Expresii
Mâncare și băutură în esperanto – cuvinte, mese, expresii
De la matenmanĝo la trinkaĵo: cuvintele pentru ce mănânci și ce bei, plus părțile de cuvânt care formează sute de altele.
Mâncarea este manĝaĵo, iar o băutură trinkaĵo, formate din verbele manĝi „a mânca” și trinki „a bea” plus sufixul -aĵ- „un lucru concret”. Mesele zilei sunt matenmanĝo „micul dejun”, tagmanĝo „prânzul” și vespermanĝo „cina”. Cele mai multe nume de fructe, legume și băuturi sunt rădăcini internaționale cu terminația substantivală -o, deci multe par cunoscute. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule.
Mesele și mâncatul
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| masă (mâncare) | manĝo | MAN-ĝo |
| mic dejun | matenmanĝo | ma-ten-MAN-ĝo |
| prânz | tagmanĝo | tag-MAN-ĝo |
| cină | vespermanĝo | ves-per-MAN-ĝo |
| gustare între mese | intermanĝeto | in-ter-man-ĜE-to |
| mâncare / băutură | manĝaĵo / trinkaĵo | man-ĜA-ĵo / trin-KA-ĵo |
| a mânca / a bea | manĝi / trinki | MAN-ĝi / TRIN-ki |
| a găti | kuiri | ku-I-ri |
Numele meselor sunt cuvinte compuse: mateno „dimineață” + manĝo „masă”. Schimbă terminația în -i pentru a obține verbe: Mi matenmanĝas je la sepa – „Iau micul dejun la șapte.” Lecția 5 din cursul gratuit învață aproximativ douăzeci dintre aceste cuvinte.
Fructe
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| fruct | frukto | FRUK-to |
| măr | pomo | PO-mo |
| pară | piro | PI-ro |
| portocală | oranĝo | o-RAN-ĝo |
| lămâie | citrono | ci-TRO-no |
| banană | banano | ba-NA-no |
| strugure | vinbero | vin-BE-ro |
| piersică | persiko | per-SI-ko |
| căpșună | frago | FRA-go |
| pepene verde | akvomelono | ak-vo-me-LO-no |
Cuvintele compuse sunt frecvente: vinbero este „boabă de vin” (vino + bero), iar akvomelono „pepene de apă”. Pentru pom se spune pomarbo „măr (pomul)”.
Legume
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| legumă | legomo | le-GO-mo |
| cartof | terpomo | ter-PO-mo |
| morcov | karoto | ka-RO-to |
| roșie | tomato | to-MA-to |
| ceapă | cepo | CE-po |
| usturoi | ajlo | AJ-lo |
| castravete | kukumo | ku-KU-mo |
| varză | brasiko | bra-SI-ko |
| salată | salato | sa-LA-to |
| ciupercă | fungo | FUN-go |
Terpomo înseamnă literal „măr de pământ” (tero + pomo).
Carne, pește, lactate și pâine
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| carne | viando | vi-AN-do |
| carne de vită / de porc | bovaĵo / porkaĵo | bo-VA-ĵo / por-KA-ĵo |
| carne de pui | kokina viando | ko-KI-na vi-AN-do |
| pește | fiŝo | FI-ŝo |
| ou | ovo | O-vo |
| lapte | lakto | LAK-to |
| brânză | fromaĝo | fro-MA-ĝo |
| unt | butero | bu-TE-ro |
| pâine | pano | PA-no |
| supă | supo | SU-po |
| ciocolată | ĉokolado | ĉo-ko-LA-do |
Bovaĵo este bovo „vită” + -aĵ-, iar porkaĵo vine de la porko „porc”. ReVo definește viando ca partea musculară a cărnii animalelor, fără pește, care rămâne fiŝo.
Băuturi
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| apă | akvo | AK-vo |
| cafea | kafo | KA-fo |
| ceai | teo | TE-o |
| suc | suko | SU-ko |
| limonadă | limonado | li-mo-NA-do |
| vin | vino | VI-no |
| bere | biero | bi-E-ro |
Gusturi și condimente
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| dulce | dolĉa | DOL-ĉa |
| sărat | sala | SA-la |
| acru | acida | a-CI-da |
| amar | amara | a-MA-ra |
| picant, iute | spica | SPI-ca |
| gustos | bongusta | bon-GUS-ta |
| cu gust neplăcut | malbongusta | mal-bon-GUS-ta |
| proaspăt / crud / copt | freŝa / kruda / matura | FRE-ŝa / KRU-da / ma-TU-ra |
| sare / piper | salo / pipro | SA-lo / PIP-ro |
| zahăr / oțet | sukero / vinagro | su-KE-ro / vi-NA-gro |
| condiment / scorțișoară | spico / cinamo | SPI-co / ci-NA-mo |
| muștar / vanilie | mustardo / vanilo | mus-TAR-do / va-NI-lo |
Substantivul este gusto „gust”, iar verbul gusti „a avea gust de”: La kafo gustas amare – „Cafeaua are gust amar.” ReVo explică acida ca ascuțit, precum oțetul sau lămâia.
