Esperantopedia

Expresii

Sentimente și emoții în esperanto – fericit, trist, obosit

Spui cum te simți cu „a fi” plus un adjectiv sau cu un verb de sentiment, apoi nuanțezi cu câteva părți de cuvânt.

Actualizat: 5 min de citit

În esperanto spui cum te simți cu esti „a fi” plus un adjectiv – Mi estas feliĉa „Sunt fericit”, Mi estas laca „Sunt obosit” – sau cu un verb de sentiment: Mi ĝojas „Mă bucur”, Mi timas „Mi-e teamă”, Mi enuas „Mă plictisesc”. Câteva părți de cuvânt (mal-, -iĝ-, -ig-, -em-) transformă o singură rădăcină într-o întreagă familie de sentimente. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule; accentul cade mereu pe penultima silabă.

Sentimente exprimate prin adjective

Adjectivele se termină în -a și primesc -j la plural: Ni estas feliĉaj „Suntem fericiți”.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
fericitfeliĉafe-LI-ĉaînseamnă și „norocos”
bucurosĝojaĜO-jamai profund decât gaja
veselgajaGA-jase vede la exterior
mulțumitkontentakon-TEN-tanu mai vrea nimic
tristmalĝojamal-ĜO-jadurere adâncă, de exemplu după o pierdere
abătut, posomorâtmalgajamal-GA-jao dispoziție mai ușoară, trecătoare
tristtristaTRIS-tades folosit, scurt
nefericitmalfeliĉamal-fe-LI-ĉaînseamnă și „ghinionist”
furios, supăratkolerako-LE-ra
fricos, ușor de speriattimemati-ME-ma
obositlacaLA-caînseamnă și „sătul de”
somnorosdormemador-ME-ma
nervosnervozaner-VO-za
calm, liniștittrankvilatran-KVI-la
neliniștit, îngrijoratmaltrankvilamal-tran-KVI-la
singur, singuraticsolecaso-LE-ca
mândrufierafi-E-rafiera pri vi „mândru de tine”
gelosĵaluzaĵa-LU-zase teme că pierde ce este al lui
supărat, mâhnitĉagrenitaĉa-gre-NI-ta
surprinssurprizitasur-pri-ZI-ta

Nuanțe. Dicționarul ReVo spune că gaja se simte și se arată la exterior, în timp ce ĝoja este un sentiment mai profund, interior. La fel, malgaja este o dispoziție mai ușoară și mai exterioară, iar malĝoja o durere profundă. Trista este și el frecvent: PMEG îl numește o alternativă des folosită la malgaja și malĝoja, deși ReVo citează un ghid de uz care preferă formele cu mal-. Feliĉa înseamnă atât „fericit”, cât și „norocos”; pentru noroc simplu spune bonŝanca. Ĵaluza înseamnă teama de a pierde ceva ce îți aparține; a-ți dori ce are altcineva este envii „a invidia”.

Sentimente în -ita. Ĉagrenita, surprizita și ravita „încântat” vin de la verbele ĉagreni „a supăra, a mâhni”, surprizi „a surprinde” și ravi „a încânta”. Terminația -ita dă starea rezultată, așa că Mi estas surprizita înseamnă „Sunt surprins” (de ceva). Vezi participiile.

Sentimente exprimate prin verbe

VerbPronunțieExempluRomână
amiA-miMi amas mian familion.Îmi iubesc familia.
ŝatiŜA-tiMi ŝatas tiun kanton.Îmi place cântecul acela.
plaĉiPLA-ĉiTiu kanto plaĉas al mi.Cântecul acela îmi place.
malamimal-A-miMi malamas atendi.Urăsc să aștept.
ĝojiĜO-jiMi ĝojas pri via sukceso.Mă bucur de succesul tău.
timiTI-miMi timas la hundon.Mi-e frică de câine.
koleriko-LE-riLi koleras pro la bruo.Este furios din cauza zgomotului.
enuie-NU-iMi enuas.Mă plictisesc.
hontiHON-tiMi hontas pri mia eraro.Mi-e rușine de greșeala mea.
esperies-PE-riMi esperas, ke vi venos.Sper că vei veni.
bedaŭribe-DAŬ-riMi bedaŭras, ke mi malfruis.Îmi pare rău că am întârziat.
sopiriso-PI-riMi sopiras al la maro.Tânjesc după mare.

