Expresii
Expresii de călătorie în esperanto: hotel, masă, transport
Rezervă o cameră, comandă cina, cumpără un bilet și întreabă de drum – totul în esperanto.
Aceste expresii acoperă situațiile pe care le întâlnește orice călător: sosirea la un hotel, masa în oraș, cumpărarea biletelor, găsirea drumului, cumpărăturile și cererea de ajutor. Le vei folosi mai ales cu vorbitori de esperanto: la congrese, cu gazde sau în cluburi locale. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.
La hotel sau la o gazdă
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Ĉu vi havas liberan ĉambron? | ĉu vi HA-vas li-BE-ran ĈAM-bron | Aveți o cameră liberă? |
| Mi havas rezervon. | mi HA-vas re-ZER-von | Am o rezervare. |
| Por unu nokto / du noktoj. | por U-nu NOK-to / du NOK-toj | Pentru o noapte / două nopți. |
| Kiom kostas por nokto? | KI-om KOS-tas por NOK-to | Cât costă pe noapte? |
| Ĉu la matenmanĝo estas inkluzivita? | ĉu la ma-ten-MAN-ĝo ES-tas in-klu-zi-VI-ta | Este inclus micul dejun? |
| La ŝlosilon, mi petas. | la ŝlo-SI-lon, mi PE-tas | Cheia, vă rog. |
| Kie estas la necesejo? | KI-e ES-tas la ne-ce-SE-jo | Unde este toaleta? |
| Je kioma horo mi devas foriri? | je ki-O-ma HO-ro mi DE-vas fo-RI-ri | La ce oră trebuie să plec? |
În 2026 Pasporta Servo, rețeaua de găzduire a organizației de tineret TEJO, număra peste 2.400 de gazde gratuite în 121 de țări. La o gazdă, cea mai utilă expresie poate fi Dankon pro la gastigo! – „Mulțumesc pentru găzduire!”
Într-o cafenea sau un restaurant
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Tablon por du, mi petas. | TA-blon por du, mi PE-tas | O masă pentru doi, vă rog. |
| La menuon, mi petas. | la me-NU-on, mi PE-tas | Meniul, vă rog. |
| Kion vi rekomendas? | KI-on vi re-ko-MEN-das | Ce recomandați? |
| Mi ŝatus… | mi ŜA-tus | Aș dori… |
| Unu kafon kaj unu teon. | U-nu KA-fon kaj U-nu TE-on | O cafea și un ceai. |
| Akvon, mi petas. | AK-von, mi PE-tas | Apă, vă rog. |
| Mi estas vegetarano / vegetaranino. | mi ES-tas ve-ge-ta-RA-no / ve-ge-ta-ra-NI-no | Sunt vegetarian / vegetariană. |
| Mi ne manĝas viandon. | mi ne MAN-ĝas vi-AN-don | Nu mănânc carne. |
| Mi havas alergion kontraŭ nuksoj. | mi HA-vas a-ler-GI-on KON-traŭ NUK-soj | Sunt alergic / alergică la nuci. |
| Bonan apetiton! | BO-nan a-pe-TI-ton | Poftă bună! |
| Estis bongustege! | ES-tis bon-gus-TE-ge | A fost delicios! |
| La kalkulon, mi petas. | la kal-KU-lon, mi PE-tas | Nota de plată, vă rog. |
| Ĉu mi povas pagi per karto? | ĉu mi PO-vas PA-gi per KAR-to | Pot plăti cu cardul? |
Mi ŝatus este politicosul „aș dori”: ŝati „a-i plăcea” cu terminația condițională -us. Lucrurile pe care le comanzi primesc terminația complementului direct -n: kafon, akvon, tablon.
Deplasarea
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Kie estas la stacidomo? | KI-e ES-tas la sta-ci-DO-mo | Unde este gara? |
| Kie estas la bushaltejo? | KI-e ES-tas la bus-hal-TE-jo | Unde este stația de autobuz? |
| la flughaveno | la flug-ha-VE-no | aeroportul |
| Unu bileton al Parizo, mi petas. | U-nu bi-LE-ton al pa-RI-zo, mi PE-tas | Un bilet pentru Paris, vă rog. |
| Bileton tien kaj reen. | bi-LE-ton TI-en kaj RE-en | Un bilet dus-întors. (literal „încolo și înapoi”) |
| Kiam foriras la trajno? | KI-am fo-RI-ras la TRAJ-no | Când pleacă trenul? |
| Ĉu ĉi tiu buso iras al la centro? | ĉu ĉi TI-u BU-so I-ras al la CEN-tro | Merge autobuzul acesta spre centru? |
| Kiel mi iru al…? | KI-el mi I-ru al | Cum ajung la…? |
| Ĉu estas malproksime? | ĉu ES-tas mal-prok-SI-me | Este departe? |
| Rekte antaŭen. | REK-te an-TAŬ-en | Drept înainte. |
| Maldekstren / dekstren. | mal-DEKS-tren / DEKS-tren | La stânga / la dreapta. |
| Taksion, mi petas. | tak-SI-on, mi PE-tas | Un taxi, vă rog. |
Cuvintele de direcție primesc -n: dekstren „spre dreapta”, hejmen „spre casă”, supren „în sus”. Vezi prepoziții și acuzativul.
