Expresii
Gătit în esperanto: cuvinte din bucătărie, verbe, rețetă
De la kuirejo la kuiraĵo: cuvintele din bucătărie, verbele de gătit și măsurile de care ai nevoie ca să urmezi și să scrii o rețetă.
Bucătăria este kuirejo, de la kuiri „a găti” și -ej- „loc”. Principalele verbe de gătit sunt kuiri „a găti”, boli „a fierbe”, friti „a prăji”, baki „a coace” și rosti „a frige”. Multe ustensile poartă numele unui verb: tranĉi „a tăia” dă tranĉilo „cuțit”. Cuvintele despre mâncare sunt pe pagina mâncare și băutură, restul casei pe casă și locuință. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.
Bucătăria și aparatele ei
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| bucătărie | kuirejo | ku-i-RE-jo | Loc pentru gătit |
| cuptor (de copt) | bakforno | bak-FOR-no | Un forno pentru copt |
| cuptor, furnal, cazan | forno | FOR-no | Mai larg: copt, topit sau încălzit |
| aragaz | fornelo | for-NE-lo | Cuptor plus ochiuri sau arzătoare |
| compartiment de copt | bakujo | ba-KU-jo | baki + -uj- |
| frigider | fridujo | fri-DU-jo | Dicționarul ReVo numește frida „rece” un neologism |
| congelator | frostujo | fros-TU-jo | Mâncarea se păstrează acolo luni de zile |
| fierbător, ibric | bolkruĉo | bol-KRU-ĉo | Cu mâner, capac și cioc |
Oale, tigăi și ustensile
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| oală | poto | PO-to | Și ghiveci de flori |
| cratiță | kaserolo | ka-se-RO-lo | Mai adâncă decât pato |
| tigaie | pato | PA-to | Joasă, cu mâner lung; ReVo dă și fritilo |
| capac | kovrilo | ko-VRI-lo | kovri „a acoperi” |
| sită, strecurătoare | kribrilo | kri-BRI-lo | kribri „a cerne” |
| răzătoare | raspilo | ras-PI-lo | raspi „a rade” |
| tel de bătut | kirlilo | kir-LI-lo | Pentru bătut ouă sau frișcă |
| polonic | ĉerpilo | ĉer-PI-lo | Pentru a lua lichid |
| cântar | pesilo | pe-SI-lo | Pentru cântărit |
Farfurii și tacâmuri
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| farfurie | telero | te-LE-ro | Plată, din care se mănâncă |
| platou, fel de mâncare | plado | PLA-do | O farfurie de servit sau mâncarea de pe ea |
| castron, bol | bovlo | BOV-lo | Un vas fără gât |
| ceașcă | taso | TA-so | Pentru băuturi calde |
| pahar | glaso | GLA-so | Mai înalt decât lat |
| cuțit | tranĉilo | tran-ĈI-lo | |
| furculiță | forko | FOR-ko | |
| lingură | kulero | ku-LE-ro | |
| tacâmuri | manĝilaro | man-ĝi-LA-ro | manĝi + -il- + -ar- |
Verbe de gătit
Aproape toate verbele de gătit sunt tranzitive: primesc un complement direct cu -n (vezi acuzativul).
