Esperantopedia

Esperanto

Expresii în esperanto – primele 20 de care ai nevoie

Douăzeci de expresii acoperă prima ta conversație; paginile tematice de mai jos tratează salutul, călătoriile, datele, culorile și dragostea.

Actualizat:

Expresii de bază

79 de expresii zilnice în esperanto cu pronunție: formule de politețe, prezentări, întrebări, cum spui că nu înțelegi și cum ceri ajutor.

Expresii de politețe

„Mulțumesc” în esperanto este Dankon!, „te rog” este Bonvolu sau mi petas, „scuze” este Pardonu! Pronunție, răspunsuri și registrul oficial sau informal.

Saluturi

„Salut” în esperanto e Saluton!, „la revedere” e Ĝis revido! sau Ĝis! Saluturi după ora zilei, răspunsuri la „ce mai faci?” și obiceiuri.

Urări

La mulți ani este Feliĉan naskiĝtagon!, Crăciun fericit este Feliĉan Kristnaskon!, noroc este Sanon! Pronunție, regula lui -n și un model de felicitare.

Te iubesc

Mi amas vin (mi A-mas vin) înseamnă „te iubesc” în esperanto. Variante, apelative ca karulo, complimente, cereri în căsătorie și gluma Edzperanto.

Sentimente

Fericit e feliĉa sau ĝoja, trist e malĝoja, obosit e laca. Cum spui Mi estas laca, Mi timas și Mi ĝojas, plus mal-, -iĝ-, -ig- și -em-.

Călătorii

Expresii de călătorie în esperanto, cu pronunție, pentru hoteluri, restaurante, bilete, indicații de drum, cumpărături, numere, prețuri și urgențe.

Oraș și transport

Orașul e urbo, stânga maldekstre, dreapta dekstre: cuvinte esperanto pentru locuri, vehicule și direcții, cum ceri drumul și când -n arată mișcarea.

Zile și luni

Zilele esperanto (lundo, mardo…), lunile (Januaro…Decembro) și anotimpurile, cu pronunție, plus cum spui data și cât este ceasul.

Timp și date

Întreabă Kioma horo estas? și răspunde Estas la tria. Minute cu kaj, post și antaŭ, ora în sistem de 24 de ore, părți ale zilei, date, vârstă și frecvență.

Culori

Roșu e ruĝa, albastru blua, verde verda: toate culorile în esperanto cu pronunție, plus cum creează hel-, malhel-, -et- și -kolora orice nuanță.

Familia

Mama este patrino, tatăl patro, părinții gepatroj – cuvintele esperanto pentru rude, de la bunici la afini, cu pronunție și întrebări utile.

Mâncare și băutură

Cuvinte esperanto pentru mâncare cu pronunție: matenmanĝo, fructe, legume, carne, băuturi, gusturi, plus Bonan apetiton!, Mi estas sata și da.

Animale

Pisica e kato, câinele hundo, calul ĉevalo. Numele animalelor în esperanto cu pronunție, plus -id- pentru pui, -in- pentru femele și sunetele animalelor.

Corp și sănătate

Părțile corpului în esperanto (kapo, mano, koro), cuvinte despre sănătate și expresii la medic, cu pronunție, de la Mi havas kapdoloron.

Vreme

Verbele despre vreme nu au subiect în esperanto – Pluvas este „plouă”, Neĝas „ninge”. Anotimpuri, Estas varme, temperaturi și expresii utile.

Natură

Copacul este arbo, râul rivero, muntele monto: cuvinte esperanto despre natură cu pronunție, plus cum -ar-, -et- și -ej- formează pădure, pârâu și pajiște.

Țări și limbi

Franța e Francujo sau Francio, Polonia Pollando, Canada Kanado. Numele țărilor, ale popoarelor și ale limbilor în esperanto, cu -ujo, -io și -lando.

Contrarii

Pune mal- înaintea unui cuvânt și obții exact contrariul lui: bona devine malbona. 74 de perechi cu pronunție, plus contrariile care nu au nevoie de mal-.

Meserii și muncă

Profesor se spune instruisto, medic kuracisto, inginer inĝeniero: 43 de meserii în esperanto cu pronunție, sufixul -ist-, forme feminine și expresii.

Casa și locuința

Casa e domo, căminul hejmo, camera ĉambro: cuvinte esperanto pentru camere, mobilă și părți ale casei, cu pronunție și expresii de zi cu zi.

