Esperantopedia

Expresii

Vremea și anotimpurile în esperanto – cuvinte și expresii

Vremea nu are nevoie de „el” în esperanto – spune Pluvas, Neĝas sau Estas varme și învață anotimpurile și cuvintele despre vreme din jurul lor.

Actualizat: 5 min de citit

În esperanto, verbele despre vreme nu au subiect: Pluvas este „Plouă”, Neĝas „Ninge”, iar Tondras „Tună”. Pentru condiții și temperatură, estas este urmat de un adverb: Estas varme „Este cald”, Estas malvarme „Este frig”. Cele patru anotimpuri sunt printempo, somero, aŭtuno, vintro. Ghidurile de pronunție de pe această pagină arată silaba accentuată cu majuscule; este mereu penultima (vezi alfabetul).

Cele patru anotimpuri

RomânăEsperantoPronunție
primăvarăprintempoprin-TEM-po
varăsomeroso-ME-ro
toamnăaŭtunoaŭ-TU-no
iarnăvintroVIN-tro
anotimpsezonose-ZO-no
sezon ploiospluvsezonopluv-se-ZO-no
sezon uscatseka sezonoSE-ka se-ZO-no
vremeveterove-TE-ro

Numele anotimpurilor sunt substantive obișnuite, scrise cu literă mică (după tradiție, lunile se scriu cu majusculă). ReVo tratează printempo ca o singură rădăcină, deși se termină în tempo „timp”. Datează anotimpurile după calendarul gregorian: primăvara emisferei nordice merge de la circa 21 martie la 21 iunie, iar cea a emisferei sudice de la circa 23 septembrie la 21 decembrie.

Cum spui „vara”?

TiparEsperantoRomână
substantiv + -eSomere mi naĝas en la maro.Vara înot în mare.
en la + substantivEn la somero ni veturis al la maro.În vara aceea am mers la mare.
dum la + substantivDum la vintro la tagoj estas mallongaj.În timpul iernii zilele sunt scurte.
ĉi- + substantiv + -eNi havis malmulte da neĝo ĉi-vintre.Am avut puțină zăpadă în iarna aceasta.
adjectiv + substantiv + -nVenontan someron mi vojaĝos.Vara viitoare voi călători.
tuta + substantiv + -nNeĝis la tutan vintron.A nins toată iarna.

Terminația -e transformă un substantiv într-un adverb de timp: somere, vintre, matene (vezi adverbe). Atât somere, cât și en la somero sunt corecte. Chiar exercițiile din Fundamento, citate în ReVo, folosesc en somero și en vintro fără articol.

Un substantiv de timp cu acuzativul -n și fără prepoziție marchează un moment sau o perioadă (PMEG): la sekvan dimanĉon „duminica următoare”, deci pasintan vintron „iarna trecută”, la tutan vintron „toată iarna”. Cuvântul ĉi înseamnă „acesta, aproape de vorbitor”, iar PMEG îl arată în compuse precum ĉi-nokte „în noaptea aceasta” și ĉi-jara „din anul acesta”; ĉi-vintre și ĉi-somere urmează același tipar.

Cuvinte despre vreme

RomânăEsperantoPronunție
cerĉieloĉi-E-lo
soaresunoSU-no
lumina soareluisunbrilosun-BRI-lo
nornuboNU-bo
ceațănebulone-BU-lo
ploaiepluvoPLU-vo
zăpadăneĝoNE-ĝo
grindinăhajloHAJ-lo
gheațăglaciogla-CI-o
îngheț, gerfrostoFROS-to
curcubeuĉielarkoĉi-e-LAR-ko
vântventoVEN-to
adiereventetoven-TE-to
vijelie, vânt foarte puternicventegoven-TE-go
furtunăŝtormoŜTOR-mo
uraganuraganou-ra-GA-no
fulgerfulmoFUL-mo
tunettondroTON-dro
furtună cu fulgere și tunetefulmotondroful-mo-TON-dro

Adjectivele corespunzătoare se termină în -a: suna tago „zi însorită”, nuba „noros”, sennuba „fără nori”, pluva „ploios”, neĝa „cu zăpadă”, venta „cu vânt”, glacia „înghețat”, seka „uscat”, malseka „ud”, kota „noroios”. Cu vetero folosește un adjectiv obișnuit: bela vetero „vreme frumoasă”.

