Expresii
Cuvinte despre natură în esperanto: copac, râu, munte, cer
Învață cuvintele pentru peisaj, plante și cer, apoi câteva părți de cuvânt care transformă copacul în pădure și râul în pârâu.
În esperanto copacul este arbo, râul rivero, muntele monto, floarea floro, iar soarele suno. Cuvintele despre natură sunt substantive obișnuite terminate în -o, iar câteva părți de cuvânt le înmulțesc: arbo plus -ar- dă arbaro „pădure”, iar rivero plus -et- dă rivereto „pârâu”. Ghidurile de pronunție arată silaba accentuată cu majuscule; este mereu penultima (vezi alfabetul).
Peisaj și ape
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| natură | naturo | na-TU-ro |
| peisaj | pejzaĝo | pej-ZA-ĝo |
| munte | monto | MON-to |
| lanț muntos | montaro | mon-TA-ro |
| deal | monteto, altaĵo | mon-TE-to, al-TA-ĵo |
| vulcan | vulkano | vul-KA-no |
| vale | valo | VA-lo |
| câmpie | ebenaĵo | e-be-NA-ĵo |
| câmp | kampo | KAM-po |
| pajiște | herbejo | her-BE-jo |
| pădure | arbaro | ar-BA-ro |
| junglă | ĝangalo | ĝan-GA-lo |
| deșert | dezerto | de-ZER-to |
| mlaștină | marĉo | MAR-ĉo |
| potecă | pado | PA-do |
| râu | rivero | ri-VE-ro |
| pârâu | rivereto | ri-ve-RE-to |
| izvor | fonto | FON-to |
| cascadă | akvofalo | ak-vo-FA-lo |
| lac | lago | LA-go |
| mare | maro | MA-ro |
| ocean | oceano | o-ce-A-no |
| țărm | marbordo | mar-BOR-do |
| plajă | plaĝo | PLA-ĝo |
| nisip | sablo | SA-blo |
| insulă | insulo | in-SU-lo |
| arhipelag | insularo | in-su-LA-ro |
| ghețar | glaĉero | gla-ĈE-ro |
| stâncă | roko | RO-ko |
ReVo definește monteto ca un munte mic și scund, de obicei cu vârf plat sau rotunjit, iar altaĵo ca un loc ridicat bine deasupra nivelului normal al terenului. Un kampo este în primul rând teren plat, cultivat sau care poate fi cultivat, iar un herbejo este locul unde crește iarbă sălbatică sau cultivată. Un marĉo este teren noroios sub o apă mică, stătută, iar un pado este o cărare nepavată, bătută de pietoni, călăreți sau bicicliști.
Plante și copaci
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| copac | arbo | AR-bo |
| arbust, tufiș | arbusto | ar-BUS-to |
| floare | floro | FLO-ro |
| iarbă | herbo | HER-bo |
| frunză | folio | fo-LI-o |
| ramură | branĉo | BRAN-ĉo |
| trunchi | trunko | TRUN-ko |
| rădăcină | radiko | ra-DI-ko |
| mugure | burĝono | bur-ĜO-no |
| sămânță | semo | SE-mo |
| fruct | frukto | FRUK-to |
| plantă | vegetaĵo, kreskaĵo | ve-ge-TA-ĵo, kres-KA-ĵo |
| mușchi | musko | MUS-ko |
| ciupercă | fungo | FUN-go |
| trandafir | rozo | RO-zo |
| stejar | kverko | KVER-ko |
| pin | pino | PI-no |
| mesteacăn | betulo | be-TU-lo |
| salcie | saliko | sa-LI-ko |
| măr (pom) | pomarbo, pomujo | po-MAR-bo, po-MU-jo |
ReVo definește arbo ca o plantă lemnoasă perenă cu un trunchi înalt care se ramifică sus, iar arbusto ca una care se ramifică de la bază. Un copac poate fi numit după fructul lui: ReVo spune că arborele pe care cresc merele este un pomujo sau pomarbo. Kreskaĵo „ceva ce crește” este sinonim cu vegetaĵo. Animalele au pagina lor: vezi animale.
