Esperantopedia

Expresii

Cuvinte despre natură în esperanto: copac, râu, munte, cer

Învață cuvintele pentru peisaj, plante și cer, apoi câteva părți de cuvânt care transformă copacul în pădure și râul în pârâu.

Actualizat: 4 min de citit

În esperanto copacul este arbo, râul rivero, muntele monto, floarea floro, iar soarele suno. Cuvintele despre natură sunt substantive obișnuite terminate în -o, iar câteva părți de cuvânt le înmulțesc: arbo plus -ar- dă arbaro „pădure”, iar rivero plus -et- dă rivereto „pârâu”. Ghidurile de pronunție arată silaba accentuată cu majuscule; este mereu penultima (vezi alfabetul).

Peisaj și ape

RomânăEsperantoPronunție
naturănaturona-TU-ro
peisajpejzaĝopej-ZA-ĝo
muntemontoMON-to
lanț muntosmontaromon-TA-ro
dealmonteto, altaĵomon-TE-to, al-TA-ĵo
vulcanvulkanovul-KA-no
valevaloVA-lo
câmpieebenaĵoe-be-NA-ĵo
câmpkampoKAM-po
pajișteherbejoher-BE-jo
pădurearbaroar-BA-ro
junglăĝangaloĝan-GA-lo
deșertdezertode-ZER-to
mlaștinămarĉoMAR-ĉo
potecăpadoPA-do
râuriverori-VE-ro
pârâuriveretori-ve-RE-to
izvorfontoFON-to
cascadăakvofaloak-vo-FA-lo
laclagoLA-go
maremaroMA-ro
oceanoceanoo-ce-A-no
țărmmarbordomar-BOR-do
plajăplaĝoPLA-ĝo
nisipsabloSA-blo
insulăinsuloin-SU-lo
arhipelaginsularoin-su-LA-ro
ghețarglaĉerogla-ĈE-ro
stâncărokoRO-ko

ReVo definește monteto ca un munte mic și scund, de obicei cu vârf plat sau rotunjit, iar altaĵo ca un loc ridicat bine deasupra nivelului normal al terenului. Un kampo este în primul rând teren plat, cultivat sau care poate fi cultivat, iar un herbejo este locul unde crește iarbă sălbatică sau cultivată. Un marĉo este teren noroios sub o apă mică, stătută, iar un pado este o cărare nepavată, bătută de pietoni, călăreți sau bicicliști.

Plante și copaci

RomânăEsperantoPronunție
copacarboAR-bo
arbust, tufișarbustoar-BUS-to
floarefloroFLO-ro
iarbăherboHER-bo
frunzăfoliofo-LI-o
ramurăbranĉoBRAN-ĉo
trunchitrunkoTRUN-ko
rădăcinăradikora-DI-ko
mugureburĝonobur-ĜO-no
sămânțăsemoSE-mo
fructfruktoFRUK-to
plantăvegetaĵo, kreskaĵove-ge-TA-ĵo, kres-KA-ĵo
mușchimuskoMUS-ko
ciupercăfungoFUN-go
trandafirrozoRO-zo
stejarkverkoKVER-ko
pinpinoPI-no
mesteacănbetulobe-TU-lo
salciesalikosa-LI-ko
măr (pom)pomarbo, pomujopo-MAR-bo, po-MU-jo

ReVo definește arbo ca o plantă lemnoasă perenă cu un trunchi înalt care se ramifică sus, iar arbusto ca una care se ramifică de la bază. Un copac poate fi numit după fructul lui: ReVo spune că arborele pe care cresc merele este un pomujo sau pomarbo. Kreskaĵo „ceva ce crește” este sinonim cu vegetaĵo. Animalele au pagina lor: vezi animale.

Cer, soare și elementele

RomânăEsperantoPronunție
cerĉieloĉi-E-lo
soaresunoSU-no
lunălunoLU-no
steasteloSTE-lo
nornuboNU-bo
orizonthorizontoho-ri-ZON-to
pământ, solteroTE-ro
apăakvoAK-vo
focfajroFAJ-ro
aeraeroa-E-ro
zoriaŭroroaŭ-RO-ro
amurgkrepuskokre-PUS-ko
răsărit de soaresunleviĝosun-le-VI-ĝo
apus de soaresunsubirosun-su-BI-ro
lumina soareluisunbrilosun-BRI-lo
curcubeuĉielarkoĉi-e-LAR-ko

Tero acoperă trei lucruri: planeta, uscatul (spre deosebire de apă) și solul. Pentru planeta ca întreg ReVo adaugă terglobo „globul pământesc”. Aŭroro este lumina de dimineață dinaintea răsăritului, krepusko lumina slabă de după apus sau dinaintea răsăritului. Ploaia, zăpada, vântul și anotimpurile sunt pe pagina vreme și anotimpuri.

Cum se formează cuvintele despre natură?