Verbe despre vreme: fără subiect, fără „el”

Engleza are nevoie de un it fictiv („it rains”); esperanto nu. PMEG spune clar să nu se folosească ĝi cu astfel de verbe: Hodiaŭ pluvas, nu Ĝi pluvas hodiaŭ. Adaugă că ĝi redundant din Ĝi estis varmega posttagmezo al lui Zamenhof a dispărut și azi este considerat o greșeală. Vezi pronumele. Româna procedează la fel: „plouă”, nu „el plouă”, deci vorbitorii de română vor simți aceasta firească.

EsperantoRomânăInfinitivPronunție
Pluvas.Plouă.pluviPLU-vas
Neĝas.Ninge.neĝiNE-ĝas
Tondras.Tună.tondriTON-dras
Fulmas.Fulgeră.fulmiFUL-mas
Hajlas.Cade grindină.hajliHAJ-las
Ventas.Bate vântul.ventiVEN-tas
Frostas.Îngheață.frostiFROS-tas
Ŝtormas.Bate furtuna.ŝtormiŜTOR-mas
Sunas.Strălucește soarele.suniSU-nas
Tagiĝas.Se face ziuă.tagiĝita-GI-ĝas

Terminațiile obișnuite dau timpurile (vezi verbele): Hieraŭ pluvis „Ieri a plouat”, Morgaŭ pluvos „Mâine va ploua”. Adverbele adaugă forță: Pluvas forte „Plouă tare”, Neĝas multe „Ninge mult”.

Dacă altceva decât ploaia cade ca ploaia, acel lucru devine subiect, deci nu primește -n: Pluvis ŝtonoj sur la tegmenton „A plouat cu pietre peste acoperiș”. PMEG avertizează împotriva lui ŝtonojn aici.

„Este cald”: Estas varme

Când estas nu are un subiect real, cuvântul care descrie situația este un adverb în -e, nu un adjectiv (PMEG): Estas varme, nu Estas varma. Propriile exemple din PMEG includ Estas mallume „Este întuneric”.

EsperantoRomână
Estas varme.Este cald.
Estas malvarme.Este frig.
Estas sune.Este soare.
Estas nube, sed ne pluvas.Este înnorat, dar nu plouă.
Estas nebule.Este ceață.
Estas malseke.Este umed.
Estas tro malvarme por naĝi.Este prea frig ca să înoți.

Cu un subiect, adjectivul revine și se acordă cu el: La vetero estas varma „Vremea este caldă” (subiectul vetero), Estas bela vetero „Este vreme frumoasă” (adjectivul aparține lui vetero).

Ca să spui cum te simți, folosește verbele varmi și malvarmi, pe care ReVo le definește ca a fi sau a simți cald și frig: Mi malvarmas „Mi-e frig”, Al mi varmas „Mi-e cald”, Ĉu tro varmas? „Este prea cald?”. Atenție: în română persoana apare în dativ („mi-e frig”), pe când în esperanto Mi malvarmas are pe mi ca subiect, iar Estas malvarme descrie vremea, nu pe tine. Mi frostas înseamnă „Îngheț”; ReVo definește frosti ca a simți un frig înghețat.

Temperatura

EsperantoRomână
Kiom da gradoj estas ekstere?Câte grade sunt afară?
Estas dudek gradoj.Sunt douăzeci de grade.
Estas dudek du gradoj celsiaj.Sunt 22 de grade Celsius.
Estas dek gradoj super nulo.Sunt zece grade peste zero.
Estis dek gradoj sub nulo ĉi-matene.Au fost zece grade sub zero în dimineața aceasta.
La temperaturo nun estas minus dek gradoj.Temperatura este acum minus zece grade.
Morgaŭ estos pli varme.Mâine va fi mai cald.

Spune mai întâi numărul, apoi gradoj („un grad” este unu grado); vezi numere. PMEG dă ambele moduri de a citi un semn de temperatură: +10° este plus dek gradoj sau dek gradoj super nulo, iar −10° este minus dek gradoj sau dek gradoj sub nulo.