A plăcea, a iubi, a urî. În uzul modern ŝati este cuvântul mai blând, iar ami cel mai puternic; ReVo notează că în uzul mai vechi era invers. PMEG explică faptul că ŝati și plaĉi înseamnă aproape același lucru, dar schimbă rolurile: Mi ŝatas la libron este echivalent cu La libro plaĉas al mi. Ca și „a plăcea” în română, plaĉi ia complementul indirect: al mi „mie”. Pentru „Nu-mi place” spune Mi ne ŝatas ĝin și păstrează malami pentru ură adevărată. Malŝati este tradus „a displăcea” în unele dicționare, dar ReVo îl definește ca a trata ceva drept fără valoare sau neimportant, deci Mi ne ŝatas este formula mai sigură. Despre iubirea dintre oameni vezi Te iubesc.

Ce urmează după verb. Cauza o dai cu pri sau pro: ReVo are atât ĝoji pri la bonaĵo, cât și mi ĝojas pro via helpo. O propoziție întreagă primește ke: Mi ĝojas, ke vi venis; Mi timas, ke pluvos „Mi-e teamă că va ploua”. Aceleași elemente urmează după esti plus adjectiv: Mi estas ĝoja, ke vi venis. Foamea și setea sunt la mâncare și băutură, iar frigul și căldura la vreme și anotimpuri.

Patru feluri de a spune cum te simți

StructurăExempluRomână
esti + adjectivMi estas laca.Sunt obosit.
verb de sentimentMi timas.Mi-e teamă.
senti sin + adjectivMi sentas min sola.Mă simt singur.
Estas al mi + adverbEstas al mi malvarme.Mi-e frig.

În senti sin „a se simți” cuvântul min este complementul direct, iar adjectivul de după el te descrie, deci nu primește -n: Ni sentas nin solaj „Ne simțim singuri”. PMEG numește aceasta o descriere legată prin verb. Pentru cât de bine te simți folosește un adverb: Mi sentas min bone „Mă simt bine”. Ultimul tipar vine din PMEG, care citează Estas al mi malvarme din traducerea lui Zamenhof a basmelor lui Andersen; al mi arată cine simte.

Părți de cuvânt care formează sentimente

ParteEfectExemple
mal-contrariulfeliĉa → malfeliĉa „nefericit”, kontenta → malkontenta „nemulțumit”, ĝoji → malĝoji „a se întrista”, espero → malespero „disperare”, ami → malami „a urî”
-iĝ-a devenikolera → koleriĝi „a se înfuria”, laca → laciĝi „a obosi”, trankvila → trankviliĝi „a se calma”, enui → enuiĝi „a se plictisi”, ĉagreni → ĉagreniĝi „a se supăra”
-ig-a face pe cineva să simtăĝoji → ĝojigi „a bucura”, timi → timigi „a speria”, koleri → kolerigi „a înfuria”, trankvila → trankviligi „a calma pe cineva”, enui → enuigi „a plictisi”
-ig- + -acare provoacă un sentimentenuiga „plictisitor”, laciga „obositor”, timiga „înfricoșător”, ĝojiga „îmbucurător”
-em-înclinat spretimema „fricos”, kolerema „irascibil”, hontema „sfios”, plorema „plângăcios”, enviema „invidios”
-eg-foarte puternicfeliĉega „extrem de fericit”, kolerega „turbat de furie”, lacega „epuizat”
-et-slabkolereta „puțin iritat”, rideti „a zâmbi” (de la ridi „a râde”)
ek-bruscektimi „a se speria brusc”, ekridi „a izbucni în râs”, ekami „a începe să iubești”

Mai multe despre prefixe și sufixe. Câteva lucruri de urmărit:

  • Contrariu sau doar „nu”. Mal- este ideea opusă, în timp ce ne doar o neagă. Perechea din PMEG este ami → malami: Mi ne amas lin „Nu-l iubesc”, dar Mi malamas lin „Îl urăsc”.
  • Nu există ĝojiĝi. ReVo nu listează ĝojiĝi, fiindcă ĝoji înseamnă deja „a simți bucurie”.
  • Frica. Timiĝi există, dar PMEG recomandă ektimi pentru „a se speria brusc”.
  • O stare trecătoare. PMEG spune că -em- poate numi și o dorință de moment: dormema înseamnă „care simte nevoia de somn”, nu „care doarme mult”.

