Expresii
Sentimente și emoții în esperanto – fericit, trist, obosit
Spui cum te simți cu „a fi” plus un adjectiv sau cu un verb de sentiment, apoi nuanțezi cu câteva părți de cuvânt.
În esperanto spui cum te simți cu esti „a fi” plus un adjectiv – Mi estas feliĉa „Sunt fericit”, Mi estas laca „Sunt obosit” – sau cu un verb de sentiment: Mi ĝojas „Mă bucur”, Mi timas „Mi-e teamă”, Mi enuas „Mă plictisesc”. Câteva părți de cuvânt (mal-, -iĝ-, -ig-, -em-) transformă o singură rădăcină într-o întreagă familie de sentimente. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule; accentul cade mereu pe penultima silabă.
Sentimente exprimate prin adjective
Adjectivele se termină în -a și primesc -j la plural: Ni estas feliĉaj „Suntem fericiți”.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| fericit | feliĉa | fe-LI-ĉa | înseamnă și „norocos” |
| bucuros | ĝoja | ĜO-ja | mai profund decât gaja |
| vesel | gaja | GA-ja | se vede la exterior |
| mulțumit | kontenta | kon-TEN-ta | nu mai vrea nimic |
| trist | malĝoja | mal-ĜO-ja | durere adâncă, de exemplu după o pierdere |
| abătut, posomorât | malgaja | mal-GA-ja | o dispoziție mai ușoară, trecătoare |
| trist | trista | TRIS-ta | des folosit, scurt |
| nefericit | malfeliĉa | mal-fe-LI-ĉa | înseamnă și „ghinionist” |
| furios, supărat | kolera | ko-LE-ra | |
| fricos, ușor de speriat | timema | ti-ME-ma | |
| obosit | laca | LA-ca | înseamnă și „sătul de” |
| somnoros | dormema | dor-ME-ma | |
| nervos | nervoza | ner-VO-za | |
| calm, liniștit | trankvila | tran-KVI-la | |
| neliniștit, îngrijorat | maltrankvila | mal-tran-KVI-la | |
| singur, singuratic | soleca | so-LE-ca | |
| mândru | fiera | fi-E-ra | fiera pri vi „mândru de tine” |
| gelos | ĵaluza | ĵa-LU-za | se teme că pierde ce este al lui |
| supărat, mâhnit | ĉagrenita | ĉa-gre-NI-ta | |
| surprins | surprizita | sur-pri-ZI-ta |
Nuanțe. Dicționarul ReVo spune că gaja se simte și se arată la exterior, în timp ce ĝoja este un sentiment mai profund, interior. La fel, malgaja este o dispoziție mai ușoară și mai exterioară, iar malĝoja o durere profundă. Trista este și el frecvent: PMEG îl numește o alternativă des folosită la malgaja și malĝoja, deși ReVo citează un ghid de uz care preferă formele cu mal-. Feliĉa înseamnă atât „fericit”, cât și „norocos”; pentru noroc simplu spune bonŝanca. Ĵaluza înseamnă teama de a pierde ceva ce îți aparține; a-ți dori ce are altcineva este envii „a invidia”.
Sentimente în -ita. Ĉagrenita, surprizita și ravita „încântat” vin de la verbele ĉagreni „a supăra, a mâhni”, surprizi „a surprinde” și ravi „a încânta”. Terminația -ita dă starea rezultată, așa că Mi estas surprizita înseamnă „Sunt surprins” (de ceva). Vezi participiile.
Sentimente exprimate prin verbe
| Verb | Pronunție | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| ami | A-mi | Mi amas mian familion. | Îmi iubesc familia. |
| ŝati | ŜA-ti | Mi ŝatas tiun kanton. | Îmi place cântecul acela. |
| plaĉi | PLA-ĉi | Tiu kanto plaĉas al mi. | Cântecul acela îmi place. |
| malami | mal-A-mi | Mi malamas atendi. | Urăsc să aștept. |
| ĝoji | ĜO-ji | Mi ĝojas pri via sukceso. | Mă bucur de succesul tău. |
| timi | TI-mi | Mi timas la hundon. | Mi-e frică de câine. |
| koleri | ko-LE-ri | Li koleras pro la bruo. | Este furios din cauza zgomotului. |
| enui | e-NU-i | Mi enuas. | Mă plictisesc. |
| honti | HON-ti | Mi hontas pri mia eraro. | Mi-e rușine de greșeala mea. |
| esperi | es-PE-ri | Mi esperas, ke vi venos. | Sper că vei veni. |
| bedaŭri | be-DAŬ-ri | Mi bedaŭras, ke mi malfruis. | Îmi pare rău că am întârziat. |
| sopiri | so-PI-ri | Mi sopiras al la maro. | Tânjesc după mare. |
A plăcea, a iubi, a urî. În uzul modern ŝati este cuvântul mai blând, iar ami cel mai puternic; ReVo notează că în uzul mai vechi era invers. PMEG explică faptul că ŝati și plaĉi înseamnă aproape același lucru, dar schimbă rolurile: Mi ŝatas la libron este echivalent cu La libro plaĉas al mi. Ca și „a plăcea” în română, plaĉi ia complementul indirect: al mi „mie”. Pentru „Nu-mi place” spune Mi ne ŝatas ĝin și păstrează malami pentru ură adevărată. Malŝati este tradus „a displăcea” în unele dicționare, dar ReVo îl definește ca a trata ceva drept fără valoare sau neimportant, deci Mi ne ŝatas este formula mai sigură. Despre iubirea dintre oameni vezi Te iubesc.