Parte de cuvântSensExemple
-ar-un grup de multe lucruri asemănătoarearbaro pădure, montaro lanț muntos, insularo arhipelag, stelaro constelație, foliaro frunziș
-et-mic, slabmonteto deal, rivereto pârâu, lageto lac mic, arbeto copăcel
-eg-mare, puternicriverego râu mare, puternic, ŝtonego piatră uriașă, nemișcată, ventego vijelie
-ej-locherbejo pajiște, glaciejo ghețar (PMEG: aproximativ glaĉero), promenejo promenadă, sablejo loc nisipos
-aĵ-un lucru concretaltaĵo teren înalt, ebenaĵo câmpie, kreskaĵo plantă
sen-fărăsennuba fără nori, senakva fără apă
pra-primitiv, de începutpraarbaro pădure virgină

PMEG folosește arbo → arbaro ca exemplu pentru -ar- și spune că -ej- poate marca și un loc natural unde ceva abundă: herbejo, sablejo, glaciejo. Mai multe în sufixe și prefixe.

Contrarii și cuvinte compuse

RomânăEsperantoPronunție
înalt, josalta, malaltaAL-ta, mal-AL-ta
adânc, puțin adâncprofunda, malprofundapro-FUN-da, mal-pro-FUN-da
lat, îngustlarĝa, mallarĝaLAR-ĝa, mal-LAR-ĝa
lung, scurtlonga, mallongaLON-ga, mal-LON-ga
aproape, departeproksima, malproksimaprok-SI-ma, mal-prok-SI-ma
uscat, udseka, malsekaSE-ka, mal-SE-ka
a se ridica, a coborîleviĝi, malleviĝile-VI-ĝi, mal-le-VI-ĝi

Prefixul mal- dă contrarii, iar multe cuvinte despre natură sunt compuse cu cuvântul principal la sfârșit: akvofalo este „apă-cădere”, sunleviĝo „soare-ridicare”, sunsubiro „soare-intrare-sub”, ĉielarko „cer-arc”, marbordo „mare-margine”, sunbrilo „soare-strălucire” și pluvarbaro „ploaie-pădure”. Akvofalo are un -o- de legătură, iar sunleviĝo nu; vezi formarea cuvintelor pentru când se folosește.

Verbe despre natură

RomânăEsperantoPronunție
a crește (plante, ființe vii)kreskiKRES-ki
a înflorifloriFLO-ri
a începe să înfloreascăekfloriek-FLO-ri
a încolțiĝermiĜER-mi
a curgefluiFLU-i
a strălucibriliBRI-li
a răsări (soare, lună)leviĝile-VI-ĝi
a apune (soare, lună)subirisu-BI-ri
a bate (vântul)bloviBLO-vi
a cădeafaliFA-li
a secasekiĝise-KI-ĝi
a se înroșiruĝiĝiru-ĜI-ĝi

Kreski nu are complement direct. Ca să crești ceva tu însuți, folosește kultivi „a cultiva”: Mi kultivas florojn „Cultiv flori”. ReVo definește flori ca a face flori, iar subiri spus despre soare și stele ca a trece sub orizont.

Pentru o excursie în aer liber îți mai trebuie câteva verbe: promeni „a se plimba”, piediri „a merge pe jos”, ekskursi „a face o excursie”, grimpi „a urca, a se cățăra”, tendumi „a campa (a locui într-un cort)”, naĝi „a înota” și ripozi „a se odihni”. Vezi și expresii de călătorie.

Natura în propoziții

EsperantoRomână
Ni promenis en la arbaro.Ne-am plimbat prin pădure.
Ni iris en la arbaron.Am intrat în pădure.
La rivero fluas al la maro.Râul curge spre mare.
Ni tendumis apud la lago.Am campat lângă lac.
Kiom alta estas tiu monto?Cât de înalt este muntele acela?
La lago estas profunda, sed la rivero estas malprofunda.Lacul este adânc, dar râul este puțin adânc.
Printempe la arboj ekfloras kaj la herbo kreskas.Primăvara copacii încep să înflorească și iarba crește.
Vespere la suno subiras kaj la ĉielo ruĝiĝas.Seara soarele apune și cerul se înroșește.
Nokte la luno brilas, kaj ni vidas multajn stelojn.Noaptea luna strălucește și vedem multe stele.
Mi ŝatas promeni en la naturo.Îmi place să mă plimb în natură.

Compară primele două propoziții. En la arbaro numește locul unde are loc plimbarea, pe când en la arbaron, cu acuzativul -n, arată mișcarea înăuntrul pădurii (PMEG). În română diferența o arată verbul și prepoziția („prin pădure” / „în pădure”); în esperanto o arată terminația. Cuvântul al arată deja direcția, deci al la maro nu primește -n.

Întrebări frecvente

Cum se spune „copac” în esperanto?

Arbo, la plural arboj. Mulți copaci laolaltă formează un arbaro „pădure”, iar un copac mic este un arbeto. Un măr este un pomarbo sau pomujo.

Cum se spune „natură” în esperanto?

Naturo. Adjectivul este natura „natural”, iar sovaĝa înseamnă sălbatic, apropiat de natură.

Cum se spune „pădure” în esperanto?

Arbaro, de la arbo „copac” plus -ar- „grup de multe”. O pădure virgină este un praarbaro, iar una tropicală deasă un ĝangalo sau pluvarbaro.

Cum se spune „pământ” în esperanto?

Tero înseamnă planeta, uscatul și solul. Planeta ca glob se spune și terglobo.

Cum se spun „răsărit” și „apus” în esperanto?

Sunleviĝo și sunsubiro. Ca verbe, spune La suno leviĝas „Soarele răsare” și La suno subiras „Soarele apune”.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.