Haine

Cămașa e ĉemizo, pantalonul pantalono, pantoful ŝuo: cuvinte esperanto pentru haine, cu pronunție, porti și surmeti, falși prieteni și cumpărături.

Hobby și sport

Fotbalul e futbalo sau piedpilkado, hobby-ul e ŝatokupo. Cuvinte despre sport și hobby, ludi pentru jocuri și instrumente, expresii de timp liber.

Școală

Școala este lernejo, elevul lernanto, profesorul instruisto: 60 de cuvinte despre școală, cu pronunție, plus când folosești lerni, studi și instrui.

Tehnologie

Calculatorul este komputilo, internetul interreto, e-mailul retpoŝto: cuvinte pentru dispozitive, web și aplicații, plus formarea lor cu ret-, -il-.

Proverbe

Proverbaro Esperanta (1910) a lui Zamenhof are circa 2.630 de zicători. Citește 32 dintre ele pe teme, cu sensul literal și echivalentele românești sigure.

Falși prieteni

Ce înseamnă al, ĉe și nu, de ce romano nu e „român” și strato nu e „strat”: 21 de cuvinte esperanto care seamănă cu româna, verificate în ReVo.

Scrisori și e-mail

Datează scrisoarea ĵaŭdon la 8-an de Oktobro 2026, începe cu Kara sau Estimata, închide cu Amike. Formule, cuvinte pentru e-mail și trei scrisori-model.

Cumpărături și bani

Cuvinte pentru cumpărături: aĉeti, vendi, pagi, kosti. Prețul primește -n (kostas dek eŭrojn). Plus bănci, monede (eŭro, eno) și un dialog la piață.

Descrierea oamenilor

Descrie oameni în esperanto: alta, juna, blonda, afabla, timema. Cuvinte pentru înfățișare, vârstă și caracter, cu pronunție, plus -em-, -ul- și mal-.

Muzică și arte

Muzica este muziko, un tablou pentraĵo, un film filmo. Instrumente, artă, teatru, cinema și cărți în esperanto, cu pronunție și expresii.

Bucătărie și gătit

Bucătăria este kuirejo, a găti este kuiri, a fierbe este boli: cuvinte esperanto pentru oale, ustensile și verbe de gătit, plus o rețetă de clătite.

Argou

Argoul esperanto explicat: krokodili (a vorbi altă limbă), kabei (a părăsi mișcarea, 1911), mojosa (grozav, creat în 2003), gufujo și altele.

Politică și societate

Guvernul este registaro, a vota este voĉdoni, legea este leĝo: 80 de cuvinte esperanto pentru știri, alegeri și dezbateri, cu pronunție și expresii.

Geografia lumii

Europa e Eŭropo, Asia Azio, Africa Afriko. Continente, oceane, mări, râuri, munți și puncte cardinale în esperanto, cu pronunție, Dunărea și Carpații.

Mediu

Mediul e medio, clima klimato, a recicla recikligi. Cuvinte esperanto pentru poluare, energie și încălzire globală, cu pronunție.

Mașina și condusul

Mașina e aŭto, a conduce e stiri, frâna e bremso: cuvinte esperanto pentru piesele mașinii, verbe de condus, drumuri, trafic, permis și defecțiuni.

Religie și credințe

Religia este religio, a se ruga este preĝi, biserica este preĝejo: circa 100 de cuvinte despre credințe, locuri sfinte și sărbători, cu pronunție.

Drept și infracțiuni

Legea este leĝo, poliția polico, hoțul ŝtelisto: circa 80 de cuvinte despre tribunale, infracțiuni și știri, cu pronunție și expresii pentru un furt.

Spațiu și știință

Soarele este suno, o planetă planedo, o stea stelo: planete, zboruri spațiale, științe școlare și cuvinte de laborator în esperanto, cu pronunție.

Matematică și forme

Spune 2 + 3 = 5 ca du plus tri estas kvin, plus cuvinte esperanto pentru fracții, procente, zecimale, forme și matematica școlară, cu pronunție.

Media și știri

Ziarul este gazeto, știrile novaĵoj, televiziunea televido: circa 90 de cuvinte despre presă, TV, radio și știri online, cu pronunție și observații.

Război și pace

Războiul este milito, pacea paco, soldatul soldato: circa 80 de cuvinte neutre în esperanto pentru știri și istorie, cu pronunție și formare de cuvinte.

Conversație

Spune Laŭ mi, Mi konsentas și Vi pravas în esperanto, plus nu, do și ja, expresii pentru telefon și moduri politicoase de a întrerupe, cu pronunție.