Ce urmează după verb. Cauza o dai cu pri sau pro: ReVo are atât ĝoji pri la bonaĵo, cât și mi ĝojas pro via helpo. O propoziție întreagă primește ke: Mi ĝojas, ke vi venis; Mi timas, ke pluvos „Mi-e teamă că va ploua”. Aceleași elemente urmează după esti plus adjectiv: Mi estas ĝoja, ke vi venis. Foamea și setea sunt la mâncare și băutură, iar frigul și căldura la vreme și anotimpuri.
Patru feluri de a spune cum te simți
| Structură | Exemplu | Română |
|---|---|---|
| esti + adjectiv | Mi estas laca. | Sunt obosit. |
| verb de sentiment | Mi timas. | Mi-e teamă. |
| senti sin + adjectiv | Mi sentas min sola. | Mă simt singur. |
| Estas al mi + adverb | Estas al mi malvarme. | Mi-e frig. |
În senti sin „a se simți” cuvântul min este complementul direct, iar adjectivul de după el te descrie, deci nu primește -n: Ni sentas nin solaj „Ne simțim singuri”. PMEG numește aceasta o descriere legată prin verb. Pentru cât de bine te simți folosește un adverb: Mi sentas min bone „Mă simt bine”. Ultimul tipar vine din PMEG, care citează Estas al mi malvarme din traducerea lui Zamenhof a basmelor lui Andersen; al mi arată cine simte.
Părți de cuvânt care formează sentimente
| Parte | Efect | Exemple |
|---|---|---|
| mal- | contrariul | feliĉa → malfeliĉa „nefericit”, kontenta → malkontenta „nemulțumit”, ĝoji → malĝoji „a se întrista”, espero → malespero „disperare”, ami → malami „a urî” |
| -iĝ- | a deveni | kolera → koleriĝi „a se înfuria”, laca → laciĝi „a obosi”, trankvila → trankviliĝi „a se calma”, enui → enuiĝi „a se plictisi”, ĉagreni → ĉagreniĝi „a se supăra” |
| -ig- | a face pe cineva să simtă | ĝoji → ĝojigi „a bucura”, timi → timigi „a speria”, koleri → kolerigi „a înfuria”, trankvila → trankviligi „a calma pe cineva”, enui → enuigi „a plictisi” |
| -ig- + -a | care provoacă un sentiment | enuiga „plictisitor”, laciga „obositor”, timiga „înfricoșător”, ĝojiga „îmbucurător” |
| -em- | înclinat spre | timema „fricos”, kolerema „irascibil”, hontema „sfios”, plorema „plângăcios”, enviema „invidios” |
| -eg- | foarte puternic | feliĉega „extrem de fericit”, kolerega „turbat de furie”, lacega „epuizat” |
| -et- | slab | kolereta „puțin iritat”, rideti „a zâmbi” (de la ridi „a râde”) |
| ek- | brusc | ektimi „a se speria brusc”, ekridi „a izbucni în râs”, ekami „a începe să iubești” |
Mai multe despre prefixe și sufixe. Câteva lucruri de urmărit:
- Contrariu sau doar „nu”. Mal- este ideea opusă, în timp ce ne doar o neagă. Perechea din PMEG este ami → malami: Mi ne amas lin „Nu-l iubesc”, dar Mi malamas lin „Îl urăsc”.
- Nu există ĝojiĝi. ReVo nu listează ĝojiĝi, fiindcă ĝoji înseamnă deja „a simți bucurie”.
- Frica. Timiĝi există, dar PMEG recomandă ektimi pentru „a se speria brusc”.
- O stare trecătoare. PMEG spune că -em- poate numi și o dorință de moment: dormema înseamnă „care simte nevoia de somn”, nu „care doarme mult”.
Pentru vorbitorii de română
- Rădăcini latine comune. Timi „a se teme” și esperi „a spera” vin din aceleași rădăcini latine ca verbele românești „a se teme” și „a spera”, iar nervoza seamănă cu „nervos”.