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| a găti | kuiri | ku-I-ri | Verbul general |
| a fierbe (mâncare) | bolkuiri | bol-ku-I-ri | În apă clocotită |
| a prăji | friti | FRI-ti | În ulei sau grăsime încinsă |
| a coace | baki | BA-ki | În cuptor sau în cenușă |
| a frige | rosti | ROS-ti | Fără grăsime sau apă adăugată |
| a face la grătar | kradrosti | krad-ROS-ti | Pe un grătar deasupra focului |
| a găti înăbușit | stufi | STU-fi | Încet, într-o oală închisă |
| a găti la abur | vaporkuiri | va-por-ku-I-ri | vaporo „abur” + kuiri |
Pregătirea mâncării
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| a tăia | tranĉi | TRAN-ĉi | |
| a toca | haki | HA-ki | A lovi pentru a tăia bucăți |
| a curăța de coajă | senŝeligi | sen-ŝe-LI-gi | ReVo: senŝeligi terpomon |
| a amesteca | miksi | MIK-si | |
| a bate, a amesteca energic | kirli | KIR-li | O mișcare rapidă de rotire |
| a frământa | knedi | KNE-di | Făină și apă pentru aluat |
| a turna | verŝi | VER-ŝi | Un lichid |
| a turna (materiale sfărâmicioase) | ŝuti | ŜU-ti | Cereale, nisip, făină |
| a adăuga | aldoni | al-DO-ni | |
| a unge | ŝmiri | ŜMI-ri | Un strat subțire de grăsime |
| a săra / a condimenta | sali / spici | SA-li / SPI-ci | A pune sare / a pune condimente |
| a degusta | gustumi | gus-TU-mi | Intenționat |
Gusti este un alt verb și nu are complement direct: La supo bongustas. „Supa are gust bun.” Compară cu Mi gustumas la supon. „Degust supa.”
Căldură și frig
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| a încălzi | varmigi | var-MI-gi | |
| a răci | malvarmigi | mal-var-MI-gi | |
| a topi | fandi | FAN-di | fandiĝi „a se topi singur” |
| a se dezgheța | degeli | de-GE-li | Intranzitiv |
| a îngheța (ceva) | frostigi | fros-TI-gi | A face rece ca gheața |
| a fi frig, a fi rece | fridi | FRI-di | Exemplul din ReVo este un frigider |
Fierbe, se topește, se gătește: -ig- și -iĝ- în bucătărie
Româna, ca engleza, folosește un singur verb pentru „apa fierbe” și „fierb apa”; esperanto folosește două. Boli este ce face lichidul, boligi ce faci tu cu el. Alte verbe merg invers: kuiri este ce faci tu mâncării, kuiriĝi ce face mâncarea singură. Regula se află pe pagina despre -ig- și -iĝ-.
| Verbe | Singur | Cineva o face |
|---|---|---|
| boli → boligi | La lakto bolas. „Laptele fierbe.” | Mi boligas la lakton. „Fierb laptele.” |
| kuiriĝi ← kuiri | La supo kuiriĝas. „Supa se gătește.” | Mi kuiras la supon. „Gătesc supa.” |
| fandiĝi ← fandi | La butero fandiĝas. „Untul se topește.” | Mi fandas la buteron. „Topesc untul.” |
Măsuri
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| kilogram / gram | kilogramo / gramo | ki-lo-GRA-mo / GRA-mo | |
| litru | litro | LI-tro | |
| decilitru | decilitro | de-ci-LI-tro | A zecea parte dintr-un litru |
| ceașcă | taso | TA-so | ReVo: în gătit, circa 150 ml |
| lingură | supkulero | sup-ku-LE-ro | Circa 15 ml |
| linguriță | tekulero | te-ku-LE-ro | Circa 5 ml |
| bucată / felie | peco / tranĉaĵo | PE-co / tran-ĈA-ĵo | |
| jumătate / sfert | duono / kvarono | du-O-no / kva-RO-no | duono de la kuko „jumătate din tort” |
Ce se măsoară urmează după da și nu primește -n: du tasoj da faruno „două cești de făină”, ca în română cu „de”. Măsura este complementul direct: Mi aldonas du tasojn da faruno. Mai multe reguli pentru da sunt pe pagina mâncare și băutură.
O rețetă: krespoj (clătite)
O rețetă este o recepto, iar un ingredient este un ingredienco. ReVo definește krespo ca o clătită subțire din făină, lapte și ouă, numită și patkuko.
Ingrediencoj – ingrediente: 150 gramoj da faruno (150 g de făină), 3 decilitroj da lakto (3 dl de lapte), 2 ovoj (2 ouă), iom da salo (puțină sare), 1 supkulero da oleo (o lingură de ulei), sukero kaj citrono (zahăr și lămâie).
Kiel prepari – cum se prepară:
- Metu la farunon en grandan bovlon. – Pune făina într-un castron mare.
- Rompu la ovojn en la bovlon kaj aldonu la lakton kaj iom da salo. – Sparge ouăle în castron și adaugă laptele și puțină sare.