Pentru vorbitorii de română

  • Rădăcini latine comune. Timi „a se teme” și esperi „a spera” vin din aceleași rădăcini latine ca verbele românești „a se teme” și „a spera”, iar nervoza seamănă cu „nervos”.
  • Pronunția lui ĵaluza. Ĵ se pronunță ca „j” din „jurnal”, deci ĵaluza sună ca „jaluza”, apropiat de „gelos”.
  • Fals prieten: coleră. Kolero (de unde kolera) este „mânia”, deci Mi estas kolera înseamnă „Sunt furios”. Boala „coleră” se spune în esperanto ĥolero (ReVo), cu ĥ ca în „hrean”.

Întrebări și răspunsuri despre sentimente

EsperantoPronunțieRomână
Kiel vi fartas?KI-el vi FAR-tasCe mai faci?
Kiel vi sentas vin?KI-el vi SEN-tas vinCum te simți?
Kio estas al vi?KI-o ES-tas al viCe ai?
Kio okazis?KI-o o-KA-zisCe s-a întâmplat?
Kio ĝenas vin?KI-o ĜE-nas vinCe te deranjează?
Kial vi estas malĝoja?KI-al vi ES-tas mal-ĜO-jaDe ce ești trist?
Nenio, mi nur estas laca.ne-NI-o, mi nur ES-tas LA-caNimic, sunt doar obosit.

ReVo definește farti ca a te afla într-o stare bună sau proastă în privința funcțiilor corpului, iar Kiel vi fartas? rămâne formula obișnuită pentru „Ce mai faci?”; răspunsurile sunt la saluturi. Kiel vi sentas vin? întreabă despre dispoziția ta de acum.

Consolare și reacții

EsperantoPronunțieRomână
Ne ploru.ne PLO-ruNu plânge.
Ne timu.ne TI-muNu te teme.
Ne zorgu.ne ZOR-guNu-ți face griji.
Trankviliĝu.tran-kvi-LI-ĝuCalmează-te.
Ĉio estos en ordo.ĈI-o ES-tos en OR-doTotul va fi bine.
Mi kunsentas kun vi.mi kun-SEN-tas kun viSunt alături de tine.
Mi kondolencas.mi kon-do-LEN-casCondoleanțe.
Kia domaĝo!KI-a do-MA-ĝoCe păcat!
Mi ĝojas pri vi.mi ĜO-jas pri viMă bucur pentru tine.
Mi fieras pri vi.mi fi-E-ras pri viSunt mândru de tine.

Comenzile se termină în -u, imperativul, iar ne le face negative. Exclamații scurte precum Ve! „vai” și Hura! „ura” sunt interjecții.

Întrebări frecvente

Cum se spune „sunt fericit” în esperanto?

Mi estas feliĉa sau Mi estas ĝoja. Mi ĝojas singur înseamnă „mă bucur”, de obicei pentru ceva anume.

Cum se spune „sunt obosit” în esperanto?

Mi estas laca. „Sunt epuizat” este Mi estas lacega, iar „obosesc” este Mi laciĝas.

Cum se spune „sunt trist” în esperanto?

Mi estas malĝoja, Mi estas malgaja sau Mi estas trista. Toate trei se folosesc, iar malĝoja este cel mai profund.

Cum se spune „mi-e frică” în esperanto?

Mi timas, cu un complement (Mi timas la hundon) sau o propoziție (Mi timas, ke pluvos). „Nu te teme” este Ne timu.

Care este diferența dintre feliĉa și ĝoja?

Feliĉa este „fericit” obișnuit și înseamnă și „norocos”. Ĝoja înseamnă „bucuros”, iar ĝoji este „a te bucura” de ceva.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.