Expresii
Vremea și anotimpurile în esperanto – cuvinte și expresii
Vremea nu are nevoie de „el” în esperanto – spune Pluvas, Neĝas sau Estas varme și învață anotimpurile și cuvintele despre vreme din jurul lor.
În esperanto, verbele despre vreme nu au subiect: Pluvas este „Plouă”, Neĝas „Ninge”, iar Tondras „Tună”. Pentru condiții și temperatură, estas este urmat de un adverb: Estas varme „Este cald”, Estas malvarme „Este frig”. Cele patru anotimpuri sunt printempo, somero, aŭtuno, vintro. Ghidurile de pronunție de pe această pagină arată silaba accentuată cu majuscule; este mereu penultima (vezi alfabetul).
Cele patru anotimpuri
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| primăvară | printempo | prin-TEM-po |
| vară | somero | so-ME-ro |
| toamnă | aŭtuno | aŭ-TU-no |
| iarnă | vintro | VIN-tro |
| anotimp | sezono | se-ZO-no |
| sezon ploios | pluvsezono | pluv-se-ZO-no |
| sezon uscat | seka sezono | SE-ka se-ZO-no |
| vreme | vetero | ve-TE-ro |
Numele anotimpurilor sunt substantive obișnuite, scrise cu literă mică (după tradiție, lunile se scriu cu majusculă). ReVo tratează printempo ca o singură rădăcină, deși se termină în tempo „timp”. Datează anotimpurile după calendarul gregorian: primăvara emisferei nordice merge de la circa 21 martie la 21 iunie, iar cea a emisferei sudice de la circa 23 septembrie la 21 decembrie.
Cum spui „vara”?
| Tipar | Esperanto | Română |
|---|---|---|
| substantiv + -e | Somere mi naĝas en la maro. | Vara înot în mare. |
| en la + substantiv | En la somero ni veturis al la maro. | În vara aceea am mers la mare. |
| dum la + substantiv | Dum la vintro la tagoj estas mallongaj. | În timpul iernii zilele sunt scurte. |
| ĉi- + substantiv + -e | Ni havis malmulte da neĝo ĉi-vintre. | Am avut puțină zăpadă în iarna aceasta. |
| adjectiv + substantiv + -n | Venontan someron mi vojaĝos. | Vara viitoare voi călători. |
| tuta + substantiv + -n | Neĝis la tutan vintron. | A nins toată iarna. |
Terminația -e transformă un substantiv într-un adverb de timp: somere, vintre, matene (vezi adverbe). Atât somere, cât și en la somero sunt corecte. Chiar exercițiile din Fundamento, citate în ReVo, folosesc en somero și en vintro fără articol.
Un substantiv de timp cu acuzativul -n și fără prepoziție marchează un moment sau o perioadă (PMEG): la sekvan dimanĉon „duminica următoare”, deci pasintan vintron „iarna trecută”, la tutan vintron „toată iarna”. Cuvântul ĉi înseamnă „acesta, aproape de vorbitor”, iar PMEG îl arată în compuse precum ĉi-nokte „în noaptea aceasta” și ĉi-jara „din anul acesta”; ĉi-vintre și ĉi-somere urmează același tipar.
Cuvinte despre vreme
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| cer | ĉielo | ĉi-E-lo |
| soare | suno | SU-no |
| lumina soarelui | sunbrilo | sun-BRI-lo |
| nor | nubo | NU-bo |
| ceață | nebulo | ne-BU-lo |
| ploaie | pluvo | PLU-vo |
| zăpadă | neĝo | NE-ĝo |
| grindină | hajlo | HAJ-lo |
| gheață | glacio | gla-CI-o |
| îngheț, ger | frosto | FROS-to |
| curcubeu | ĉielarko | ĉi-e-LAR-ko |
| vânt | vento | VEN-to |
| adiere | venteto | ven-TE-to |
| vijelie, vânt foarte puternic | ventego | ven-TE-go |
| furtună | ŝtormo | ŜTOR-mo |
| uragan | uragano | u-ra-GA-no |
| fulger | fulmo | FUL-mo |
| tunet | tondro | TON-dro |
| furtună cu fulgere și tunete | fulmotondro | ful-mo-TON-dro |
Adjectivele corespunzătoare se termină în -a: suna tago „zi însorită”, nuba „noros”, sennuba „fără nori”, pluva „ploios”, neĝa „cu zăpadă”, venta „cu vânt”, glacia „înghețat”, seka „uscat”, malseka „ud”, kota „noroios”. Cu vetero folosește un adjectiv obișnuit: bela vetero „vreme frumoasă”.