Cer, soare și elementele
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| cer | ĉielo | ĉi-E-lo |
| soare | suno | SU-no |
| lună | luno | LU-no |
| stea | stelo | STE-lo |
| nor | nubo | NU-bo |
| orizont | horizonto | ho-ri-ZON-to |
| pământ, sol | tero | TE-ro |
| apă | akvo | AK-vo |
| foc | fajro | FAJ-ro |
| aer | aero | a-E-ro |
| zori | aŭroro | aŭ-RO-ro |
| amurg | krepusko | kre-PUS-ko |
| răsărit de soare | sunleviĝo | sun-le-VI-ĝo |
| apus de soare | sunsubiro | sun-su-BI-ro |
| lumina soarelui | sunbrilo | sun-BRI-lo |
| curcubeu | ĉielarko | ĉi-e-LAR-ko |
Tero acoperă trei lucruri: planeta, uscatul (spre deosebire de apă) și solul. Pentru planeta ca întreg ReVo adaugă terglobo „globul pământesc”. Aŭroro este lumina de dimineață dinaintea răsăritului, krepusko lumina slabă de după apus sau dinaintea răsăritului. Ploaia, zăpada, vântul și anotimpurile sunt pe pagina vreme și anotimpuri.
Cum se formează cuvintele despre natură?
| Parte de cuvânt | Sens | Exemple |
|---|---|---|
| -ar- | un grup de multe lucruri asemănătoare | arbaro pădure, montaro lanț muntos, insularo arhipelag, stelaro constelație, foliaro frunziș |
| -et- | mic, slab | monteto deal, rivereto pârâu, lageto lac mic, arbeto copăcel |
| -eg- | mare, puternic | riverego râu mare, puternic, ŝtonego piatră uriașă, nemișcată, ventego vijelie |
| -ej- | loc | herbejo pajiște, glaciejo ghețar (PMEG: aproximativ glaĉero), promenejo promenadă, sablejo loc nisipos |
| -aĵ- | un lucru concret | altaĵo teren înalt, ebenaĵo câmpie, kreskaĵo plantă |
| sen- | fără | sennuba fără nori, senakva fără apă |
| pra- | primitiv, de început | praarbaro pădure virgină |
PMEG folosește arbo → arbaro ca exemplu pentru -ar- și spune că -ej- poate marca și un loc natural unde ceva abundă: herbejo, sablejo, glaciejo. Mai multe în sufixe și prefixe.
Contrarii și cuvinte compuse
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| înalt, jos | alta, malalta | AL-ta, mal-AL-ta |
| adânc, puțin adânc | profunda, malprofunda | pro-FUN-da, mal-pro-FUN-da |
| lat, îngust | larĝa, mallarĝa | LAR-ĝa, mal-LAR-ĝa |
| lung, scurt | longa, mallonga | LON-ga, mal-LON-ga |
| aproape, departe | proksima, malproksima | prok-SI-ma, mal-prok-SI-ma |
| uscat, ud | seka, malseka | SE-ka, mal-SE-ka |
| a se ridica, a coborî | leviĝi, malleviĝi | le-VI-ĝi, mal-le-VI-ĝi |
Prefixul mal- dă contrarii, iar multe cuvinte despre natură sunt compuse cu cuvântul principal la sfârșit: akvofalo este „apă-cădere”, sunleviĝo „soare-ridicare”, sunsubiro „soare-intrare-sub”, ĉielarko „cer-arc”, marbordo „mare-margine”, sunbrilo „soare-strălucire” și pluvarbaro „ploaie-pădure”. Akvofalo are un -o- de legătură, iar sunleviĝo nu; vezi formarea cuvintelor pentru când se folosește.
Verbe despre natură
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| a crește (plante, ființe vii) | kreski | KRES-ki |
| a înflori | flori | FLO-ri |
| a începe să înflorească | ekflori | ek-FLO-ri |
| a încolți | ĝermi | ĜER-mi |
| a curge | flui | FLU-i |
| a străluci | brili | BRI-li |
| a răsări (soare, lună) | leviĝi | le-VI-ĝi |
| a apune (soare, lună) | subiri | su-BI-ri |
| a bate (vântul) | blovi | BLO-vi |
| a cădea | fali | FA-li |
| a seca | sekiĝi | se-KI-ĝi |
| a se înroși | ruĝiĝi | ru-ĜI-ĝi |
Kreski nu are complement direct. Ca să crești ceva tu însuți, folosește kultivi „a cultiva”: Mi kultivas florojn „Cultiv flori”. ReVo definește flori ca a face flori, iar subiri spus despre soare și stele ca a trece sub orizont.