Formarea cuvintelor cu termeni de mâncare
Câteva sufixe transformă o rădăcină într-o familie de cuvinte. Vezi formarea cuvintelor, sufixele și prefixele.
| Parte de cuvânt | Sens | Exemple |
|---|---|---|
| -aĵ- | un lucru concret făcut din sau legat de | bakaĵo produse de patiserie, dolĉaĵo un dulce, ovaĵo mâncare din ouă |
| -ej- | loc | manĝejo loc unde se mănâncă, kafejo cafenea, bakejo brutărie, viandejo măcelărie |
| -ist- | persoană care face ceva | kuiristo bucătar, bakisto brutar, buĉisto măcelar |
| -uj- | recipient | sukerujo zaharniță, salujo solniță |
| mal- | contrariul | sata sătul, malsata flămând |
PMEG adaugă că -uj- poate numi și planta care face un fruct (pomujo „măr (pomul)”), dar mulți preferă astăzi pomarbo. Pentru comandat într-un restoracio, vezi expresii de călătorie.
Expresii la masă
Ce mănânci sau bei este complement direct, deci primește -n: Mi manĝas pomon, Mi trinkas teon. Vezi acuzativul.
| Esperanto | Pronunție | Română |
|---|---|---|
| Bonan apetiton! | BO-nan a-pe-TI-ton | Poftă bună! |
| Mi malsatas. | mi mal-SA-tas | Mi-e foame. |
| Mi soifas. | mi so-I-fas | Mi-e sete. |
| Kion vi volas manĝi? | KI-on vi VO-las MAN-ĝi | Ce vrei să mănânci? |
| Ĉu vi volas ankoraŭ iom? | ĉu vi VO-las an-KO-raŭ I-om | Mai vrei puțin? |
| Ne, dankon, mi estas sata. | ne DAN-kon mi ES-tas SA-ta | Nu, mulțumesc, sunt sătul. |
| Ĝi estas bongusta! | ĝi ES-tas bon-GUS-ta | Este delicios! |
| Mi estas vegetarano. | mi ES-tas ve-ge-ta-RA-no | Sunt vegetarian. |
| Mi ne manĝas viandon. | mi ne MAN-ĝas vi-AN-don | Nu mănânc carne. |
| Ĉu ĝi enhavas ovojn? | ĉu ĝi en-HA-vas O-vojn | Conține ouă? |
| Teon kun citrono, sen sukero, mi petas. | TE-on kun ci-TRO-no sen su-KE-ro mi PE-tas | Un ceai cu lămâie, fără zahăr, vă rog. |
Un vegan este un vegano. După kun „cu” și sen „fără” nu se pune -n, pentru că sunt prepoziții. Pentru toasturi precum Je via sano!, vezi urări și sărbători.
Cantități cu da
Cuvântul da leagă o măsură de substanța măsurată, ca „de” în română.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| glaso da akvo | un pahar de apă |
| peco da kuko | o bucată de prăjitură |
| kilogramo da pomoj | un kilogram de mere |
| litro da lakto | un litru de lapte |
| kulero da mielo | o lingură de miere |
PMEG dă aceste reguli:
- Nu se pune -n după da. Îl primește măsura: Mi trinkas glason da akvo – „Beau un pahar de apă.”
- Nu se pune da după numere simple. Spune Mi havas cent pomojn, dar Mi havas centon da pomoj „Am o sută de mere”, pentru că cento este un substantiv.
- Nu se pune da înaintea lui la, mia sau ĝi. Folosește de sau el: Ni manĝis iom de la pano – „Am mâncat puțin din pâine.”
- Întreabă cu kiom da: Kiom da sukero vi volas? – „Cât zahăr vrei?”
Glaso da vino este un pahar plin cu vin, în timp ce vinglaso este un pahar făcut pentru vin.
Pentru vorbitorii de română
- Cuvinte care seamănă. Multe nume de alimente sunt aproape la fel în română: banano (banană), tomato (tomată), salato (salată), supo (supă), vino (vin), biero (bere), kafo (cafea), ĉokolado (ciocolată), limonado (limonadă), vanilo (vanilie), mustardo (muștar), persiko (piersică), frago (fragă), legomo (legumă), gusto (gust), kruda (crud), matura (matur). Ĉ se citește ca „ce/ci” din „ceas”, deci ĉokolado sună aproape ca „ciocolată”.
- Fals prieten: spica. Românescul „spic” este vârful plantelor de cereale; în esperanto asta este spiko. Spica înseamnă „cu gust sau miros puternic, mai ales ascuțit, ca al condimentelor” (ReVo), de la spico „condiment”.
- Fals prieten: sala. Românescul „sală” este o încăpere mare; sala în esperanto înseamnă „sărat” (ReVo: salgusta), la fel ca salo „sare”.
- Complementul direct. Româna nu schimbă forma cuvântului: „mănânc un măr”. În esperanto numele mâncării primește -n (Mi manĝas pomon), iar la plural -jn (Mi manĝas pomojn).
Întrebări frecvente
Cum se spune „mâncare” în esperanto?
Manĝaĵo este mâncarea, lucrurile pe care le mănânci; manĝo este o masă.
Cum se spun micul dejun, prânzul și cina în esperanto?
Matenmanĝo, tagmanĝo și vespermanĝo; ca verbe, matenmanĝi, tagmanĝi și vespermanĝi.
Cum se spune „mi-e foame” sau „mi-e sete” în esperanto?
Mi malsatas sau Mi estas malsata pentru foame, și Mi soifas pentru sete. Când ai mâncat destul, spune Mi estas sata.
Cum se spune „poftă bună” în esperanto?
Bonan apetiton! ReVo îl descrie ca o urare rostită înainte de masă.
Surse
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.