”), în esperanto cuvintele cu neni- nu primesc ne: Neniu venas.

#Kiu sau kio, ĉiu sau ĉiuj

Kiu întreabă despre o persoană sau despre un singur element dintr-un grup și poate sta înaintea unui substantiv: kiu libro – „ce carte”, tiu domo – „casa aceea”. Kio întreabă despre un lucru în general și stă singur:

• Kio estas tio? – „Ce este asta?”
• Kiu estas tiu? – „Cine este acela?”

Ĉiu înseamnă „fiecare” și este singular; ĉiuj înseamnă „toți” și este plural:

• Ĉiu infano ludas. – „Fiecare copil se joacă.”
• Ĉiuj infanoj ludas. – „Toți copiii se joacă.”

#Adăugarea lui -n și -j

Doar unele corelative primesc terminații. Cele în -u și -a se acordă cu substantivul lor, exact ca adjectivele. Cele în -e, -el, -am, -om și -al funcționează ca adverbe și rămân neschimbate, cu excepția cuvintelor în -e, care primesc -n pentru direcție.

• Kiun vi vidis? – „Pe cine ai văzut?”
• Mi aĉetis tiujn librojn. – „Am cumpărat cărțile acelea.”
• Kion vi diris? – „Ce ai spus?”
• Kien vi iras? – „Încotro mergi?” Compară cu Kie vi estas? – „Unde ești?”
• Mi vidis neniun. – „N-am văzut pe nimeni.”

Regulile pentru -n sunt aceleași ca peste tot: vezi acuzativul.

#Ĉi tiu și tiu ĉi: „acesta”

Cuvintele cu ti- sunt neutre față de distanță, deci tiu poate însemna „acesta” sau „acela”. Adaugă ĉi pentru a arăta apropierea: ĉi tiu sau tiu ĉi – „acesta (de aici)”, ĉi tie sau tie ĉi – „aici”. Ambele ordini înseamnă același lucru.

Se scriu ca două cuvinte, fără cratimă. Cratima apare doar în cuvintele construite din ele: ĉi-jare – „anul acesta”, ĉi-nokte – „în noaptea aceasta”.

#Ajn: „oricare”

Ajn după un corelativ înseamnă „oricare” sau „oricât”: kiu ajn – „oricine”, kio ajn – „orice”, kie ajn – „oriunde”, iam ajn – „oricând”. Vine mereu chiar după corelativ. Nenion ajn înseamnă „absolut nimic”.

#Corelative care leagă propoziții

Cuvintele cu ki- încep și propoziții relative, și întrebări indirecte, ca „care”, „cine” și „unde” din română:

• La viro, kiu venis, estas mia patro. – „Bărbatul care a venit este tatăl meu.”
• La libro, kiun mi legas, estas bona. – „Cartea pe care o citesc este bună.”
• Mi faris tion, kion vi petis. – „Am făcut ce ai cerut.”
• Mi ne scias, kie li loĝas. – „Nu știu unde locuiește.”

Pentru cantități de ceva se adaugă da: Kiom da mono vi havas? – „Câți bani ai?” Întrebările cu cuvinte cu ki- sunt tratate la întrebări și negație.

#Exemple în propoziții

• Kiu estas tiu viro? – „Cine este bărbatul acela?”
• Kio estas en la skatolo? – „Ce este în cutie?”
• Kian veteron vi havas tie? – „Cum e vremea acolo?”
• Ĉiu infano ricevis donacon. – „Fiecare copil a primit un cadou.”
• Ĉiuj ĝojis pri la neĝo. – „Toți s-au bucurat de zăpadă.”
• Iu frapas ĉe la pordo. – „Cineva bate la ușă.”
• Mi serĉis la ŝlosilon ĉie, sed trovis ĝin nenie. – „Am căutat cheia peste tot, dar nu am găsit-o nicăieri.”
• Kiam vi alvenos, telefonu al mi. – „Când vei ajunge, sună-mă.”
• Ĉi tiu domo estas pli granda ol tiu. – „Casa aceasta este mai mare decât aceea.”
• Prenu kiun ajn libron vi volas. – „Ia orice carte vrei.”

#Întrebări frecvente

#Câte corelative are esperanto?

Sunt 45: cinci începuturi (ki-, ti-, i-, ĉi-, neni-) înmulțite cu nouă terminații (-o, -u, -a, -e, -el, -am, -om, -al, -es). Formele ca aliu cu ali- „alt” sunt neoficiale, iar PMEG le descurajează.

#Care este diferența dintre kiu și kio?

Kiu este pentru persoane și pentru un singur element din mai multe („cine”, „care”) și poate sta înaintea unui substantiv. Kio este pentru lucruri în general („ce”) și stă singur.

#Se spune ĉi tiu sau tiu ĉi?

Amândouă sunt corecte și înseamnă același lucru: „acesta”. Ĉi poate sta înaintea sau după corelativ.

#Primesc corelativele -n?

Cele terminate în -u, -a și -o primesc -n ca complemente directe: kiun, tian, tion. Cele în -e îl primesc doar pentru direcție: tien. Restul nu se schimbă niciodată.

#De ce se numesc corelative?

Pentru că vin în seturi corespunzătoare: fiecare cuvânt interogativ are parteneri demonstrativi, nehotărâți, de totalitate și negativi. În esperanto se numesc tabelvortoj, după tabelul în care se învață de obicei.

#Surse

• PMEG: Tabelvortoj – bazaj reguloj, Postpartoj kaj finaĵoj, ALI-vortoj
• PMEG: Ĉi, Ajn, N pentru direcție
• Fundamento de Esperanto – Akademio de Esperanto
• Esperanto vocabulary – Wikipedia