Verbe despre vreme: fără subiect, fără „el”
Engleza are nevoie de un it fictiv („it rains”); esperanto nu. PMEG spune clar să nu se folosească ĝi cu astfel de verbe: Hodiaŭ pluvas, nu Ĝi pluvas hodiaŭ. Adaugă că ĝi redundant din Ĝi estis varmega posttagmezo al lui Zamenhof a dispărut și azi este considerat o greșeală. Vezi pronumele. Româna procedează la fel: „plouă”, nu „el plouă”, deci vorbitorii de română vor simți aceasta firească.
| Esperanto | Română | Infinitiv | Pronunție |
|---|---|---|---|
| Pluvas. | Plouă. | pluvi | PLU-vas |
| Neĝas. | Ninge. | neĝi | NE-ĝas |
| Tondras. | Tună. | tondri | TON-dras |
| Fulmas. | Fulgeră. | fulmi | FUL-mas |
| Hajlas. | Cade grindină. | hajli | HAJ-las |
| Ventas. | Bate vântul. | venti | VEN-tas |
| Frostas. | Îngheață. | frosti | FROS-tas |
| Ŝtormas. | Bate furtuna. | ŝtormi | ŜTOR-mas |
| Sunas. | Strălucește soarele. | suni | SU-nas |
| Tagiĝas. | Se face ziuă. | tagiĝi | ta-GI-ĝas |
Terminațiile obișnuite dau timpurile (vezi verbele): Hieraŭ pluvis „Ieri a plouat”, Morgaŭ pluvos „Mâine va ploua”. Adverbele adaugă forță: Pluvas forte „Plouă tare”, Neĝas multe „Ninge mult”.
Dacă altceva decât ploaia cade ca ploaia, acel lucru devine subiect, deci nu primește -n: Pluvis ŝtonoj sur la tegmenton „A plouat cu pietre peste acoperiș”. PMEG avertizează împotriva lui ŝtonojn aici.
„Este cald”: Estas varme
Când estas nu are un subiect real, cuvântul care descrie situația este un adverb în -e, nu un adjectiv (PMEG): Estas varme, nu Estas varma. Propriile exemple din PMEG includ Estas mallume „Este întuneric”.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Estas varme. | Este cald. |
| Estas malvarme. | Este frig. |
| Estas sune. | Este soare. |
| Estas nube, sed ne pluvas. | Este înnorat, dar nu plouă. |
| Estas nebule. | Este ceață. |
| Estas malseke. | Este umed. |
| Estas tro malvarme por naĝi. | Este prea frig ca să înoți. |
Cu un subiect, adjectivul revine și se acordă cu el: La vetero estas varma „Vremea este caldă” (subiectul vetero), Estas bela vetero „Este vreme frumoasă” (adjectivul aparține lui vetero).
Ca să spui cum te simți, folosește verbele varmi și malvarmi, pe care ReVo le definește ca a fi sau a simți cald și frig: Mi malvarmas „Mi-e frig”, Al mi varmas „Mi-e cald”, Ĉu tro varmas? „Este prea cald?”. Atenție: în română persoana apare în dativ („mi-e frig”), pe când în esperanto Mi malvarmas are pe mi ca subiect, iar Estas malvarme descrie vremea, nu pe tine. Mi frostas înseamnă „Îngheț”; ReVo definește frosti ca a simți un frig înghețat.
Temperatura
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Kiom da gradoj estas ekstere? | Câte grade sunt afară? |
| Estas dudek gradoj. | Sunt douăzeci de grade. |
| Estas dudek du gradoj celsiaj. | Sunt 22 de grade Celsius. |
| Estas dek gradoj super nulo. | Sunt zece grade peste zero. |
| Estis dek gradoj sub nulo ĉi-matene. | Au fost zece grade sub zero în dimineața aceasta. |
| La temperaturo nun estas minus dek gradoj. | Temperatura este acum minus zece grade. |
| Morgaŭ estos pli varme. | Mâine va fi mai cald. |
Spune mai întâi numărul, apoi gradoj („un grad” este unu grado); vezi numere. PMEG dă ambele moduri de a citi un semn de temperatură: +10° este plus dek gradoj sau dek gradoj super nulo, iar −10° este minus dek gradoj sau dek gradoj sub nulo.
Sufixele -eg- „mai puternic” și -et- „mai slab” fac o scară: malvarmega „foarte rece”, malvarma „rece”, malvarmeta „răcoros”, varma „cald”, varmega „fierbinte”. Schimbă -a în -e pentru propoziția despre vreme: Estas varmege „Este foarte cald”.
ReVo spune că varma este în mod tradițional o căldură moderată, plăcută, pe când varmega înseamnă neplăcut de cald, chiar arzător. Adaugă că dicționarele PV și PIV au pierdut această nuanță, pe care esperantiștii vorbitori de rusă și germană o păstrează.