- Kirlu la miksaĵon per forko, ĝis ĝi fariĝos glata. – Bate aluatul cu o furculiță până devine omogen.
- Lasu la miksaĵon ripozi dek minutojn. – Lasă aluatul să se odihnească zece minute.
- Varmigu la paton kaj ŝmiru ĝin per iom da oleo. – Încălzește tigaia și unge-o cu puțin ulei.
- Verŝu en la paton iom de la miksaĵo. – Toarnă în tigaie puțin aluat.
- Fritu la krespon du minutojn, turnu ĝin kaj fritu ĝin ankoraŭ unu minuton. – Prăjește clătita două minute, întoarce-o și prăjește-o încă un minut.
- Ripetu, ĝis la miksaĵo finiĝos. – Repetă până se termină aluatul.
- Servu la krespojn kun sukero kaj citrono. – Servește clătitele cu zahăr și lămâie.
Pașii sunt porunci terminate în -u (vezi verbele); adaugă ni pentru „hai să”: Ni kuiru! O durată de timp primește -n fără prepoziție: du minutojn. Iar da nu stă niciodată înaintea lui la: iom da salo, dar iom de la miksaĵo „puțin din aluat”.
Cum se formează cuvintele din bucătărie
| Parte de cuvânt | Sens | Exemple |
|---|---|---|
| -ej- | loc | kuirejo bucătărie, bakejo brutărie |
| -il- | unealtă, aparat | tranĉilo cuțit, raspilo răzătoare, rostilo aparat de fript |
| -uj- | recipient | fridujo frigider, piprujo piperniță, salujo solniță |
| -aĵ- | un lucru concret | kuiraĵo un fel de mâncare gătit, fritaĵo mâncare prăjită, bakaĵo produse de patiserie |
| -ist- | persoană cu o meserie | kuiristo bucătar, bakisto brutar |
| -ar- | colecție | manĝilaro tacâmuri, vazaro vase |
PMEG spune că cuvintele cu -il- provin în mod normal din verbe, așa că un verb de gătit îți dă ustensila lui: rosti → rostilo, miksi → miksilo. Nu orice astfel de cuvânt este folosit: ReVo marchează bolilo ca „de evitat” și preferă bolkruĉo. Vezi sufixele și formarea cuvintelor. Kuirilo este orice ustensilă sau aparat de bucătărie.
Întrebări frecvente
Cum se spune „bucătărie” în esperanto?
Kuirejo, de la kuiri „a găti” și -ej- „loc”.
Cum se spune „a găti” în esperanto?
Kuiri: Mi kuiras vespermanĝon. „Gătesc cina.” Mai precise sunt friti, baki, rosti și bolkuiri.
Care este diferența dintre boli și boligi?
Boli este ce face un lichid: La akvo bolas. Boligi este ce faci tu cu el: Mi boligas akvon. Pentru mâncare în apă clocotită, spune bolkuiri: Mi bolkuiras terpomojn.
Cum dai cantitățile într-o rețetă în esperanto?
Numește măsura, apoi da: taso da lakto „o ceașcă de lapte”, supkulero da oleo „o lingură de ulei”.
Surse
- ReVo: kuiri, kuirejo, kuiriĝi, forno, bakforno, fornelo, baki, bakujo, fridujo, fridi, frostujo, frostigi, boli, bolilo, bolkruĉo, pesilo
- ReVo: poto, kaserolo, pato, kovrilo, kribrilo, raspilo, kirlilo, kirli, ĉerpilo, telero, plado, bovlo, taso, glaso, tranĉilo, tranĉi, forko, kulero, supkulero, manĝilaro
- ReVo: friti, rosti, kradrosti, stufi, haki, senŝeligi, miksi, knedi, verŝi, ŝuti, ŝmiri, gustumi, varmigi, fandi, degeli, gramo, litro, decilitro, krespo, recepto, ingredienco, piprujo
- PMEG: IL, UJ, EJ, AĴ, AR, IST, U, N por mezuro, Da – bazaj reguloj, Da – detalaj reguloj, IG, IĜ
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.