Cumpărături, numere și prețuri
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Kiom kostas ĉi tio? | KI-om KOS-tas ĉi TI-o | Cât costă asta? |
| Ĝi kostas dek eŭrojn. | ĝi KOS-tas dek EŬ-rojn | Costă zece euro. |
| Tro multekosta. | tro mul-te-KOS-ta | Prea scump. |
| Ĉu vi havas ion pli malmultekostan? | ĉu vi HA-vas I-on pli mal-mul-te-KOS-tan | Aveți ceva mai ieftin? |
| Mi nur rigardas. | mi nur ri-GAR-das | Doar mă uit. |
| Mi prenos ĝin. | mi PRE-nos ĝin | Îl iau. |
| Ĉu vi akceptas kreditkartojn? | ĉu vi ak-CEP-tas kre-dit-KAR-tojn | Acceptați carduri de credit? |
Prețul primește -n ca măsură: kostas dek eŭrojn, ca în exemplul din Fundamento kostas naŭ frankojn „costă nouă franci”.
| Număr | Esperanto | Număr | Esperanto |
|---|---|---|---|
| 0 | nul | 10 | dek |
| 1 | unu | 11 | dek unu |
| 2 | du | 20 | dudek |
| 3 | tri | 30 | tridek |
| 4 | kvar | 50 | kvindek |
| 5 | kvin | 100 | cent |
| 6 | ses | 200 | ducent |
| 7 | sep | 1.000 | mil |
| 8 | ok | 2.026 | du mil dudek ses |
| 9 | naŭ | 1,50 € | unu eŭro kaj kvindek cendoj |
Numerele se combină: kvindek este „cinci-zece”, ducent „două-sute”. Învață sistemul complet pe pagina despre numerele în esperanto sau convertește orice cifră cu convertorul de numere.
Urgențe
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Helpu! | HEL-pu | Ajutor! |
| Voku ambulancon! | VO-ku am-bu-LAN-con | Chemați o ambulanță! |
| Voku la policon! | VO-ku la po-LI-con | Chemați poliția! |
| Mi bezonas kuraciston. | mi be-ZO-nas ku-ra-CIS-ton | Am nevoie de un medic. |
| Kie estas la hospitalo? | KI-e ES-tas la hos-pi-TA-lo | Unde este spitalul? |
| Kie estas apoteko? | KI-e ES-tas a-po-TE-ko | Unde este o farmacie? |
| Mi perdiĝis. | mi per-DI-ĝis | M-am rătăcit. |
| Oni ŝtelis mian monujon. | O-ni ŜTE-lis MI-an mo-NU-jon | Mi s-a furat portofelul. |
| Mi perdis mian pasporton. | mi PER-dis MI-an pas-POR-ton | Mi-am pierdut pașaportul. |
| Doloras ĉi tie. | do-LO-ras ĉi TI-e | Mă doare aici. |
Pentru saluturi și mulțumiri, vezi expresii de bază. Pentru date și ore pe bilete și rezervări, vezi zile, luni și ore.
Întrebări frecvente
Este esperanto util în călătorii?
În primul rând prin comunitatea lui. Puține hoteluri sau magazine folosesc esperanto, dar gazdele Pasporta Servo, cluburile locale și evenimentele internaționale îți permit să călătorești și să stai la vorbitori de esperanto în peste 100 de țări.
Cum se spune „cât costă” în esperanto?
Kiom kostas? (KI-om KOS-tas). Ca să arăți spre ceva, spune Kiom kostas ĉi tio? – „Cât costă asta?”
Cum ceri nota de plată în esperanto?
La kalkulon, mi petas – „Nota de plată, vă rog”. Kalkulo înseamnă și „calcul”, și „notă de plată”.
Surse
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.