- Pronunția lui ĵaluza. Ĵ se pronunță ca „j” din „jurnal”, deci ĵaluza sună ca „jaluza”, apropiat de „gelos”.
- Fals prieten: coleră. Kolero (de unde kolera) este „mânia”, deci Mi estas kolera înseamnă „Sunt furios”. Boala „coleră” se spune în esperanto ĥolero (ReVo), cu ĥ ca în „hrean”.
Întrebări și răspunsuri despre sentimente
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Kiel vi fartas? | KI-el vi FAR-tas | Ce mai faci? |
| Kiel vi sentas vin? | KI-el vi SEN-tas vin | Cum te simți? |
| Kio estas al vi? | KI-o ES-tas al vi | Ce ai? |
| Kio okazis? | KI-o o-KA-zis | Ce s-a întâmplat? |
| Kio ĝenas vin? | KI-o ĜE-nas vin | Ce te deranjează? |
| Kial vi estas malĝoja? | KI-al vi ES-tas mal-ĜO-ja | De ce ești trist? |
| Nenio, mi nur estas laca. | ne-NI-o, mi nur ES-tas LA-ca | Nimic, sunt doar obosit. |
ReVo definește farti ca a te afla într-o stare bună sau proastă în privința funcțiilor corpului, iar Kiel vi fartas? rămâne formula obișnuită pentru „Ce mai faci?”; răspunsurile sunt la saluturi. Kiel vi sentas vin? întreabă despre dispoziția ta de acum.
Consolare și reacții
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Ne ploru. | ne PLO-ru | Nu plânge. |
| Ne timu. | ne TI-mu | Nu te teme. |
| Ne zorgu. | ne ZOR-gu | Nu-ți face griji. |
| Trankviliĝu. | tran-kvi-LI-ĝu | Calmează-te. |
| Ĉio estos en ordo. | ĈI-o ES-tos en OR-do | Totul va fi bine. |
| Mi kunsentas kun vi. | mi kun-SEN-tas kun vi | Sunt alături de tine. |
| Mi kondolencas. | mi kon-do-LEN-cas | Condoleanțe. |
| Kia domaĝo! | KI-a do-MA-ĝo | Ce păcat! |
| Mi ĝojas pri vi. | mi ĜO-jas pri vi | Mă bucur pentru tine. |
| Mi fieras pri vi. | mi fi-E-ras pri vi | Sunt mândru de tine. |
Comenzile se termină în -u, imperativul, iar ne le face negative. Exclamații scurte precum Ve! „vai” și Hura! „ura” sunt interjecții.
Întrebări frecvente
Cum se spune „sunt fericit” în esperanto?
Mi estas feliĉa sau Mi estas ĝoja. Mi ĝojas singur înseamnă „mă bucur”, de obicei pentru ceva anume.
Cum se spune „sunt obosit” în esperanto?
Mi estas laca. „Sunt epuizat” este Mi estas lacega, iar „obosesc” este Mi laciĝas.
Cum se spune „sunt trist” în esperanto?
Mi estas malĝoja, Mi estas malgaja sau Mi estas trista. Toate trei se folosesc, iar malĝoja este cel mai profund.
Cum se spune „mi-e frică” în esperanto?
Mi timas, cu un complement (Mi timas la hundon) sau o propoziție (Mi timas, ke pluvos). „Nu te teme” este Ne timu.
Care este diferența dintre feliĉa și ĝoja?
Feliĉa este „fericit” obișnuit și înseamnă și „norocos”. Ĝoja înseamnă „bucuros”, iar ĝoji este „a te bucura” de ceva.
Surse
- ReVo: feliĉa, ĝoji, ĝoja, malĝoja, gaja, malgaja, kontenta, trista, kolera, timi, laca, enui
- ReVo: esperi, bedaŭri, sopiri, honti, envii, ŝati, ami, malami, plaĉi, ĉagreni, ravi
- ReVo: trankvila, soleca, fiera, ĵaluza, nervoza, kondolenci, kunsenti, farti, okazi
- PMEG: EM, IĜ, ET, MAL, EK
- PMEG: IĜ-verboj (timiĝi, ektimi), priskribaj verboj (esti, fariĝi), similsignifaj verboj (ŝati, plaĉi)
- Tatoeba (CC BY 2.0 FR), expresii confirmate ca atestate: #1150510 Kio estas al vi?, #435657 Kio okazis?, #3952972 Kio ĝenas vin?, #656588 Kiel vi sentas vin?, #1840821 Mi sentas min sola, #12091947 Kial vi estas malĝoja?, #4810793 Mi kondolencas, #550822 Kia domaĝo, #1015630 Ne ploru, #429408 Ne timu, #466730 Trankviliĝu, #470078 Mi enuas
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.