Formarea cuvintelor cu rădăcini despre vreme
| Cuvânt | Părți | Română |
|---|---|---|
| pluvego | pluv·eg·o | aversă |
| pluveto | pluv·et·o | burniță |
| pluvero | pluv·er·o | picătură de ploaie |
| neĝero | neĝ·er·o | fulg de zăpadă |
| neĝulo, neĝhomo | neĝ·ul·o, neĝ·hom·o | om de zăpadă |
| pluvneĝo | pluv·neĝ·o | lapoviță (zăpadă care se topește în cădere) |
| senpluveco | sen·pluv·ec·o | secetă |
| pluvombrelo, sunombrelo | pluv·ombrel·o, sun·ombrel·o | umbrelă, umbrelă de soare |
| pluvmantelo | pluv·mantel·o | pelerină de ploaie |
| fulmotondro | fulm·o·tondr·o | furtună cu fulgere și tunete |
| ĉielarko | ĉiel·ark·o | curcubeu |
| malvarmumo | mal·varm·um·o | o răceală |
Sufixul -er- numește o bucată dintr-o masă, deci neĝero este un fulg de neĝo. Urmează formele verbale: pluveti „a burniți”, pluvegi „a turna”. ReVo definește ombrelo în sine ca un scut portabil împotriva ploii sau a soarelui, iar pluvombrelo și sunombrelo spun care. Atenție la „frig”: malvarmo este temperatura joasă, pe când malvarmumo este boala. Mai multe în formarea cuvintelor.
Verbele cu -iĝ- „a deveni” pot sta și singure: Aŭtune pli kaj pli malvarmiĝas „Toamna se face tot mai frig”, Vesperiĝas „Se lasă seara”.
Despre vreme, în conversație
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Kia estas la vetero en via urbo? | Cum e vremea în orașul tău? |
| Kia bela tago! | Ce zi frumoasă! |
| Pluvas, prenu ombrelon. | Plouă, ia o umbrelă. |
| Surmetu mantelon, ĉar estas malvarme. | Pune-ți un palton, pentru că e frig. |
| Ĉu morgaŭ pluvos? | Va ploua mâine? |
| Laŭ la veterprognozo morgaŭ neĝos. | Conform prognozei meteo, mâine va ninge. |
| Kiun sezonon vi plej ŝatas? | Ce anotimp îți place cel mai mult? |
| Mi plej ŝatas la printempon. | Cel mai mult îmi place primăvara. |
Ultimele două propoziții folosesc acuzativul: anotimpul este complementul lui ŝatas, deci se termină în -n.
Întrebări frecvente
Cum se spune „Plouă” în esperanto?
Pluvas. Nu există cuvânt pentru „el”: verbele despre vreme nu au subiect, iar PMEG spune să nu adaugi ĝi. Trecut: Pluvis; viitor: Pluvos.
Cum se spun „Este frig” sau „Este cald” în esperanto?
Estas malvarme și Estas varme; pentru foarte cald, Estas varmege. Cuvântul de după estas este un adverb în -e.
Care sunt anotimpurile în esperanto?
Printempo (primăvară), somero (vară), aŭtuno (toamnă) și vintro (iarnă), toate cu literă mică.
Cum se spune „iarna” în esperanto?
Vintre sau en la vintro. Pentru „în iarna aceasta” spune ĉi-vintre, iar pentru „iarna trecută” pasintan vintron.
Cum spui temperatura în esperanto?
Spune numărul și gradoj: Estas dek gradoj. Pentru sub zero folosește minus dek gradoj sau dek gradoj sub nulo.
Surse
- PMEG: Sensubjektaj verboj (pluvi, neĝi, hajli, ŝtormi, frosti, fulmi, tondri)
- PMEG: Tria persono (fără ĝi cu verbe fără subiect)
- PMEG: Uzo de E-vortoj (Estas mallume, Kritiki estas facile)
- PMEG: N por tempopunkto și N por mezuro
- PMEG: Dum
- PMEG: Ĉi (ĉi-nokte, la ĉi-jara somero)
- PMEG: Plus kaj minus (plus dek gradoj, dek gradoj sub nulo)
- ReVo: printempo, somero, aŭtuno, vintro, sezono
- ReVo: pluvo și cuvintele derivate, neĝo, vento, nebulo, fulmo, tondri, hajlo
- ReVo: ŝtormo, uragano, frosto, glacio, nubo, vetero, suno
- ReVo: varma, malvarma și cuvintele derivate, grado, ombrelo
- Propoziții Tatoeba (CC BY 2.0 FR), folosite ca atare: #2127737, #980568, #557222, #583328; scurtate sau adaptate, și folosite pentru a verifica utilizarea: #13090664, #12313539, #2652792, #639494, #870840, #6380476
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.