Zilele săptămânii și lunile în esperanto

Zilele săptămânii în esperanto sunt lundo, mardo, merkredo, ĵaŭdo, vendredo, sabato, dimanĉo – de luni până duminică. Lunile sunt Januaro, Februaro, Marto, Aprilo, Majo, Junio, Julio, Aŭgusto, Septembro, Oktobro, Novembro, Decembro. Toate sunt substantive terminate în -o și majoritatea vor părea cunoscute vorbitorilor de limbi europene. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule.

#Zilele săptămânii

Denumirile urmează îndeaproape franceza (lundi, mardi, mercredi, jeudi, vendredi, dimanche), iar sabato e mai aproape de italianul sabato. Pentru un vorbitor de română ele sunt și mai ușor de recunoscut: aceleași rădăcini latine stau în spatele lui „luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică”. Atenție la pronunție: în ĵaŭdo, ĵ se citește ca „j” din „jurnal”, iar ŭ este un „u” scurt (ca în „sau”); dimanĉo are ĉ ca „ci” din „cină” (di-MAN-ĉo, aproape „di-MAN-cio”). Zilele se scriu cu literă mică, fiindcă nu sunt nume proprii, ca în română. Semajnfino înseamnă „weekend”.

„Luni” (ca moment) este lundon (cu -n) sau en lundo: Mi venos lundon – „Vin luni”. Adverbul lunde are alt sens: „lunea”, adică în fiecare luni sau într-o luni oarecare.

#Lunile anului

Ține minte că j sună ca „i” din „iarnă”: Januaro începe ca „ia-”, iar Junio ca „iu-”. Pentru că accentul cade pe penultima vocală, Junio și Julio au accentul pe i.

Majusculă sau literă mică? Fundamento și Zamenhof scriau numele lunilor cu majusculă, iar gramatica de referință PMEG recomandă acest lucru, pentru că lunile sunt nume proprii. Mulți le scriu acum cu literă mică (januaro), ceea ce PMEG descrie ca foarte frecvent, dar nerecomandat. În română lunile se scriu cu literă mică, deci aici esperanto diferă. În orice caz, lunile nu primesc niciodată articolul la.

#Anotimpuri și cuvinte despre timp

Adaugă -e ca să formezi adverbe „în…”: somere „vara”, vintre „iarna”, matene „dimineața”. Cu acuzativul -n, un substantiv de timp înseamnă „în acel moment”: la pasintan semajnon „săptămâna trecută”, la venontan monaton „luna viitoare”.

#Cum spui data

O dată folosește un numeral ordinal (terminat în -a) pentru zi, apoi de și luna:

Două detalii contează. De se folosește întotdeauna între zi și lună, pentru că numărul descrie de fapt cuvântul nespus tago: la unua de Majo = „prima (zi) din mai”. Ca să spui la o dată, adaugă -n numărului: la 3-an de Majo „la 3 mai”. În scris, PMEG recomandă formatul internațional 2026-10-07 sau luna scrisă cu litere, deoarece 7.10 și 10/7 se citesc diferit în țări diferite. Româna scrie 7.10.2026 sau „7 octombrie 2026”, deci ordinea zi–lună–an îți va fi familiară.

#Cum spui cât este ceasul

Orele se exprimă cu ordinale, la fel ca datele: la tria este literal „a treia (oră)”. Ca să spui la o oră, folosește je, nu -n – PMEG avertizează că la trian ar însemna „în a treia zi a lunii”. Se folosesc ambele sisteme, de 12 și de 24 de ore; adaugă antaŭtagmeze (dimineața) sau posttagmeze (după-amiaza) când e nevoie. Pentru numerele în sine, vezi numerele în esperanto; pentru bilete și rezervări, vezi expresiile de călătorie.

#Întrebări frecvente

#Care sunt zilele săptămânii în esperanto?

Lundo, mardo, merkredo, ĵaŭdo, vendredo, sabato, dimanĉo – de luni până duminică. Se scriu cu literă mică.

#Se scriu lunile esperanto cu majusculă?

Tradițional da: Januaro, Februaro… Fundamento și PMEG folosesc majuscule, dar lunile cu literă mică (januaro) sunt foarte frecvente astăzi.

#Cum se spune „luni” (ca moment) în esperanto?

Lundon sau en lundo pentru o anumită luni. Pentru un obicei regulat, folosește lunde „lunea”.

#Cum se scrie data în esperanto?

La 7-a de Oktobro 2026 – ziua ca ordinal, apoi de și luna. Într-o propoziție care înseamnă „la acea dată”, adaugă -n: la 7-an de Oktobro.

#Surse

• PMEG: Datoj (date)
• PMEG: Horoj (ore)
• PMEG: Majuskloj ĉe propraj nomoj (luni și zile)
• PMEG: N-finaĵo por tempopunkto (lundon, la sekvantan dimanĉon)
• PMEG: Uzo de E-vortoj (lunde, matene)
• PMEG: Bazaj elparolaj reguloj (accentul)