Sufixele -eg- „mai puternic” și -et- „mai slab” fac o scară: malvarmega „foarte rece”, malvarma „rece”, malvarmeta „răcoros”, varma „cald”, varmega „fierbinte”. Schimbă -a în -e pentru propoziția despre vreme: Estas varmege „Este foarte cald”.

ReVo spune că varma este în mod tradițional o căldură moderată, plăcută, pe când varmega înseamnă neplăcut de cald, chiar arzător. Adaugă că dicționarele PV și PIV au pierdut această nuanță, pe care esperantiștii vorbitori de rusă și germană o păstrează.

Formarea cuvintelor cu rădăcini despre vreme

CuvântPărțiRomână
pluvegopluv·eg·oaversă
pluvetopluv·et·oburniță
pluveropluv·er·opicătură de ploaie
neĝeroneĝ·er·ofulg de zăpadă
neĝulo, neĝhomoneĝ·ul·o, neĝ·hom·oom de zăpadă
pluvneĝopluv·neĝ·olapoviță (zăpadă care se topește în cădere)
senpluvecosen·pluv·ec·osecetă
pluvombrelo, sunombrelopluv·ombrel·o, sun·ombrel·oumbrelă, umbrelă de soare
pluvmantelopluv·mantel·opelerină de ploaie
fulmotondrofulm·o·tondr·ofurtună cu fulgere și tunete
ĉielarkoĉiel·ark·ocurcubeu
malvarmumomal·varm·um·oo răceală

Sufixul -er- numește o bucată dintr-o masă, deci neĝero este un fulg de neĝo. Urmează formele verbale: pluveti „a burniți”, pluvegi „a turna”. ReVo definește ombrelo în sine ca un scut portabil împotriva ploii sau a soarelui, iar pluvombrelo și sunombrelo spun care. Atenție la „frig”: malvarmo este temperatura joasă, pe când malvarmumo este boala. Mai multe în formarea cuvintelor.

Verbele cu -iĝ- „a deveni” pot sta și singure: Aŭtune pli kaj pli malvarmiĝas „Toamna se face tot mai frig”, Vesperiĝas „Se lasă seara”.

Despre vreme, în conversație

EsperantoRomână
Kia estas la vetero en via urbo?Cum e vremea în orașul tău?
Kia bela tago!Ce zi frumoasă!
Pluvas, prenu ombrelon.Plouă, ia o umbrelă.
Surmetu mantelon, ĉar estas malvarme.Pune-ți un palton, pentru că e frig.
Ĉu morgaŭ pluvos?Va ploua mâine?
Laŭ la veterprognozo morgaŭ neĝos.Conform prognozei meteo, mâine va ninge.
Kiun sezonon vi plej ŝatas?Ce anotimp îți place cel mai mult?
Mi plej ŝatas la printempon.Cel mai mult îmi place primăvara.

Ultimele două propoziții folosesc acuzativul: anotimpul este complementul lui ŝatas, deci se termină în -n.

Întrebări frecvente

Cum se spune „Plouă” în esperanto?

Pluvas. Nu există cuvânt pentru „el”: verbele despre vreme nu au subiect, iar PMEG spune să nu adaugi ĝi. Trecut: Pluvis; viitor: Pluvos.

Cum se spun „Este frig” sau „Este cald” în esperanto?

Estas malvarme și Estas varme; pentru foarte cald, Estas varmege. Cuvântul de după estas este un adverb în -e.

Care sunt anotimpurile în esperanto?

Printempo (primăvară), somero (vară), aŭtuno (toamnă) și vintro (iarnă), toate cu literă mică.

Cum se spune „iarna” în esperanto?

Vintre sau en la vintro. Pentru „în iarna aceasta” spune ĉi-vintre, iar pentru „iarna trecută” pasintan vintron.

Cum spui temperatura în esperanto?

Spune numărul și gradoj: Estas dek gradoj. Pentru sub zero folosește minus dek gradoj sau dek gradoj sub nulo.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.