Rutina zilnică

Verbe esperanto pentru o zi întreagă, de la vekiĝi la enlitiĝi: spălat, îmbrăcat, mese, muncă și somn, cu pronunție, sin și -iĝ- și o zi exemplu.

Aceste 20 de expresii te scot din încurcătură la prima întâlnire cu un vorbitor de esperanto: a saluta, a mulțumi, a întreba și a-ți lua rămas-bun. Pentru mai multe, vezi paginile tematice: expresii de bază, saluturi, călătorii și altele. Esperanto se citește exact cum se scrie, așa că în coloana de pronunție cuvintele sunt doar împărțite în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule – mereu penultima.

Cele mai importante 20 de expresii

EsperantoPronunțieRomână
Saluton!sa-LU-tonSalut!
Bonan tagon!BO-nan TA-gonBună ziua!
Ĝis revido!ĝis re-VI-doLa revedere!
Ĝis!ĝisPa! / Pe curând!
Dankon!DAN-konMulțumesc!
Ne dankinde.ne dan-KIN-deCu plăcere. / Nu face nimic.
Mi petas.mi PE-tasTe rog. (când ceri ceva)
Bonvolu…bon-VO-luTe rog… (cu un verb: Bonvolu sidiĝi – „Te rog să iei loc”)
Jes. / Ne.jes / neDa. / Nu.
Pardonu!par-DO-nuScuze! / Iertare!
Kiel vi fartas?KI-el vi FAR-tasCe mai faci?
Bone, dankon. Kaj vi?BO-ne, DAN-kon. kaj viBine, mulțumesc. Și tu?
Kiel vi nomiĝas?KI-el vi no-MI-ĝasCum te cheamă?
Mi nomiĝas…mi no-MI-ĝasMă numesc… / Mă cheamă…
Ĉu vi parolas Esperanton?ĉu vi pa-RO-las es-pe-RAN-tonVorbești esperanto?
Mi lernas Esperanton.mi LER-nas es-pe-RAN-tonÎnvăț esperanto.
Mi ne komprenas.mi ne kom-PRE-nasNu înțeleg.
Bonvolu paroli malrapide.bon-VO-lu pa-RO-li mal-ra-PI-deVorbește mai rar, te rog.
Kie estas…?KI-e ES-tasUnde este…?
Kiom kostas?KI-om KOS-tasCât costă?

Citește literele ca pe pagina despre alfabet: c = „ț”, ĉ = „ce/ci” (ca în „ceas”), ĝ = „ge/gi” (ca în „geam”), j = „i” scurt (ca în „iarnă”), ŝ = „ș”, ŭ = „u” scurt (ca în „sau”). Vocalele sunt pure, fără alunecare, iar lungimea lor nu contează: a ca în „arc”, e ca în „elev”, i ca în „iris”, o ca în „os”, u ca în „lup”.

Un avantaj pentru vorbitorii de română: aproape toate sunetele esperanto există și în limba ta – ĉ, ĝ, ĵ, ŝ și c sună ca „ci/ce”, „gi/ge”, „j”, „ș” și „ț”. Capcana este c: în esperanto se citește mereu „ț”, niciodată ca „c” din „casă” sau ca „ci” (cent – „o sută” – se pronunță „țent”).

De ce se termină salutările în -n?

Saluton, Dankon și Bonan tagon se termină în acuzativul -n pentru că sunt forme scurte ale unor propoziții întregi: (Mi deziras al vi) bonan tagon – „(Îți doresc) o zi bună”. Gramatica de referință PMEG le include printre expresiile tradiționale în care -n a devenit forma obișnuită. Nu e nevoie să le analizezi – învață-le pur și simplu ca expresii fixe. Mai multe despre această terminație găsești la acuzativ.

Întrebări frecvente

Care este cel mai obișnuit salut în esperanto?

Saluton! – „Salut!”. Merge la orice oră și cu oricine. Pentru a-ți lua rămas-bun, folosește Ĝis! sau Ĝis revido!

Cum se spune „te rog” în esperanto?

Folosește mi petas când ceri ceva (Akvon, mi petas – „Apă, te rog”) și bonvolu plus un verb pentru o rugăminte politicoasă (Bonvolu atendi – „Te rog să aștepți”).

Există un „dumneavoastră” în esperanto?

Nu. Vi se folosește pentru toată lumea, fie o persoană sau mai multe, prieten sau străin. Politețea vine din cuvinte ca bonvolu, sinjoro „domnule” și sinjorino „doamnă”.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.