Pentru o excursie în aer liber îți mai trebuie câteva verbe: promeni „a se plimba”, piediri „a merge pe jos”, ekskursi „a face o excursie”, grimpi „a urca, a se cățăra”, tendumi „a campa (a locui într-un cort)”, naĝi „a înota” și ripozi „a se odihni”. Vezi și expresii de călătorie.
Natura în propoziții
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Ni promenis en la arbaro. | Ne-am plimbat prin pădure. |
| Ni iris en la arbaron. | Am intrat în pădure. |
| La rivero fluas al la maro. | Râul curge spre mare. |
| Ni tendumis apud la lago. | Am campat lângă lac. |
| Kiom alta estas tiu monto? | Cât de înalt este muntele acela? |
| La lago estas profunda, sed la rivero estas malprofunda. | Lacul este adânc, dar râul este puțin adânc. |
| Printempe la arboj ekfloras kaj la herbo kreskas. | Primăvara copacii încep să înflorească și iarba crește. |
| Vespere la suno subiras kaj la ĉielo ruĝiĝas. | Seara soarele apune și cerul se înroșește. |
| Nokte la luno brilas, kaj ni vidas multajn stelojn. | Noaptea luna strălucește și vedem multe stele. |
| Mi ŝatas promeni en la naturo. | Îmi place să mă plimb în natură. |
Compară primele două propoziții. En la arbaro numește locul unde are loc plimbarea, pe când en la arbaron, cu acuzativul -n, arată mișcarea înăuntrul pădurii (PMEG). În română diferența o arată verbul și prepoziția („prin pădure” / „în pădure”); în esperanto o arată terminația. Cuvântul al arată deja direcția, deci al la maro nu primește -n.
Întrebări frecvente
Cum se spune „copac” în esperanto?
Arbo, la plural arboj. Mulți copaci laolaltă formează un arbaro „pădure”, iar un copac mic este un arbeto. Un măr este un pomarbo sau pomujo.
Cum se spune „natură” în esperanto?
Naturo. Adjectivul este natura „natural”, iar sovaĝa înseamnă sălbatic, apropiat de natură.
Cum se spune „pădure” în esperanto?
Arbaro, de la arbo „copac” plus -ar- „grup de multe”. O pădure virgină este un praarbaro, iar una tropicală deasă un ĝangalo sau pluvarbaro.
Cum se spune „pământ” în esperanto?
Tero înseamnă planeta, uscatul și solul. Planeta ca glob se spune și terglobo.
Cum se spun „răsărit” și „apus” în esperanto?
Sunleviĝo și sunsubiro. Ca verbe, spune La suno leviĝas „Soarele răsare” și La suno subiras „Soarele apune”.
Surse
- PMEG: AR (arbo → arbaro), ET, EG, EJ (herbejo, sablejo, glaciejo, promenejo)
- PMEG: N por direkto
- ReVo: monto, montaro, monteto, valo, rivero, rivereto, riverego, lago, lageto, maro, insulo, insularo
- ReVo: arbo, arbaro, arbeto, praarbaro, arbusto, pomujo, kampo, herbo, herbejo, dezerto, plaĝo
- ReVo: marĉo, ĝangalo, pado, fonto, sablo, glaĉero, glaciejo
- ReVo: folio, branĉo, radiko, kverko, pino, rozo, betulo, saliko
- ReVo: suno, sunsubiro, luno, stelo, stelaro, ĉielo, nubo, tero, terglobo, aŭroro, krepusko, sunleviĝo, leviĝi, malleviĝi, akvofalo
- ReVo: kreski, kreskaĵo, flori, flui, brili, sunbrilo, subiri, kultivi
- Wiktionary (engleză), CC BY-SA 4.0, folosit pentru a verifica sensurile lui tero, herbejo, marĉo și altele
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.